1,549 matches
-
albe. Drapele. Și apoi următoarele cuvinte, PAN AM LUFTHANSA IBERIA ALITALIA LOT KIM BEA JAL GARUDA cuvinte fără sens, frânturi de cuvinte mute care se aprind și se sting. Nu-i nimeni la tejghea. Sala mare, iluminată, este plină de tejghele goale. Bea B. se așază pe fotoliile roșii, imitație din piele, în fața tejghelii și privește afișele și bucățile de hârtie lipite pe perete. Domnul X nu spune nici el nimic, fumează o țigară 113. Prezentul se potrivește cu dispariția patronimelor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nea Colombe se găsea la întretăierea străzii Poissoniers cu bulevardul Rochouart. Pe firmă era doar un singur cuvânt: Distilerie, scris de la un cap la altul cu litere lunguiețe, albastre. La intrare, erau niște oleandri colbuiți, în două jumătăți de butoi. Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă și măsurile de cositor, se întindea în stânga intrării; iar localul încăpător era împodobit de jur-împrejur cu budane burduhănoase vopsite în galben-deschis, date cu lac, ale căror cercuri și canale de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în galben-deschis, date cu lac, ale căror cercuri și canale de aramă sclipeau. Mai sus, pe rafturi, sticlele de lichior, bocalele cu fructe în rachiu și tot soiul de clondire orânduite cu grijă, ascundeau pereții, răsfrângându-și în oglinda din spatele tejghelei culorile lor vii, verdele-crud, auriul-stins și culoarea gingașă a rășinei [...]127. O descriere poate fi concepută ca ordonarea unui ansamblu de denumiri pe firul textului. În mod inevitabil, cel care face descrierea se confruntă cu problema extinderii stocului lexical care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la o competență lexicală ieșită din comun. De fapt, este foarte dificil să apreciem cunoștințele cititorilor în materie de vocabular, iar textul în sine mizează pe aceste cunoștințe, simulând de exemplu că ia drept cunoscut ceea ce el prezintă. Când citim "Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă...", vedem că apartenența "țurțuroiului" la tejghea este presupusă a fi cunoscută de cititor, apartenență care este posibil să fi fost ignorată de cititor până atunci. Însă o descriere nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în materie de vocabular, iar textul în sine mizează pe aceste cunoștințe, simulând de exemplu că ia drept cunoscut ceea ce el prezintă. Când citim "Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă...", vedem că apartenența "țurțuroiului" la tejghea este presupusă a fi cunoscută de cititor, apartenență care este posibil să fi fost ignorată de cititor până atunci. Însă o descriere nu este doar o listă de denumiri. Acestea se organizează în serii ierarhice care definesc două tipuri de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în serii ierarhice care definesc două tipuri de câmpuri lexicale: ansambluri de termeni a căror asociere se bazează pe continuitatea lor materială într-un obiect al lumii, și nu pe un decupaj propriu-zis semantic. Astfel, ansamblul format de firmă + ușă + tejghea etc. se concretizează din faptul că termenii sunt atât părți ale aceluiași referent concret, cât și tot atâtea sub-teme ale temei-titlu "Crâșma lui nea Colombe". Am putea spune același lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
concret, cât și tot atâtea sub-teme ale temei-titlu "Crâșma lui nea Colombe". Am putea spune același lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat în univers extralingvistic (vocabularul locuinței, al transporturilor, etc.) comparăm unități: 1) are aparțin aceleiași categorii sintactice (substantive, adjective
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mărci de integrare liniară" (mai întâi..., apoi..., în sfârșit...), însă acesta este cel mai brut procedeu. În fragmentul nostru, naratorul mimează că adoptă punctul de vedere al unui personaj virtual care ar intra în cafenea, descoperind, pe rând, firma, ușa, tejgheaua... în stânga intrării și și-ar plimba apoi privirea de jur-împrejurul sălii. Dacă detaliem și mai mult acest efort de "narati-vizare" a descrierilor, ajungem la texte care, strict lingvistic, țin de prim-plan, fiind, în realitate, descrieri. Acest lucru nu este totuși
