8,354 matches
-
a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face acest lucru doar alegând să se supună propriului suveran, pentru că nimeni nu se poate autoguverna trăind într-o societate deja instituită, în afara cazului în care legile conducătorului tac118: "în cazurile în care suveranul nu a prescris nicio regulă, acolo supușii au libertatea de a proceda conform propriului discernământ"119. Voluntarismul este criticat în primul rând pentru că, aparent, suveranul poate face orice bine sau rău. Mulți voluntariști teologici au susținut că acest lucru este adevărat. Dar Pufendorf și Hobbes au considerat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sfat și poruncă constă în aceea că porunca urmărește beneficiul celui care o dă, pe când un sfat pretinde a avea în vedere beneficiul celui căruia îi este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă un lucru și își sprijină ordinul pe amenințarea cu pedeapsa în caz de nesupunere, el creează o lege. Procedând astfel, îl obligă pe supus. Obligația diferă atât de acțiunea de a sfătui sau îndemna, cât și de amenințare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă un lucru și își sprijină ordinul pe amenințarea cu pedeapsa în caz de nesupunere, el creează o lege. Procedând astfel, îl obligă pe supus. Obligația diferă atât de acțiunea de a sfătui sau îndemna, cât și de amenințare sau coerciție. Când sfătuiesc pe cineva, încerc să-l determin să facă ceva pe baza "motivelor derivate din chestiunea în discuție". Pe de altă parte, când
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fundamentul real al supunerii [...], ci este mai degrabă puterea celui ce o promulgă"123 cea care creează obligația, o dată ce porunca superiorului e făcută cunoscută. Cel care dă sfaturi îi lasă celuilalt libertatea de a se supune sau nu. În plus, supusul nu are nevoie să înțeleagă rațiunile a ceea ce i se poruncește sau pentru ce i se poruncește. El este obligat prin simplul fapt că i se poruncește de către un superior ce-l poate amenința cu sancțiuni 124. Voluntarismul recunoaște că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și cu voință, însă faptei i se înlătură caracterul ilicit, lipsa de răspundere fiind justificată prin presiunea unor factori exteriori. Constrângerea morală sau fizică, forța majoră, cazul fortuit sunt împrejurări care exclud vinovăția dinspre componenta volitivă, fapta rămânând ilicită. "Celui supus unor presiuni psihice sau fizice invincibile îi este înfrântă voința, dar, deși își dă seama ce face, nu e vinovat, voința și discernământul mergând împreună pentru calificare: vinovat"51. Discernământul se referă la capacitatea cuiva de a efectua alegeri între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cunoștea ororile sclaviei din lucrarea Narrative of a Five Years Expedition against the Revolted Negroes of Surinam a lui John Gabriel Stedman (publicată abia în 1796), pentru care Blake gravase 16 plăci, în care erau înfățișate cruzimile la care erau supuși negrii 11. Partea ÎI, a: Cosmo-mitul inițial (trei cărți, un cînt și două profeții). Ordinea scrierilor din Partea ÎI a acestui volum urmărește firul epic al evenimentelor cosmo-mitice decrise de poet, nefiind, așadar, ordonate după anul în care au fost compuse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care au marcat începuturile istoriei. De exemplu, în contextul prezentării momentului prim al personalizării, constituirea eului, apar și judecăți ce pot primi un sens prin raportare la antropogeneză. Dar aceste judecăți descriu un spațiu "organic", cel al eului, el însuși supus "legilor" de evoluție a energiei și integrat unor structuri energetice mai largi. În deosebire de unii antropologi, cum ar fi A. Gehlen, care mizau mai mult pe trăsăturile definitorii ale modului existențial uman rezultate din inițiala sa slăbiciune organică, C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noroc este pasiv; el așteaptă minunea. Omul de vocație este activ și încrezător în puterea sa sufletească; el nu așteaptă o minune, o conjunctură favorabilă intereselor sale personale, ci crează el însuși împrejurări favorabile îmbogățirii culturii și, în urmare, este supusul intereselor care-i transcend personalitatea, dar i-o înnobilează, totodată. Legătura dintre vocație și profesie este discutată de C. Rădulescu-Motru în Personalismul energetic și în Vocația... . În cea dintâi lucrare, autorul pare a nu detașa, uneori, vocația de personalitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de fire. Acest pas către re-cunoașterea de sine este reprezentat de determinarea omului ca ființă morală, prin urmare, imperfectă (statutul de ființă morală fiind semnul imperfecțiunii existențiale, al unei ființe sensibile și inteligibile totodată), dar supusă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a-l convinge pe Conte de moartea fiului său. Arminio părăsește încăperea, iar Francesco declară că în curând va purta el titulul de Conte de Moor (Tremate, omiseri, voi mi vedreta). El jură un dezastru de nedescris pentru viitorii lui supuși. Tabloul 3. Un dormitor în castel. Massimiliano doarme într-un scaun. Amalia se apropie și îi veghează somnul. Ea reflectează asupra stării în care se află Contele și a faptului că acesta l-a îndepărtat pe Carlo. Amalia și-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Manevrantul al vedere este, firește, Șeful sectorului suflete, în varianta mai puțin comică, deloc binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială", frica, slăbiciunea, și protagonistul, din fericitul soartei, devine un cooperant supus al compromisurilor și politice. La vîrsta împlinirilor actoricești, Constantin Pușcașu vine cu dezamăgiri, resemnări și tristeți reprimate pentru ca dosarul dramatic al fericitului-nefericit să cîștige în firesc. Atins puțin de monotonie în partea de supușenie a rolului său, actorul izbucnește convingător
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
relativ mic, se poate aproxima că deformarea este uniformă. Mărimea volumului care poate fi considerat că a suferit o deformare uniformă depinde de factori precum: omogenitatea materialului din punct de vedere chimic și structural; uniformitatea temperaturii de încălzire a semifabricatului supus deformării; forma piesei deformate; frecările pe suprafața de contact a semifabricatului cu scula de lucru etc. Gradele de deformare exprimate prin dimensiunile exterioare ale corpului supus deformării reprezintă grade de deformare medii, ele fiind diferite de gradele de deformare suferite
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suma celorlalte două și de semn contrar acestora. Fiecărei operații de prelucrare prin deformare îi este specifică o stare de tensiune și una de deformare. Una dintre problemele importante ale teoriei plasticității este stabilirea legăturilor între tensiunile prezente întrun material supus deformării și limita lui de curgere. Stabilirea unor relații de legătura între tensiuni, pe de o parte și limita de curgere a materialului supus deformării, pe de altă parte, se poate face numai pe baza unor ipoteze, dintre care, cele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de surpriză: Mesajul lui Cyrus înscris pe un cilindru de lut ars, care se află la British Museum căci despre acesta este vorba, a fost reprodus și înmânat participanților. Acesta se adresează tuturor suveranilor, indiferent de credință, să-și respecte supușii, să se îngrijească de confortul și de bunăstarea lor, să le refacă locuința distrusă (de război) și să le ușureze suferințele. Probabil, gazda ceremoniilor asemuia acțiunile inițiate de Revoluția Albă cu recomandările din mesajul lui Cyrus. Festivitățile de aniversare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acidă condamnare a alienării în societatea de consum. Piesa Napoleon, Soldatul și Femeia sau Îngerul călău (2000; Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din Timișoara) dezvoltă o „acțiune” care coboară din alegorie în istorie, organizată în jurul relației dintre stăpân și supus; eroul, un intelectual român predispus la compromisuri morale grave, eșuează lamentabil, pentru el momentul schimbării vremurilor nefăcând decât să mențină o realitate în care lui îi revine rolul de victimă perpetuă. În proză, A. evocă lumea măruntă, dar colorată a
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
deoarece - cum s-a putut Întrezări deja - există dandy și dandy, dandysme și dandysme. Concluzia lui d’Ormesson În ce Îi privește nu doar pe snobi, ci și pe ariviști și pe dandy cade ca o ghilotină: „Propriii lor călăi, supușii altora, sclavii prestigiului, dușmanii propriei lor fericiri ș...ț, așa ne apar În final cei trei: Sisiful arivismului banal, snobul, umilitul de bună-voie, și acest călugăr invertit al eleganței delirante: dandy-ul”1. Oarecum În prelungirea ideilor lui d’Ormesson
