2,816 matches
-
manipulativ. Sunt utilizate două procedee de manipulare: manevrele prin care terapeutul execută îndoiri și întinderi la nivelul unei articulații cu scopul de a menține mobilitatea, având în vedere acționarea doar până la pragul dureros și presiunile aplicate cu podul palmei de către terapeut pe suprafețele corporale. Aplicarea acestui procedeu are la bază două reguli: „non-durerea” și „mișcările contrare”; sensul mișcării este opus direcției blocate și dureroase. La nivelul rahisului, din punct de vedere tehnic, manipulările sunt de trei feluri: manipulări directe - pacientului aflat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot efectua cu sau fără cooperarea acestuia. Pentru realizarea obiectivelor recuperatorii, vor fi utilizate diferite tipuri de contracții musculare, cum ar fi: izotonice (concentrice sau excentrice) sau izometrice. Tehnicile pe baza cărora se acționează au următoarele componente: prizele prin intermediul cărora terapeutul realizează contactul manual cu pacientul; comenzile și comunicarea asigură legătura senzorială cu pacientul; întinderea este utilizată ca stimul facilitator; tracțiunea și compresiunea sunt efectuate ca urmare a comenzilor de „împingere” și „tragere”; întărirea se constituie în mijloc de creștere a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce se opun unei forțe externe (gravitației), echilibrând segmentele și corpul și asigurând verticalitatea; dinamică - asigură deplasarea segmentelor și a corpului în funcție de necesități. În procesul de reeducare funcțională, mișcarea este utilizată sub formă de: a) mișcare pasivă - executată manual de către terapeut, prin imobilizarea cu o mână a segmentului superior al articulației implicate, iar cu cealaltă mână este executată mișcarea corespunzătoare. Atenția terapeutului trebuie să fie orientată asupra modului în care utilizează priza. Mișcarea pasivă poate fi efectuată și prin intermediul unor aparate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se prelucrează un segment ce prezintă impotență funcțională sau atrofie musculară; mișcare activă liberă - este utilizată în condițiile în care subiectul are forța necesară pentru a învinge gravitația (așadar, poate menține segmentul fără ajutor); mișcarea activă cu rezistență - opusă de terapeut sau de aparate ajutătoare. În funcție de tipul de contracție și de modul în care poate influența tonusul și lungimea mușchiului, mișcarea activă cu rezistență poate fi utilizată sub trei forme: concentrică și excentrică; în interiorul și în afara segmentului de contracție; contracții și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
MOBILIZARE (de la mobiliza < fr. mobiliser; engl. mobilization)- Comportă punerea în mișcare a unuia sau mai multor mușchi, membre sau articulații. Efectele mobilizărilor pasive sunt evidente, în condițiile în care și pacientul are atenția orientată asupra acțiunilor pe care la efectuează terapeutul (Sbenghe, 1996). Mobilizarea pasivă a mușchiului este utilă, întrucât alungirea lui este direct proporțională cu amplitudinea mișcării. Efectele mobilizărilor pasive asupra articulațiilor sunt, în principal, de natură mecanică, concretizată prin mobilizarea structurilor capsuloligamentare, dar și de înlăturare a aderențelor intraarticulare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În acest context, mobilizările pasive sunt direcționate asupra sistemului endocrin, asupra viscerelor, asupra funcțiilor de eliminare, asupra schimburilor nutritive și gazoase, asupra unor organe de simț (vedere, auz și alte organe senzoriale). Regulile de aplicare a mobilizărilor pasive impun ca terapeutul să analizeze cu multă atenție boala și bolnavul, să dobândească încrederea celui pe care îl tratează. Să poziționeze corect bolnavul înainte de aplicarea procedeelor de lucru, să nu depășească pragul durerii. Atenție deosebită se acordă implicării pe planul conștientizării de către bolnav
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
musculară, efortul trebuie să se mențină la un nivel înalt, întrucât o rezistență prea slabă nu este de natură să dezvolte forța. Pacientul trebuie să conștientizeze cursa musculară ce trebuie realizată, executând într-o primă etapă mișcarea în absența aparatului. Terapeutul îi va explica modul de desfășurare a exercițiului, precizând timpul exact alocat contracției și odihnei, precum și durata globală a exercițiului. MOBILIZARE MANUALĂ (engl. manually mobilization) - Efectuată de către terapeut, pornind de la stabilirea capacității funcționale a articulației ce urmează a fi mobilizată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce trebuie realizată, executând într-o primă etapă mișcarea în absența aparatului. Terapeutul îi va explica modul de desfășurare a exercițiului, precizând timpul exact alocat contracției și odihnei, precum și durata globală a exercițiului. MOBILIZARE MANUALĂ (engl. manually mobilization) - Efectuată de către terapeut, pornind de la stabilirea capacității funcționale a articulației ce urmează a fi mobilizată. Parametrii de care trebuie să se țină seama sunt: a) poziția corpului - să permită starea de relaxare și să ofere posibilitatea de prelucrare fără a solicita