1,534 matches
-
a gândi și de a vedea lumea, realitatea, și că ar fi fost bine să se apropie de el și să-l Învețe să fie bărbat. Și s-a apropiat de el, i-a pus mâna pe umăr, Însă gheara timidității l-a cuprins de beregată - și asta a fost tot, i-a strâns omoplatul până a simțit că degetele ar putea pătrunde În carnea fragedă, și s-a temut o clipă că Vasile va geme sau va protesta, Vasile Însă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de ce nu te repezi și pînă aici să faci ceva exhibiție cu noua artă? Manifestele voastre au un succes nebun, mai ales cel despre idioția pură, bineînțeles. Ar fi cea mai amuzantă manieră de a-ți irosi viața și numai timiditatea mă împiedică să devin un dadaist militant. Îți încredințez inima mea deja dadaizată”. Autorul se referea la Dada manifeste sur l’amour faible et l’amour amér... Rezerva temperamentală a lui Vinea, opusă ritmului trepidant al „vieții veacului”, apare mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tristele melopei ale ierburilor uscate înainte de vreme. Eu, genele îmi plec spre verdele din frunză,/ Iar cerul meu albastru-l amestec pe o pânză;/în amalgam de temeri și neștiute taine/ Culorile din vise mi-s prețioase haine. Violetta Petre, Timiditate. Poetă binecunoscută răsfoitorilor de site-uri literare, cu rădăcini în stirpea lui Ovidius și cu trainice afinități în inima culturală moldavă, Violleta Petre s-a impus ca o prezență bine definită în peisajul cultural al deceniilor postdecemdriste. Ce să mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
carul mare am depus litanii Iar stelele ne-au însoțit la bal. în pași de vals, ne-am căutat sărutul Uitat pe buzele-mi ce te-au iubit Și iarba verde ne-a fost așternutul în primăvara-toamnă ce-a venit ... Timiditate Eu, genele îmi plec spre verdele din frunză, Iar cerul meu albastru-l amestec pe o pânză; în amalgam de temeri și neștiute taine Culorile din vise mi-s prețioase haine. Și mă ascund așa-ntr-o doară printre valuri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
un țipăt roșu de prin adâncul surd. Nu îndrăznesc niciunde, la stele să privesc, Dar am un ochi ascuns, cu el mă urmăresc Cât pot să merg spre tine, cu genele plecate, Cât pot să te ascunzi în jurăminte, toate. Timiditatea mea deschide porți de fier Și lacăte și lanțuri, din peisaje pier; Tu mă primești la tine, și îndoieli dezleg Deși, eu, pentru nimeni, nu am un ochi întreg ... Umbre în singurătate Lumini și umbre ne-nconjoară în dansul lor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
au părut ca formând un grup mult prea sociabil - sau poate că doar se apropiau mai încet de noii veniți. După ce Dawn bătuse la toate ușile închise ale birourilor, fiecare editor ascuns în spatele lor a scos capul pe ușă cu timiditate, mi-a strâns mâna, apoi s-a pitit înapoi în birou, de parc-ar fi fost sub asediu armat. Spre deosebire de colegii de la P și P, care stăteau la taclale pe holuri, personalul de la Grant Books părea să stea pitulat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zboară, așa că hotărîți-vă repede. Știți, reia Curistul, în noaptea aia, la Tricotajul, după ce ați plecat, iar noi am rămas singuri cu fetele, n-am pierdut timpul degeaba, dezvăluie. — Aha, face Roja, și eu care îmi închipuiam că voi suferiți de timiditate. — N-a fost ceea ce credeți, specifică Părințelul. — Tot trebuia să vă spunem pînă la urmă, reia Părințelul. Ne-au prins zorile stînd la taclale în cămăruța aia. — Doar sporovăială, nimic mai mult, se distrează Roja. — V-am mai explicat, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mulțumindu-se doar să fie citat. Răspunse morocănos celor trei bătăi În ușă. Crezuse că persoana În cauză se răzgândise și făcuse cale Întoarsă. Apoi Își zise că Întârzierea putea fi pusă pe seama tablourilor și, nu În ultimul rând, a timidității adolescenței. O timiditate pe cale de dispariție totuși. Avea motive suficiente să se teamă de acest lucru. Ușa se deschise În sfârșit cu destul elan, și În fața sa apăru femeia din vitrină, cu cortul portocaliu În brațe. Nici măcar nu era Împachetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să fie citat. Răspunse morocănos celor trei bătăi În ușă. Crezuse că persoana În cauză se răzgândise și făcuse cale Întoarsă. Apoi Își zise că Întârzierea putea fi pusă pe seama tablourilor și, nu În ultimul rând, a timidității adolescenței. O timiditate pe cale de dispariție totuși. Avea motive suficiente să se teamă de acest lucru. Ușa se deschise În sfârșit cu destul elan, și În fața sa apăru femeia din vitrină, cu cortul portocaliu În brațe. Nici măcar nu era Împachetat cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nepieritoare a acestui străvechi loc de civilizație românească”, fură ultimele cuvinte ale discursului pe care profesorul de desen Îl situă, prin profunzimea și evidența ideilor, la o altitudine civică și intelectuală la care generații de oratori aveau să aspire cu timiditatea cuvenită. În liniștea recunoscătoare ce urmă, iubitorii de artă se Înviorară brusc, gata să salute izbucnirea triumfătoare, chiar dacă târzie și oarecum căznită, a coloanei de apă ghemuită până atunci ca o tenie În burta micului chit. În timp ce brațul primarului cobora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
iar cerul tot mai mov. Zăpada de pe Dealul Crucii se Întuneca cu fiecare clipă. 2. După o oră de Încercări, Gheretă trebui să admită că, Într-adevăr, blana Îi era strâmtă. O porți peste ceva subțire, Îi sugeră el cu timiditate Zorelei. Adică peste furou, cum ar veni, șuieră printre dinți Zorela. Îi venea greu să se recunoască În „dulapul” din oglindă. Nu fusese niciodată sfrijită ca un manechin, dar nici cât o batoză, cum se vedea acum. Deoarece până la Revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sfia, când era momentul, să pună mâna pe furcă, pe sapă sau pe topor și să-ți dea una-n cap dacă te apropiai prea mult. — Să facem câțiva pași... propuse timid comandantul. — Să nu se interpreteze... răspunse cu aceeași timiditate tânăra. — Sunt căsătorit, am copii, prezint toate garanțiile, nu trebuie să vă fie frică, spuse comandantul. Normal, ca tot omul, am avut și eu în tinerețe câteva să le zicem aventuri, dar nu acestea constituiau esențialul activității mele. Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
s-o întrebi despre mama ei și să asculți cu atenție. Poveștile despre mâncare arată o legătură puternică. Tăcerile pline de tristețe îți arată lucrurile rămase neterminate. Cu cât o fată știe mai bine detaliile din viața mamei ei - fără timidități și fără vaiete - , cu atât fata e mai puternică. Sigur, în cazul meu e mai complicat, pentru că eu am avut patru mame, fiecare dintre ele interzicându-mi, învățându-mă sau lăudând altceva, dându-mi fiecare daruri diferite sau lăsându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ne culcăm împreună a fost o surpriză plină de tandrețe. Din prima noastră noapte, Benia a fost foarte preocupat de plăcerea mea și și-o descoperea pe a lui în mine. În cursul acelei nopți mi s-a risipit toată timiditatea și, în câteva săptămâini, am descoperit în mine fântâni de plăcere și pasiune pe care n-aș fi crezut niciodată că le am. Când Benia se culca cu mine, trecutul dispărea și eu eram un suflet nou, renăscut în gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
încântați ca niște copii și ne mâncam din ochi. Când Meryt s-a aplecat și mi-a spus să nu le mai iau oamenilor șansa de a se încălzi în lumina fericirii noastre comune, am lăsat la o parte orice timiditate, plină de recunoștință, și le-am zâmbit prietenilor. Am avut dreptate să cred în Benia, pentru că era bunătatea însăși. Într-o noapte stăteam amândoi pe spate, cu ochii la cer. Era doar o muchie de lună și stelele dansau deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întâmplat mai târziu. Dorind să mă strivească sub greutatea autorității sale, el a declanșat în mine o opoziție înverșunată care n-a lăsat să se piardă nici un defect de-al meu. M-am războit cu tot ce era în mine timiditate, îndoială, modestie și am pus în locul lor o dorință aprigă de a-mi da dreptate, indiferent ce făceam. Am devenit un fel de fanatic al nesupunerii, un fel de bigot al nesăbuinței și îmi cheltuiam energiile până la secătuire în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