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
propriu descrierilor în care ceea ce am numit "temă-titlu" formează hipertema. În descrierea "Morii lui moș Colombe" organizarea prin temă derivată este evidentă: tema primei fraze este și hipertemă ("Moara lui moș Colombe") care "derivă" într-o suită de sub-teme: "învață", "tejgheaua", "sala cea mare". Nu este nevoie ca hipertema să fie explicită. Într-un șir ca "La începutul domniei sale...", "puțin după...", "în 1867...", hipertema implicită este viața suveranului. Cele trei tipuri principale de progresie tematică sunt scheme ideale care permit analiza
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unui mic local din orașul Brive la Gaillarde. Un spațiu nu prea mare, dar săritor în ochi de cum intri în el. Mai întâi îți iese în față patronul; mai apoi îți atrage atenția felul în care e rânduită încăperea. O tejghea pe care stau fel de fel de cupe. Din cele ce se înmânează de regulă sportivilor. Tot felul de însemne ale celor trei mari cluburi de fotbal din Turcia: Galatasaray, Beșiktaș și Fenerbahce. - Ții cu toate? l-am întrebat pe
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Românească S.A., 1921, p. 44. 149 Art. 468 din vechiul Cod civil arăta care sunt în concret aceste bunuri și anume: animalele afectate culturii, instrumentele arătoare, teascurile, vasele, semințele pentru însămânțare, stupii, peștele din iaz, obiectele destinate exploatării industriale (mese, tejghele, mobilier), orice alt bun destinat pentru serviciul unui imobil ca accesoriu. 150 În concepția noului Cod civil dreptul de ipotecă se poate constitui atât pentru bunuri mobile cât și pentru bunurile imobile. Deosebirile dintre cele două tipuri de ipoteci rezidă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că ferestrele sunt lipite pe zidul neted al blocului. Lipite ca niște
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
curtea murdară cu apă stagnată, resturi de zarzavaturi și de mîncare aruncate [...]9). La fel se prezentau restaurantul și hotelul Drăgoianu din centru (str. V. Alecsandri, nr. 1), proprietatea lui Șapse Vatar: „localul l-am găsit murdar, nemăturat pe jos, tejgheaua murdară, pe sub ea diferite resturi de mîncări și escremente de pisici, odaia de consumație murdară, gunoi, mesele murdare, cu diferite resturi de mîncăruri pe ele, paharele nespălate și aruncate în dezordine pe tejghea; toate odăile hotelului murdare: praf pe pereți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
l-am găsit murdar, nemăturat pe jos, tejgheaua murdară, pe sub ea diferite resturi de mîncări și escremente de pisici, odaia de consumație murdară, gunoi, mesele murdare, cu diferite resturi de mîncăruri pe ele, paharele nespălate și aruncate în dezordine pe tejghea; toate odăile hotelului murdare: praf pe pereți și (pereți) plini cu păianjeni, toate cearșafurle și fețele de perni murdare, pe sub pături nemăturat și diferite resturi de mîncăruri, urină prin oalele de noapte”10). în crîșmele și hotelurile/hanurile din cartiere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de plumb” etc. Evident, o parte din aceste lucruri aparțineau și atunci arheologiei, dar altele continuau să fie în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Arta buchinismului și moartea unei librării Ruxandra CESEREANU Îmi închipui, uneori, buchiniști glumeți, bătrâiori și pitorești pe malul Someșului: și îmi închipui nu cum ar fi Clujul dacă ar fi Paris, ci cum ar fi Clujul dacă ar avea gherete, tejghele și tarabe cu opuri vechi, afișe matusalemice și alte chestiuni livrești de odinioară, înșirate pe malul Someșului. Pentru că anticariatele nu mai sunt astăzi niște pivnițe ale lui Auerbach, nu mai au farmecul sfătos și exotic din vremea comunismului, când cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Bătrînul negustor e într-o stare de tensiune, îngrozit din pricina unuia dintre vasele sale, la al cărei căpitan ține în mod deosebit. Deodată, ușa magazinului se deschide și căpitanul intră. "Unchiul își ridică privire și, în clipa următoare, sări peste