1,430 matches
-
a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul exterior pentru menținerea stimei de sine și pentru o funcționare eficientă; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. Modelul ierarhic ce cuprinde supra-clase (clustereă, clase tipologice (prototipiceă, dimensiuni și, eventual, fațete ale acestora este un mod de gândire destul de mult agreat în prezent, pentru a flexibiliza sistemul strict categorial, alături de descrierea de subtipuri. Trebuie menționat că o altă supraclasă - sau cluster - îl constituie și ceea ce se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este dublă: 1Ă „Există la persoana dată o tulburare de personalitate, astfel încât ea să poate fi caracterizată ca atare și să se pună un «diagnostic» de tulburare de personalitate?” Dacă da: 2Ă „De ce tip este această tulburare, în ce categorie tipologică intră?” În formula standard, se imaginează o tulburare de personalitate de un singur tip: paranoidă, histrionică, evitantă etc. Frecvent sunt necesare clasificări. Unii autori propun ca, dacă se identifică trei categorii să se vorbească deja de TP nediferențiată. Desigur, un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dacă se identifică trei categorii să se vorbească deja de TP nediferențiată. Desigur, un om poate avea, ca stil și trăsături de personalitate accentuate, care nu ridică probleme majore de adaptare sau de comportament disfuncțional interpersonal și social. O caracterizare tipologică multiplă ar impune precizarea că trăsăturile din fiecare clasă menționată participă la comportamentul disfuncțional sau că acest comportament disfuncțional - rigid, constant, maladaptativ în diverse situații - se datorează trăsăturilor unui singur tip, iar cele ce sunt specifice altui tip reprezintă doar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
generală. Capitolul 7 MODELUL DIMENSIONAL AL TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE În medicina psihiatrică este utilizat în prezent, pentru diagnostic și cercetare, sistemul categorial al tulburărilor de personalitate, așa cum e prezentat în DSM-IV și ICD-10. Acesta precizează un număr finit de clase tipologice (în ICD-10 adăugându-se „și altele...”Ă care pot fi utilizate în cazul prezenței criteriilor generale. Sistemul categorial-prototipic este politetic, pretinzând prezența unui minim din totalul criteriilor ce caracterizează o clasă, fapt ce exprimă o vagă tendință spre dimensionalitate. Avantajele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau chiar sugerează o organizare ierarhică (Clark, 1977Ă. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor anormale, patologice, dezadaptative, trăsături al căror număr e limitat și precizat în fiecare sistem. O anumită configurare a acestora dă profilul de stil tipologic al unei tulburări de personalitate anumite. Se are în vedere posibilitatea raportării acestora la sistemele categoriale. Trăsăturile de bază se diferențiază însă mai departe în trăsături detaliate, care apar circumstanțial sau doar din anumite puncte de vedere, ca „fațete”. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează aspectul tipologic. Toate categoriile tulburărilor de personalitate s-ar caracteriza, în sensul TCI, prin valori scăzute la autodirecționare, fapt ce corespunde unui slab control al impulsurilor și o forță scăzută a eului, iresponsabilității, deficității de formulare și urmărire a scopurilor, incapacității de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rând, e un sistem dimensional care permite o flexibilă articulare cu personalitatea normală. Spre deosebire de alte sisteme dimensionale, cum ar fi FFM sau circumplexul interpersonal, el oferă și o caracterizare generală a tulburărilor de personalitate distinctă, până la un punct, de cea tipologică. Referirea la temperament ca și componentă biologică a personalității permite și dezvoltarea de studii genetice, fapt ce s-a dezvoltat destul de amplu. Sistemul, suficient de clar și precis, ierarhizat, vizualizat printr-un cub, dă o anumită siguranță cercetătorilor. Cele patru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de diagnostic se aplică la acest nivel într-un sens special, larg, fără a