așezase pe marginea patului, picior peste picior, în așa fel încât să i se dea, ușor, la o parte halatul. Și, cu o spaimă voluptuoasă, am descoperit că era goală pe dedesubt. Ca să mă ajute să-mi înving o eventuală timiditate, făcu și o mișcare greșită, lăsându-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine decât instinctul. Mușcat de dorință, hipnotizat de pulpele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna? Și insiști mai departe. Îi propun chiar un compromis; să te aștepte în cătun până îți desăvârșești răzbunarea. În cele din urmă reușești să-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu nu putea să-ți reziste la nesfârșit. Și porniți împreună. La baltă, un bătrân se plimbă singur pe mal. Vecu. Deodată îți vine o idee năstrușnică, să-l duci pe Vecu la mlaștină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fața lui Alison se putea traduce prin „mi-e frică să zbor cu avionul, iar Săgețile Roșii mi-au propus să merg cu ei și să mă arunc cu parașuta“. Nu sunt sigură c-ar merge, a răspuns ea cu timiditate. Nu voia s-o supere pe Julia, când femeia se arăta atât de interesată de viața ei. Julia a țâțâit, din nou, din buze. —Păi, n-o să fii sigură până nu încerci, nu? În fond, nu mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
e! Îl auzeam exclamând fericit). Umbla Îmbrăcat toată vara În aceeași cămașă roșie, decolorată și foarte largă, pe care o purta mereu suflecată la mâneci. De sub părul lung și roșcovan, răsucit Într-o continuă fluturare peste frunte, te priveau cu timiditate niște ochi căprui, veșnic triști. Milu umbla mai tot timpul desculț, vădit stânjenit de palmele cam prea mari pentru statura sa, din care pricină și le tot Îndesa discret În pantalonii de trei sferturi, cu bretelele intersectate. Lui Milu Îi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pentru că, știam cu toții: el o iubea pe Lili ca un apucat. Deseori Îi mângâiam pulpele pe sub bancă. Mâna mea obraznică aluneca de-a lungul piciorului fin, furișat În ciorap alb de nailon. Niciodată, Însă, nu urca foarte sus. Nu din timiditate, ci dintr un anume respect față de Lili. Deși eram convins că n-ar fi deranjat-o prea mult, chiar dacă obrazul Îi devenea purpuriu iar pleoapele aproape i se Împreunau. Cred că m-aș fi Îndrăgostit bine de ea dacă Într-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Kate Reddy? —Da. Ridic privirea și o văd stând lângă biroul meu pe tânăra frumoasă care m-a strâns cu ușa la instructajul stagiarilor Înainte de Crăciun. Acum, ca și atunci, se Înroșește, dar nu e nimic fragil sau ezitant În timiditatea ei: reticența ei pare să fi fost turnată dintr-un metal fin, dar rezistent. —Scuze, Îmi zice ea din nou, dar am Înțeles că vom lucra Împreună la o ..ăă.. prezentare finală. Domnul Task mi-a spus că după părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Către: Jack Abelhammer Te aud. 23tc "23" De Paștetc "De Paște" Sâmbătă la prânz, restaurantul Toad Hall, Disneyland, Paris Sărut franțuzesc entuziast și o Îmbrățișare pasională de la un necunoscut Înalt și brunet. Din păcate, numele lui este Goofy. Cuprinsă de timiditate la vederea personajelor ei favorite de desene animate, Emily se ascunde pe după picioarele mamei ei și refuză să salute. Câteva secunde mai târziu, Paula intră În restaurant ca un gong care tocmai a bătut, reverberând ranchiună. „A fost de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
drăgăstos, pe copii la fel și spuse: Valerică, (ce delicatețe, a Început cu băiatul!) ție ți-am cumpărat pentru un costum de stof’șoară, iar ție, Mariniță, rochițică roză și pantofi de mers la ... horă! Băiatului Îi mai pierise din timiditate, sentimentul de neîmplinire majoră era contracarat de cel al asigurării continuității, Învățau și munceau Împreună și pentru Va, un novice care cunoștea doar primele două-trei litere ale unui alfabet mirific, era foarte greu să-și ascundă trăirile și privirile care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]