190,155 matches
-
o greșeală poa'să-ți pună capăt carierei" (fil.unibuc); "ți-am zis, bre, da' cre' că nu ți-ai amintit ce-i aia" (irc.noi.net); "mai am unu pe care tre' să instalez altă distribuție" (learn.reflex). în textele cele mai efemere și neglijente apostroful nici nu mai apare; mai mult, unele forme - în primul rînd crecă - sînt chiar contopite: în contexte care nu respectă (probabil deliberat) regulile elementare de ortografie - "shi azi creca ma ginit rootul" (lanegru.ro
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
de chef" (VL 3510, 2001); există chiar o grafie aberantă cu apostroful în postpoziție: "eu de obicei nu prea citesc paginile astea "despre" și crecă' nu-s singurul" (ilisbar/despre). Nu am găsit decît o atestare - în aceeași categorie de texte - pentru tresă: "nu tuata lumea tresa fie uebdizainar" (learn.reflex).
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
a eșuat. Un regizor bun e cel care sublimează scenariul, cel care face derizorie pagina scrisă. De aceea nu lucrez niciodată după romane sau după scenarii scrise de alții: autorii ar fi prea furioși. Aș fi incapabil să le respect textul... Scriitura cinematografică se află în perpetuă evoluție, se schimbă cam la fiecare zece ani, în funcție de noile tehnici. Încă sîntem departe de scriitura perfectă. Cinematograful nu are decît o sută de ani; literatura, la o sută de ani, nu era nimic
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
prin scrisul său. După ce a experimentat nefasta supunere la regulile restrictiv amputatoare ale cenzurii, ca editor, Constantin Mohanu se bucură acum, la apariția volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica, să-și vadă împlinită mult așteptata ediție "integrală". Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
situația să nu mai fie sigur dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură să acopere cine știe ce nume ori idee, în contradicție cu orientarea politicii vremii. Textul cu care se deschide prețioasa ediție, Argument, concentrează un adevărat focar de determinări temporale privind aparițiile scrisorilor, căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
aprofundarea unui impresionant material investigat. Totul își găsește reflectare în documentul propriu-zis, de oriunde ar veni: arhive, cărți, ziare ale timpului cercetat, critica de specialitate a timpului actual. Corespunzând întrutotul normelor știute, Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
cercetat, critica de specialitate a timpului actual. Corespunzând întrutotul normelor știute, Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică paginii, odată cu mult necesara
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
ale modei, mai ample decît simpla paranteză pe care autorul o deschide explicativ, de fiecare dată atunci cînd e cazul, în interiorul relatărilor de secol XIX citate în carte. Există însă o modalitate reușită de a recupera această absență. Imaginea, pentru că textului îi sînt adăugate cîteva schițe desenate de autor. Merită citată și afirmația care e punctul de plecare al cărții: secolul al XIX-lea e, prin tranziția atît de grabnică la modelul european, "contemporanul nostru". Mihai Goțiu - Senzaționala evadare a lui
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
morale și chiar cu prescripții curative. Că deocamdată lipsesc medicamentele este doar un simplu amănunt. Cartea-obiect Literatura și artele plastice se întîlnesc deseori în spațiul mare al culturii. Și pretextul acestei întîlniri este cartea, înțeleasă în dubla ei natură de text și de obiect. Mesajul scriitorului, universul său liric sau narativ, coabitează natural cu reprezentările grafice și cu viziunea obiectuală pe care le administrează artistul plastic. În construcția Cărții intră, așadar, cu egală îndreptățire, o dimensiune materială și una imponderabilă. Iar
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
obiect. Mesajul scriitorului, universul său liric sau narativ, coabitează natural cu reprezentările grafice și cu viziunea obiectuală pe care le administrează artistul plastic. În construcția Cărții intră, așadar, cu egală îndreptățire, o dimensiune materială și una imponderabilă. Iar înainte ca textul să devină, prin exercițiul lecturii, din virtualitate, act, Cartea se oferă cititorului ca o realitate fizică, puternic determinată vizual și tactil. Conștientizînd acestă banală situație de fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări ale Cărții și să
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se naște inevitabil în actul percepției. Textul deposedat de orice sens narativ, complet opacizat prin mimetism grafic, pare o resuscitare a cine știe cărei limbi uitate, după cum Cartea, în ansamblul ei, rememorează biblioteci și civilizații pierdute. Chiar dacă un asemenea exercițiu nu are o geografie determinată și, evident, nici un specific
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
recuperat, Biblioteca a murit asemenea străbunicii sale din Alexandria. Și în acest context, expozițiile consacrate în ultimii ani obiectualității Cărții au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor comemorative. În discursul artistic s-au insinuat infoliul cernit, obiectul bituminos, fila rătăcită și textul masacrat. Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț, strigăt și avertisment. Sculptura pre-apocalipsei În momentele ei depline, ca și în cele de criză, umanitatea îi
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
în română nu pare să se regăsească în alte limbi (chiar într-un dicționar albanez tipul de întrecere este numit "provë force"); nefiind însă vorba de un termen fundamental, consultarea unor surse mai complete ne poate oricînd contrazice. în diverse texte actuale și în liste de discuții cuvîntul apare mai frecvent în forma skandenberg (cu sau fără majusculă inițială): "Din spate, se auzeau voci zgomotoase, sparte, care ovaționau convingător și încurajau o partidă de skandenberg"(ata.go. ro); "apoi a venit
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