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Într-o relație tensionată cu cei din jur, În urma căreia legăturile sale emoționale sunt erodate, el ajungând În situația de a nu mai putea iubi. E rănit narcisic, e depreciat sistematic. I se Întreține constant un complex de inferioritate, fiind supus unei exigențe orgolioase a părinților, căreia nu reușește Întotdeauna să-i facă față. „Propria-i voință, dorințele, sentimentele, simpatiile și antipatiile, propriile-i insatisfacții intră În amorțire.”1 Într-un studiu des citat, o altă psihanalistă, Françoise Dolto, leagă strict
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cât ea se Întemeiază pe facultățile cele mai prețioase, cele mai indestructibile și pe darurile cerești pe care munca și banii nu le pot conferi”. Și dandysmul devine „o instituție În afara legilor, cu legi riguroase cărora li se supun toți supușii ei”. Caracterul colectiv al acestei instituții nu trebuie să ne amăgească. Căci, dacă, pe de o parte, Baudelaire ne-o prezintă ca emanând dintr-o castă, pe de altă parte, el revine de mai multe ori asupra faptului că dandy
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
m...stile „intime”, renegîndu-și familiile, prietenii și credințele. Dup... ce-i „transformau În roboți, Încercau apoi s... fac... din ei c...l...i. În cîteva luni, fiecare Își putea supune tovar...sul la același tratament la care fusese el Însuși supus. Victim... și c...l...u În același timp, fiecare avea s... fie singur În aceast... oroare, iar m...rturiile vor fi imposibile” (Irena Talaban). Deși limitat În timp și spațiu, experimentul odios de la Pitești nu este mai puțin simbolic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
vest-german... de la Praga, a avut, potrivit lui Alexander Dubček, „un impact fenomenal În Cehoslovacia. Prin asta, scrie el, ficțiunea numit... Realsozialismus a fost definitiv distrus.... La sfîrșitul lui septembrie, Praga era Înțesat... de mii de mașini est-germane abandonate cu bucurie de supușii lui Honecker dup... ce trenurile Începuser... s...-i transporte spre Vest - cu autorizația regimului umilit”. Relativ la contactele dintre societ...țile civile ale „fraților”, trebuie s... ad...ug...m c... odat... cu sfîrșitul anilor ’70 dizidenții polonezi și cehi aveau obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
se manifest... limpede Îngrijorarea și nemulțumirea. Revoltele kosovarilor din 1981 nu sînt f...r... leg...tur... cu acestea. La patru ani dup... evenimente, În toamna anului 1985, 2000 de sîrbi din Kosovo cer oprirea „genocidului” la care declar... c... sînt supuși În provincie. CÎteva luni mai tîrziu, dou... sute de intelectuali din Belgrad se indigneaz... c... autorit...țile nu dau mai mult... atenție apelului și vorbesc de „tr...dare național...”. Aceasta este perioada În care un țin...r funcționar bancar, Slobodan
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a-si ap...ra teritoriul; voinț... Înzecit... de distrugerile deliberate ale patrimoniului și mai ales de atrocit...țile comise de c...tre grupurile paramilitare pro-sîrbești. Operațiunile au loc pe mai multe fronturi simultan, În special În jurul orașelor mari: Osijek, Dubrovnik (supus unei blocade Între octombrie 1991 și mai 1992), Vukovar, a c...rui asediu se va soldă cu 2000 de croați uciși, 2700 disp...ruți, 50 000 refugiați, si cu executarea sumar... a 200 de persoane (groapă comun... de la Oucara). Avînd
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
celor amintiți este unul în consecință. Ei nu se comportă ca funcționari ai statului, ci ca șefi de trib sau preoți, care dețin legătura cu Dumnezeu, sunt inițiați în tainele vieții și morții și decid în consecință orice asupra destinului supușilor lor. Acești oameni nu știu ce este corupția sau legea, pentru că pentru ei nu există corupție sau lege. "A da" și "a lua" este un mod de a fi în care toată lumea este angrenată, de la mic la mare, indiferent de vârstă, funcție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
oferă în calitatea sa. În acest caz darul își pierde și caracterul returnabil, cel care-l primește neluând în calcul obligația returnării. De fapt, în acest caz, darul nici nu se mai adresează celor tineri, el fiind din start obligația supusului de a oferi bani și bunuri către stăpânul său. Sumele nu sunt niciodată declarate nicăieri, astfel încât orice sumă sau bun poate fi catalogat ca fiind "primit la nuntă". Încercările statului român de a pune ordine în sensul evidenței contabile sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]