efort din partea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poziționarea pacientului trebuie să fie în funcție de acea parte a corpului ce urmează a fi mobilizată. Se acordă atenție prizei, amplitudinii mișcărilor și capacității de adaptare la efort; se are în vedere ca în fiecare moment al mobilizării pacientul să informeze terapeutul despre modul în care percepe mișcarea și cum se adaptează la efort. MOBILIZARE PASIVĂ PRIN MECANOTERAPIE - Aspectele pedagogice ale acestui procedeu metodic se bazează pe unele reguli precizate de Plas și Hagron (2001), care se referă la: a) cunoașterea principiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nedorite, axa articulației să corespundă exact cu axa mecanică, segmentele care urmează a fi mobilizate trebuie atașate de piesa mecanică, fără ca aceasta să împiedice mișcarea; e) reglarea amplitudinii articulare depinde de bilanțul articular și de indicațiile pe care le oferă terapeutul; f) reglarea intensității forței exterioare în sistemul cu contragreutate - acesta trebuie să fie suficient pentru a deplasa segmentul de membru, fiind calculat în funcție de masa segmentului și de poziția acestuia în raport cu gravitația; g) participarea pacientului la exercițiu - trebuie să fie stimulat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală și autism sau a celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat în special de efectul pe care îl are muzica utilizată sub diverse forme, ca mijloc pentru modelarea personalității și normalizarea stărilor psihice, atât pentru persoanele normale, cât și pentru cele care prezintă diferite afecțiuni sau deficiențe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
frecvent folosită, în special pentru stabilirea unui alt tip de comunicare. În acest caz, muzica este utilizată în terapie nu datorită calităților sale estetice, ci pentru a stabili contactul cu copilul deficient și a facilita comunicarea între el și educator/terapeut. În literatura de specialitate se folosește conceptul muzică funcțională, care desemnează faptul că, în terapie, muzica este utilizată în scopuri practice, pentru recuperarea personalității decompensate a subiecților supuși meloterapiei; b) la copiii cu deficiență mintală și hiperactivi, meloterapia poate fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau al recuperării. Se impune ca observarea să se efectueze în condițiile în care faptele și acțiunile se desfășoară în mod natural, fără a influența evoluția lor. Terapeutul trebuie să dobândească un dezvoltat spirit de observație pentru a reuși să sesizeze toate aspectele legate de evoluția motrică și psihomotrică a pacienților cu care vine în contact. Aptitudinea de a observa este pusă în evidență prin capacitatea de a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a observa este pusă în evidență prin capacitatea de a sesiza ușor, rapid și precis toate aspectele caracteristice, în strânsă concordanță cu scopul propus, chiar dacă acestea sunt dificil de evidențiat. Aptitudinea de a observa se formează în condițiile în care terapeutul acordă atenție fiecărui detaliu din comportamentul pacientului. În acest mod, este pusă în evidență gândirea și imaginația celui care observă, demonstrând experiența acumulată și mai ales utilitatea acestei activități. Învățarea prin observație - după Larousse (2006) - se fundamentează prin luarea în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poate fi observată încă din primele ore de viață. Ea este atunci mai lentă, latența mai lungă decât la adult, iar pragurile de intensitate care o provoacă sunt mai ridicate (Larousse, 2006). În kinetoterapie, ea reprezintă comportamente selective prin intermediul cărora terapeutul vede o afecțiune, o percepe și concepe planul de acțiune pentru recuperarea pacientului din punct de vedere funcțional. Modul de a gândi asupra planului de acționare, de a selecta și eșalona sistemul de mijloace și de a-l adapta la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spastice cerebrale, aplicabilă copiilor de la vârsta de trei ani. Planul de exerciții urmează schema dezvoltării unui copil normal și cuprinde controlul capului și al corpului, coordonarea simetrică și asimetrică. Mișcările sunt active, fiind însoțite de comanda vorbită, și corectate de terapeut. Se începe cu mișcări globale, apoi se trece la mișcări analitice, diferențiate în mișcări de coordonare și de finețe. Se învață schema corporală, lateralitatea, dar și orientarea spațială. Activitățile pregătitoare pentru viața socială și școlară (îmbrăcarea, hrănirea, spălatul etc.) sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmentelor unele în raport cu celelalte; acțiunea mușchilor care se opun acțiunii gravitației, precum și acțiunea mușchilor care conferă stabilitate diferitelor segmente. Scopul urmărit constă în stabilirea unei poziții inițiale pentru un exercițiu funcțional sau profesional. Avantajele pe care le prezintă: a) pentru terapeut, servește drept cod între terapeuți și între terapeut și pacient, referință și test; b) pentru subiect, servește drept referință spațială, exercițiu în sine și poziție inițială pentru exerciții (Plas, Hagron, 2001). Există cinci poziții fundamentale: ortostatică (stând în picioare); așezat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mușchilor care se opun acțiunii gravitației, precum și acțiunea mușchilor care conferă stabilitate diferitelor segmente. Scopul urmărit constă în stabilirea unei poziții inițiale pentru un exercițiu funcțional sau profesional. Avantajele pe care le prezintă: a) pentru terapeut, servește drept cod între terapeuți și între terapeut și pacient, referință și test; b) pentru subiect, servește drept referință spațială, exercițiu în sine și poziție inițială pentru exerciții (Plas, Hagron, 2001). Există cinci poziții fundamentale: ortostatică (stând în picioare); așezat, pe un scaun care să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
