61,456 matches
-
că aș dori să scrie despre ele. Nu am intervenit nici o dată pentru a obține o critică favorabilă sau să primesc un premiu. De data aceasta, am sugerat unei reviste să invite cîțiva critici pentru a avea o dezbatere pe tema Scriitorul și dosarul de securitate. Mi s-a dat o sumedenie de răspunsuri dar am înțeles că refuză sugestia mea. Nu avem capacitatea de mobilizare și de solidaritate pentru formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a rememorării în cadrul cărții. - Eseu, pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv Secolul XX), sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
francezi în România (în cadrul «Asociației Euro-Culture») pentru a dezbate probleme cum ar fi trecutul, memoria, justiția... Paul Ricoeur a vorbit despre Justiție și răzbunare și a fost invitat la T.V. de N. Manolescu. Am renunțat să mai scriu cărți cu teme istorice, politice, sociale... Am renunțat să mai public articole în presă... Există un timp pentru... «plîns și un alt timp pentru rîs». Sau: Nu plînge, nu rîde, înțelege», cum era de părere Spinoza. Am încercat să înțeleg, atîta tot... Consider
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și dificultatea, la urma urmelor, de a-i defini fără să-i simplifici. Am vorbit despre melancolie și sarcasm, ca atitudini coabitante în aceste Convorbiri. Să mai spunem că sunt prezente în doze variabile, după cum le reclamă factura subiectelor, a temelor aduse în discuție și a personajelor pe care fluxul memoriei le reproiectează. Desigur că melancolia va iriza imaginile copilăriei trăite de poetă în satul argeșean, într-o ambianță asemănătoare, nu doar în spirit dar și în fapte, cu aceea din
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați de agitatori socialiști, dinăuntru sau dinafară (soluția agenturilor străine bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară a problemei agrare. Autorul romanului, după numele grec („nu e cumva
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
se cuvine faptele și virtuțile strălucite ale împăraților. Prezentându-se astfel, ei încearcă, în cele din urmă, să câștige favoarea audienței. Evidențierea modestiei amintește de mediocritas cu care Cicero își începea unele dintre discursuri. Și tot de la Cicero, panegiriștii derivă temele de actualitate, împreună cu modul de exprimare și cuvintele „tehnice” folosite de ei pentru a-și susține excusationes. Rezumat: Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lib. gent., 3 (PSB 17, 569; PG 31, col. 569); Hom., 1: „Că firesc este ca o cuvântare buna să nu-și ascundă ideile în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia din mediul militar în Dacia romană. Lucrarea de față reprezintă, de fapt, teza de doctorat susținută în anul 2006 și coordonată de Doina Benea. Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ramón Carbó García, apărută momentan doar pe suport electronic, trebuie considerată prima încercare de a suplini această lipsă a istorigrafiei române. Este o lucrare completă și de mare întindere ce abordează un subiect generos și extins (subiect ce a constituit tema a trei teze de doctorat distincte în deceniile trecute - Al. Popa, Cultele egiptene și microasiatice în Dacia romană, 1979, S. Sanie, Cultele orientale în Dacia romană. Cultele siriene și palmiriene, 1981, Mariana Pintilie, Mitraismul în Dacia, 2003). Beneficiind de două
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Entre éloge de la nature et récriture précieuse: le carmen III de Mérobaude - p. 43-63). Céline Mesnard urmărește mutațiile pe care, din punct de vedere al complexității reprezentative, le suferă, începând din secolul al IV-lea, una dintre cele mai populare teme ale artei paleocreștine - sacrificiul lui Isaac (Ex 20, 4-5) (figurarea slujitorilor lui Avraam, dar și a altor episoade din gesta lui Avraam ― ospitalitatea lui Avraam, separarea lui Avraam de Lot, întâlnirea dintre Avraam și Melchisedec, sacrificiul lui Melchisedec) și, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat “Corul vânătorilor” (de voturi) din opera Freischutz, într-un aranjament muzical în transcripție modernă, adaptat actualei stagiuni politico-electorale. Compozitor și
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
de umplere a golurilor de emisie - prin expunerea unor pagini de chat, transmise prin SMS. Primele sînt mai ales „dedicații”, adesea de o izbitoare banalitate dulceaga, și apar toată ziua, mai ales pe posturile muzicale; celelalte - intervenții insomniace pe diverse teme - apar noaptea, în pauzele dintre programe. Posturile de televiziune impun unele reguli de continut și de forma (omiterea numerelor de telefon și a indicațiilor publicitare, eliminarea mesajelor în alte limbi, interzicerea unor “cuvinte și expresii neadecvate”, a unor „expresii și
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la conceptul de realism și aplicabilitatea lui în genurile literare la realismul-socialist, abandonat acesta, mai pe față ori mai discret, după 1965) merită a fi recitite astăzi. S-ar vedea, pe lîngă datoriile ideologice
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
evoluției lor, încît de la un stadiu încolo putem vorbi de nașterea altei poezii: cîteodată aceeași inspirație duce la două sau mai multe redactări care, deși înrudite între ele, nu pot fi considerate exact aceeași poezie, ci variații cvasiautonome pe aceeași temă, deci cu greu ar putea fi reduse la statutul de redactări preliminare ale uneia și aceleiași poezii; alteori, sub titluri diverse, autorul încearcă una și aceeași temă care uneori se alcătuiește ca unitate, alteori nu.“ În frînturile de versuri împrăștiate