dedicat iubitorilor de skandenberg din România care, din păcate, sunt cam puțini"(ib.); "masaj corporal, saună, sală de box și masă de skandenberg"(agenda.ro/2001); "Informații despre culturism, fitness, skandenberg, alimente, suplimente"(vreau.com). Unii dintre cei care traduc textele românești nu știu, probabil, că nu e vorba de un termen internațional și deci transparent; apar astfel - în pagini autohtone - formulări ca "skandenberg contest", "concorsi di skandenberg"(itcnet.ro) etc. Oscilațiile formei stîrnesc justificate îngrijorări lingvistice unor utilizatori: într-o
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
a făcut capitală indiferența locuitorilor și nepăsarea ocupanților.[...] Ca și voi, e și el pe jumătate ucis, pe jumătate nemuritor. Orb și surd. Neputincios. Viu. Murdar de seva și durata vieții. Ca voi." Acesta este un foarte scurt fragment din textul lui H.-R. Patapievici pus pe hîrtie la solicitarea regizorului Alexandru Dabija pentru un spectacol extrem de special, neobișnuit la noi, cu esențe elitiste realizat la Teatrul Act de pe Calea Victoriei. De la ideea realizării și pînă la cel mai mic detaliu al
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
fluier ciobănesc și mioritic mînuit de Iureș bazată pe cuvînt și pe imagini, care ar trebui să fie sursa unui cutremur interior. Sînt multe voci în spectacol, este o polifonie a discursurilor: un text-pamflet al lui Tudor Arghezi din 1956, textul dur și cinic al lui Patapievici, amîndouă rostite impresionant de Marcel Iureș și textul-conferință al unui arhitect important, Octavian Neculai, el însuși născător a două lăcașuri de cultură: Teatrul Act și noua sală Izvor a Teatrului Bulandra. Deși pentru București
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
proiectate pe ecranul-tablou al rușinii, un element coborît parcă din Casa Poporului, o ramă imensă în care se vede kitsch-ul și indolența, o formă concepută în spectacol de scenograful Dragoș Buhagiar, un "cadru"care strînge fondul problemei; fotografiile și textul conferinței arhitectului Neculai, secvențe cu orașul din 1847, 1935, 1977, 1989 pînă astăzi, cînd imaginile mișcate nasc un mic film documentar. Aș zice alcătuit puțin previzibil sau la prima mînă - apar exact zonele bătătorite: Gara de Nord, Oborul, Casa Poporului. Aici interesant
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și pentru că îi pasă. București nicăieri. Un spectacol de Marcel Iureș, Octavian Nicolai, Alexandru Dabija, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman Patapievici.
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
om are buricul lui. Am să mai votez în țara mea atunci cînd legea îmi va permite să văd buricul celui pe care îl aleg. Prefer ludicul, subtilitatea și chiar perversitatea unor altfel de legături primejdioase. Citatul săptămînii " În acest text încordat există o hiperluciditate a percepției ce se amplifică în actul pauper de transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
Nicolae Manolescu Citesc în revista clujeană Steaua (nr. 2-3 din 2002) "textele" rostite la un simpozion din decembrie trecut, organizat de Asociația Scriitorilor din Cluj, pe tema Postmodernismul și noua critică. Nu-mi propun să rezum discuția, altminteri interesantă, ci s-o privesc mai îndeaproape, într-un anume punct al ei, care
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
poate înăbuși, care renaște ca o firească manifestare a intelectului sensibil și talentului expresiv. Disprețuite de instanțele erudiției în sine, nu o dată pe cît de bornate pe atît de geloase, ca și de trapezele acrobațiilor interpretative ce își zic metode, textele eseistice exprimă pulsația imediată a spiritului și exercițiul liber al condeiului de care nu ne-am putea dispensa decît în mod artificial, derutați de tendința scientizantă sau constrînși de snobism. Ele ne oglindesc fața spontană, vie, falacios fragmentată prin lipsa
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
D-ul nu-i va scăpa elementul estetic de bună calitate care îl întîmpină în special la articolele de poetică, de stilistică, de naratologie etc. Socotim, de asemenea, că este de reliefat că informațiile din articole nu se mărgiensc la textul propriu-zis al articolului X: dacă cititorul vrea să-și lărgească sfera noțiunilor, el poate merge mai departe consultînd și trimiterile aflate la sfîrșitul articolelor. Un singur ex., la metodă se trimete la analitic; analiză; (metodă) comparativ-istorică; (Gramatică) generativă; lingvistică matematică
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
sfera noțiunilor, el poate merge mai departe consultînd și trimiterile aflate la sfîrșitul articolelor. Un singur ex., la metodă se trimete la analitic; analiză; (metodă) comparativ-istorică; (Gramatică) generativă; lingvistică matematică; model; modelare; pragmatică; sintetic; structuralism. Prin lectura acestui conglomerat de texte cel ce consultă D va căpăta multiple cunoștințe despre metodă! La unele articole se face, în plus, "istoricul"noțiunii respective, de ex. la performanță se începe prin a se preciza că este un concept introdus de N. Chomsky, la performativ
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
mai înșir. Dar scriitorul a semnat sute de titluri și chiar și muschetarilor le-a dedicat o trilogie. II. Printre faptele ignorate sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie fantastică, ale autorului. Ce nu mai sînt demult, demult incluse în reeditări și nici traduse. Cel dintîi se intitulează Histoire d'une âme (Povestea unui suflet), publicat ulterior, în Causeries, sub numele Une âme à naître (Un
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
acolo pînă la sfîrșitul vremurilor, în acel spațiu-limită dintre Cer și Pămînt sau, poate, dintre Infern și Pămînt. Infernul și Paradisul par egale în această metaforă dumasiană. Ediția princeps, în volum, a primului roman al Muschetarilor se încheie cu un text - la fel de important pentru interpretarea ciclului, și chiar a operei dumasiene, în întregime - intitulat Histoire d'un mort racontée par lui-même, ulterior tot o Causerie, sub titlul Invraisemblance (Neverosimil). Este povestea, fantastică, dar relatată cu un fin umor, a unui mort
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]