tejghea, aruncîndu-se în gîtul celui care intra". După ce i-a trecut emoția, cei de față l-au văzut pe bătrîn măsurînd cu privirea îngîndurată înățimea și lățimea tejghelei peste care sărise cu totul fără voie. Nu se poate conchide, așadar, din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și căpitanul intră. "Unchiul își ridică privire și, în clipa următoare, sări peste tejghea, aruncîndu-se în gîtul celui care intra". După ce i-a trecut emoția, cei de față l-au văzut pe bătrîn măsurînd cu privirea îngîndurată înățimea și lățimea tejghelei peste care sărise cu totul fără voie. Nu se poate conchide, așadar, din liniștea aparentă a sentimentului total, asupra unei lipse de energie în situațiile de o clipă. Cînd vorbim despre tăria unui sentiment, trebuie să ne gîndim că aceasta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din perioada sărbătorilor: coșuri umplute ochi, trafic jamuri de cărucioare aflate bară la bară mai ceva ca pe DN1, provizii făcute de parcă s-ar fi dat avertizarea de uragan, cozi cu certuri care aminteau de carnea care se dădea „pe sub tejghea“, casierițe aflate în pragul clacării nervoase, programe prelungite mult după miezul nopții. De la hipermarket au fost cumpărate cadourile-mărunțiș pentru cunoștințe, plușurile drăgălașe pentru copii, auto-cadourile și toate decorațiile de Crăciun care se asortau cu perdeaua. Deja în prima zi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
care răspundea Nea Tase, librarul și papetarul. Nu avea stilouri chinezești, ci numai autohtone, din cele care lăsau pe hârtie prea multă cerneală și cărora li se stricau unațdouă filetele pistonașelor. Văzânduțmă dezamăgit, Nea Tase a aruncat cu eleganță pe tejghea un evantai de cărți noi, cu coperți lucitoare, ca și cum ar fi azvârlit către privirile hulpave și invidioase ale unor tovarăși de joc o chintă roială: „Am băgat ieri marfă nouă, ca lumea, de la oraș (de parcă volumele ar fi putut fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
umblă în buzunarul de la spate al pantalonilor, în căutarea celor trei lei, pregătiți special pentru melcul zilnic. Vânzătoarea împachetează melcul cu grijă, apoi i-l întinde lui Mitică. Mitică ia melcul din mâna vânzătoarei și pune cei trei lei pe tejghea. Pentru o fracțiune de secundă degetele celor doi se ating, iar vânzătoarea simte o durere acută în coșul pieptului. Mulțumesc. Apoi Mitică pleacă, iese, dispare, nu mai e. Vânzătoarea se sprijină ușor de tejghea. Recuperează încet. Aude vocea următorului client
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și pune cei trei lei pe tejghea. Pentru o fracțiune de secundă degetele celor doi se ating, iar vânzătoarea simte o durere acută în coșul pieptului. Mulțumesc. Apoi Mitică pleacă, iese, dispare, nu mai e. Vânzătoarea se sprijină ușor de tejghea. Recuperează încet. Aude vocea următorului client. Iar acesta e nevoit să repete comanda, de fiecare dată. Cerasela mușcă din măr. Mestecă. Mitică mușcă o bucățică din melc. Mestecă. Amândoi tac. Bucătăria e o încăpere prea mică pentru gesturi prea mari
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
întreb un om. Dar pe drum nu-i nici un om. Apoi văd benzinăria. Într-o benzinărie sunt oameni. Întotdeauna. Semnalizez dreapta, trag de volan și mă opresc în dreptul ușilor care se deschid singure. Înăuntru e cald și nu plouă. În spatele tejghelei e o femeie. Tânără. Blondă. Frumoasă. Poartă o uniformă care se chinuie în van s-o facă urâtă, inexpresivă, oarecare, gata de uitat. Ajung la tejghea, dar ușile se deschid din nou. Un tip mic de statură, brunet, agitat, vine
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
opresc în dreptul ușilor care se deschid singure. Înăuntru e cald și nu plouă. În spatele tejghelei e o femeie. Tânără. Blondă. Frumoasă. Poartă o uniformă care se chinuie în van s-o facă urâtă, inexpresivă, oarecare, gata de uitat. Ajung la tejghea, dar ușile se deschid din nou. Un tip mic de statură, brunet, agitat, vine repede lângă mine și-i întinde femeii o bancnotă. Mă atinge cu cotul, dar nu-și dă seama. Mă trag zece centimetri mai spre dreapta. Ia
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]