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
ele, nu pot fi considerate exact aceeași poezie, ci variații cvasiautonome pe aceeași temă, deci cu greu ar putea fi reduse la statutul de redactări preliminare ale uneia și aceleiași poezii; alteori, sub titluri diverse, autorul încearcă una și aceeași temă care uneori se alcătuiește ca unitate, alteori nu.“ În frînturile de versuri împrăștiate prin manuscrisele eminesciene filologul „intrus“ Petru Creția întrezărește conturul unor poezii care, la Eminescu, n-au căpătat niciodată formă finală. Așa apar șaisprezece noi poeme, „autonomizări“ și
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
ca și pe noul cooptat în guvern Ioan Talpeș. Nu lipsesc de aici nici actualul președinte al României, guvernatorul Băncii Naționale, Mircea Hamza, șeful Biroului de presă al Senatului, Eugen Dijmărescu, Alin Teodorescu, actualul liberal Teodor Meleșcanu etc. Pe această temă Cornel Nistorescu își intitulează comentariul zilei Atleții comunismului: „Structurile de putere ale societății totalitare au devenit pepinieră pentru vedetele politice ale României democratice. Aceleași personaje care proslăveau comunismul și pe conducătorul iubit sunt acum mari fani ai democrației. Cu o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
și chiar are, numai că dreptatea nu este același lucru cu adevărul, ba chiar se confundă foarte rar, după cum a remarcat un conațional celebru de-al președintelui. Încrâncenarea permanentă, ori conjuncturală a personajelor folosite ca exemplu, nu are legătură cu tema articolului. Nu poate fi bănuit absolutul că a dat dictatura și teroarea, după cum nimeni nu spune că relativul a dat anarhia. Poate doar, decadența... Pe de altă parte, tot ce s-a construit, în concret și în ideatic, s-a
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
cel mai cult poet al generației sale, una de aur, alcătuită din creatori mai adesea de înaltă intelectualitate, de asemenea poligloți, precum Lucian Blaga, Alexandru Philippide, Ion Barbu, la rândul lor tălmăcitori din lirica universală sau autori de studii pe teme de artă. Opera lirică a lui Ion Pillat, cu variatele-i zăcăminte, purtându-l din medianele lunci ale Argeșului, în nordicul Miorcani, în sudicul Balcic, iar în final, în luminoasa Helladă, dar cu o constantă viziune a Timpului, se conduce
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în temă, dar am presupune logic că se afla cu cel puțin un pas în urma informației conferențiarului. A se instrui îi era dorința, dar nici spectacolul personalității de la tribună nu-i putea fi indiferent. Cu sau fără voie, vorbitorul se povestea pe
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
fel, generația, la început de secol XXI, pare să devină în primul rînd o perspectivă critică, exterioară, și mult mai puțin o asumare interioară. E adevărat, Junii ’03 e în mod evident străbătută de un flux de preocupări comune, de teme și abordări înrudite. Însă ceea ce-i unește pe tinerii prozatori brașoveni este mai degrabă inevitabilul unui parcurs existențial comun și nu o coerență a intențiilor estetice. Cei mai mulți scriu din nevoia exorcizării unor demoni personali imediați, cu un ochi întotdeauna deschis
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
nu e vorba de o vocație, ci de o imposibilă alegere, adeseori considerată o experiență intermediară, bîntuită de spectrul ratării. Viața tînărului profesor în lumea anchilozată a școlii românești e nu doar un pasionant subiect de sociologie, ci și o temă literară la fel de generoasă. Anca Andriescu, de pildă, și Katalin Szilágyi scriu despre absurdul și meschinăria vieții de cancelarie, cu o oarecare doză de umor, dar cu și mai multă disperare, în vreme ce un alt subiect frecventat este mica istorie a pulsatoriei
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
vârsta de 39 de ani, În aceeași lună: unul pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la o distanță de 52 de ani (1837;1889). Dar Înrudirea lor este vizibilă și revelatoare mai ales În planul credinței, În temele abordate de la dragostea față de plaiul natal la marile teme filosofice sub semnul unui romantism robust, dar și al unui pesimism specific. Nu Întâmplător, ambele conștiințe debutează ( Într-un sens mai larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata patriei lor
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la o distanță de 52 de ani (1837;1889). Dar Înrudirea lor este vizibilă și revelatoare mai ales În planul credinței, În temele abordate de la dragostea față de plaiul natal la marile teme filosofice sub semnul unui romantism robust, dar și al unui pesimism specific. Nu Întâmplător, ambele conștiințe debutează ( Într-un sens mai larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata patriei lor: Leopardi cu amplă „Italiei” („O, patrie, văd arcuri și
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
a intrigat pe Arșavir Acterian, e legat de motivul întoarcerii sale din India, mai precis de motivul abandonării căutării absolutului și „setea” sa de relativități. Fără să și-o propună în mod conștient, memorialistul leagă aici portretele prietenilor săi de temele generației lor: absolut (sensul ultim, moartea și rostul vieții), identitate națională (deși tangențial; problema exilului nici nu se pune), Istoria față de interpretarea ei creștină (istoria duce la mîntuire), sentimentalism sau (și) sobrietate, răceală. Eugen Ionescu e caracterizat printr-o contradicție
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]