opun acțiunii gravitației, precum și acțiunea mușchilor care conferă stabilitate diferitelor segmente. Scopul urmărit constă în stabilirea unei poziții inițiale pentru un exercițiu funcțional sau profesional. Avantajele pe care le prezintă: a) pentru terapeut, servește drept cod între terapeuți și între terapeut și pacient, referință și test; b) pentru subiect, servește drept referință spațială, exercițiu în sine și poziție inițială pentru exerciții (Plas, Hagron, 2001). Există cinci poziții fundamentale: ortostatică (stând în picioare); așezat, pe un scaun care să asigure flexia șoldului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
utilizată și sub formă de autotratament. Pentru un tratament de durată, se impune o convorbire cu pacientul, căruia i se prezintă în ce constă metoda. Poziția pacientului trebuie să fie comodă, în decubit sau în așezat, fiind contraindicată poziția ortostatică. Terapeutul trebuie să adopte o poziție comodă, având ambele mâini libere. Pielea pe care urmează să fie aplicat tratamentul trebuie să fie sănătoasă, fără erupții, leziuni, bătături, cicatrice sau tumori. Aceste condiții fiind îndeplinite, se trece la reperarea punctelor ce urmează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
recuperare, în sensul scurtării sau prelungirii duratei de revenire la normal. Mijloacele și metodele kinetoterapiei pot fi grupate în două mari categorii: a) kinetoterapia pasivă - constă în deplasarea segmentelor fără participare musculară din partea pacientului; modificarea poziției poate fi efectuată de către terapeut sau chiar de către pacient cu ajutorul segmentelor sănătoase. Procesul de recuperare prin mobilizarea pasivă parcurge următoarele etape: evaluarea potențialului psihomotric, nivelul și localizarea durerii, utilizarea tehnicilor de manevrare și mobilizare pasivă a părților de corp afectate, educarea și reeducarea abilităților manuale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la program; stabilirea mijloacelor și metodelor în strânsă concordanță cu diagnosticul clinic și funcțional; utilizarea unor structuri de exerciții simple, care, treptat, să devină complexe, executate independent și eficiente; echilibrul, prudența și tactul pedagogic sunt atributele esențiale în relația dintre terapeut și pacient; controlul etapizat al nivelului influențelor prin intermediul indicilor apreciativi. Cunoașterea precisă a diagnosticului și a particularităților fiecărui bolnav reprezintă punctul de plecare în selecționarea și aplicarea sistemului de mijloace, metode și procedee de tratament (Albu, Rascarachi, 2001). RETARD MINTAL
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În context medical, semnul este un fenomen manifestat de organismul bolnavului pe care medicul îl recunoaște, ceea ce-i permite să precizeze diagnosticul și prognosticul bolii. Multe semne poartă numele celui care le-a descris. După V. Rusu (1983), semnele cărora terapeutul trebuie să le acorde o atenție deosebită în cadrul procesului de recuperare sunt: a) semnul adductorilor - durerea provocată prin compresia energică, între police și celelalte degete, rezultată prin aplicarea pe marginea internă a mușchilor adductori ai coapselor. În caz de durere
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
scurtării membrului inferior afectat; g) semnul lui Goldstein - în sindromul Down și în cretinism, se constată o depărtare anormală a halucelui de cel de-al doilea deget; h) semnul lui Laségue - prin flexia coapsei pe bazin, cu menținerea gambei de către terapeut, se poate constata o durere care atestă o sciatică, o poliradiculonevrită sau o meningită; i) semnul lui Romberg - cu călcâiele lipite și cu ochii închiși, pacientul nu-și poate menține echilibrul, ca urmare a oscilațiilor ce pot determina chiar și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diferite forme geometrice: cub, piramidă, bilă. În final, se testează recunoașterea unor obiecte, cum ar fi: pix, nasture, cheie etc., ce se pun în mâna pacientului, care stă cu ochii închiși. Dacă pacientul are pareză brahială, obiectele sunt mișcate de terapeut peste degetele pacientului. În cazuri patologice, se remarcă: întârziere în identificarea obiectelor; situații când pacientul poate denumi forma obiectului, mărimea lui, consistența, regularitatea, dar nu poate spune numele obiectului (asimbolie tactilă); există situații când pacientul nu recunoaște sub nici un aspect
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]