KorAP: Find »[drukola/base=tătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...193 >

4,810 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

fiind încartiruite garnizoane ce aveau misiunea de a supraveghea Țara Românească 33. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea s-a stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. În perioada administrației otomane în Dobrogea s-a dorit sporirea potențialului militar al regiunii, Poarta favorizând colonizarea cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
În perioada administrației otomane în Dobrogea s-a dorit sporirea potențialului militar al regiunii, Poarta favorizând colonizarea cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a fost ocupată de către trupele țariste, numeroși tătari au trecut în sudul Dunării, stabilindu-se în Dobrogea 36

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a fost ocupată de către trupele țariste, numeroși tătari au trecut în sudul Dunării, stabilindu-se în Dobrogea 36. Referindu-se la instalarea tătarilor în Dobrogea, căpitanul Mihai Ionescu-Dobrogeanu menționa că "tătarii s-au bucurat în Dobrogea de o oarecare independență și erau sub ascultarea unui han al lor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a fost ocupată de către trupele țariste, numeroși tătari au trecut în sudul Dunării, stabilindu-se în Dobrogea 36. Referindu-se la instalarea tătarilor în Dobrogea, căpitanul Mihai Ionescu-Dobrogeanu menționa că "tătarii s-au bucurat în Dobrogea de o oarecare independență și erau sub ascultarea unui han al lor"37. Acesta își avea reședința la Carasu, aproape de Medgidia. După distrugerea acesteia de către armata rusă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a fost ocupată de către trupele țariste, numeroși tătari au trecut în sudul Dunării, stabilindu-se în Dobrogea 36. Referindu-se la instalarea tătarilor în Dobrogea, căpitanul Mihai Ionescu-Dobrogeanu menționa că "tătarii s-au bucurat în Dobrogea de o oarecare independență și erau sub ascultarea unui han al lor"37. Acesta își avea reședința la Carasu, aproape de Medgidia. După distrugerea acesteia de către armata rusă, în anul 1829, hanul tătar și-a mutat

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ionescu-Dobrogeanu menționa că "tătarii s-au bucurat în Dobrogea de o oarecare independență și erau sub ascultarea unui han al lor"37. Acesta își avea reședința la Carasu, aproape de Medgidia. După distrugerea acesteia de către armata rusă, în anul 1829, hanul tătar și-a mutat reședința la Ceatal-Orman, dar și aceasta este distrusă în cursul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
tătar și-a mutat reședința la Ceatal-Orman, dar și aceasta este distrusă în cursul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe valea Carasu până la Cara-Harman. Spre sud s-au așezat până la Cocargea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe valea Carasu până la Cara-Harman. Spre sud s-au așezat până la Cocargea și Tatlageac. Aceștia au fost instalați de către autoritățile otomane în cele mai înstărite sate de creștini și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
instalați de către autoritățile otomane în cele mai înstărite sate de creștini și li s-au atribuit cele mai roditoare pământuri 41. În urma războiului Crimeii a fost fondată localitatea Medgidia de către Sayd-Pașa, denumită astfel în onoarea sultanului Abdul-Medjid. Principalele ocupații ale tătarilor erau: creșterea cailor, cărăușia și, mai puțin, agricultura. Uneori se instalau în apropierea satelor de creștini "pe care îi jefuiau"42. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
mai puțin, agricultura. Uneori se instalau în apropierea satelor de creștini "pe care îi jefuiau"42. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islamism cu tătarii. Astfel, în 1850 numărul familiilor turcești era, după relatările lui Ion Ionescu de la Brad, de 2 26843. Turcii se ocupau cu: creșterea animalelor, agricultura și comerțul, o mare parte a lor trăind în satele: Greci, Cerna, Hasanlar, Rahman, Alifacî, Satiskioi

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
bucurau de respectul întregii populații a orașului 130. După războiul din 1877-1878, populația Tulcei era de 17 948 de locuitori, din care: 7 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324 greci, 394 evrei, 244 tătari, 300 turci, 160 armeni și 976 de alte etnii 131. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 Babadagul și porturile dunărene din Dobrogea și-au pierdut importanța militară devenind centre comerciale. Unele, precum orașul Karaharman au dispărut cu totul 132, în timp ce, localitatea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a manifestat un fenomen de depopulare a Dobrogei. Pentru a combate acest fenomen, statul otoman a încurajat revenirea în Dobrogea a românilor ce se refugiaseră pe malul stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
are a localităților și a locuitorilor și prin relațiunile de care se bucură"318. În octombrie 1878, Carol I primea la București o delegație a turcilor din Dobrogea care îi solicita să anexeze provincia și să permită reîntoarcerea turcilor și tătarilor la casele lor319. După o perioadă de încordare a relațiilor dintre trupele ruse staționate în România și armata română, în toamna anului 1878 acestea se mai destind, fapt ce permite intrarea triumfală a trupelor române în București, la 8 octombrie

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori 513. La Medgidia, hogea care slujea în moscheea din localitate, cea mai mare din Dobrogea, a citit o rugăciune pentru Domnitorul Carol în prezența tuturor locuitorilor musulmani. După aceea, Domnitorul a ascultat un cântec interpretat de către elevii români și tătari din localitate 514. În cursul zilei de 18 octombrie 1879 Domnitorul Carol s-a aflat în vizită la Constanța, un oraș locuit în acel moment de aproximativ 4 000 de locuitori, care avea să devină în câțiva ani cel mai

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8 977 erau români, 10 444 erau turci, 6 854 bulgari, 3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci, 2 915 tătari, 2 875 greci, 2 471 germani, 1 000 evrei, 788 armeni și 308 de alte naționalități 561. Articolul 26 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "fie care județ se administrează de un prefect", în timp ce, "fie care ocol are

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Cernavodă, port la Dunăre. În aceste condiții, acest "mic orașu (...) face mare progres în comerțu"578. Medgidia fusese întemeiat de către conducătorul sangeacului Tulcea, Sayd Pașa la inițiativa sultanul Abdul-Medgid în onoarea căruia a fost denumit astfel. Aici au fost colonizați tătari refugiați din Crimeea în timpul războiului din 1853-1856. După 1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]