fi întru totul similară cu diagnosticul bolilor din medicină, inclusiv din cea psihiatrică. Evaluarea tulburărilor de personalitate se apropie, în primă instanță, de cea a caracterizării tipologice, de cea a caracterizării de ansamblu a unei persoane, de fapt. Drept ghid pentru evaluarea și diagnosticul tulburărilor de personalitate pot fi considerate criteriile generale și categoriale din ICD-10 și DSM-IV. Nu se poate pune un diagnostic de tulburare de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de un anumit tip, altfel spus cu referință la o anumită categorie, fără ca acesta să presupună explicit prezența criteriilor generale ale tulburărilor de personalitate, precum și precizarea gravității acesteia - medie, gravă, foarte gravă -, atât în general, cât și privitor la profilul tipologic. Se pot identifica și „trăsături accentuate ale personalității”, etichetându-se o personalitate „particulară”, care creează unele probleme mai ales în mediul familial și al celor apropiați, caz în care nu avem încă un diagnostic de tulburare de personalitate. Nu trebuie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în instituții și se tratează în cabinete și servicii private, uneori recurgând la consiliere și psihoterapie. Înregistrarea acestora e dificilă datorită exigenței de respect al intimității; un aspect esențial este delimitarea conceptuală a tulburărilor de personalitate, criteriile de cercetare, generale, tipologice și pe clustere. Se cere reamintit că această problemă nu e închisă. Există și în prezent clustere, ca de exemplu cel al „psihopatiei”, care nu se suprapun decât parțial pe sistematica oficială. Și, de asemenea, există o foarte serioasă tendință
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de spaimă sau dificultățile de adaptare la schimbările de viață. Suspiciunea, expansivitatea și convingerile, experiențele religioase și riposta la injurii au și ele limite greu de stabilit între normalitate și entități psihiatrice, care s-ar cere supuse tratamentului. Unele trăsături tipologice caracteriale sunt promovate și premiate în cadrul stilului de viață contemporan și altele amendate. Sunt promovate sociabilitatea și pragmatismul, inițiativa și adaptarea rapidă la schimbări Nu sunt tolerate retragerea, inhibiția, emotivitatea, depresia sau prea marele atașament față de tradiție. Nu e încurajată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
medicamente pentru soluții rapide și eficiente față de discomfortul și problemele psihice ale oamenilor au pe lângă aspectul lor pozitiv și consecința creșterii medicalizării problemelor sufletești ale omului. Particularitățile caracteriale ale persoanei au intrat și ele în acest mecanism. Caracterizarea și etichetarea tipologică a persoanelor e o constantă umană. Diagnosticul în direcția tulburărilor de personalitate s-a dezvoltat însă impetuos după diferențierea axelor din DSM-III (1980Ă, sistem ce se bazează pe categorii prototipice. Ultimii ani au adus în prim plan tema tratamentului medicamentos
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a lungul cursului vieții. Ceea ce se consideră a fi destul de constant la orice om este în primul rând structura sa temperamental-caracterială ce are corespondent în stilul de manifestare a tulburărilor de personalitate, pe baza căreia acestea sunt împărțite în categorii tipologice. Există însă și un plan general care definește și întreține tulburările de personalitate și care se referă la atitudinile și conduitele disfuncționale, maladaptative, rigide, în raport cu variate circumstanțe. O problemă pe care cercetările empirice urmează a le clarifica este dacă cei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
echilibru interior. Tradițional se afirmă că la vârsta a treia omul câștigă în „înțelepciune” fapt ce ar compensa parțial deficiențele psihice care se instalează acum (STANDINGER, 1995Ă. Schița de mai sus a cursului vieții nu a luat în considerare trăsăturile tipologice caracteriale. În măsura în care se acceptă că personalitatea se schimbă la vârsta adultă rămâne întrebarea dacă e vorba de schimbarea întregii personalități (TICKLE, 2001Ă sau numai de unele aspecte ale sale? Și dacă da, care aspecte se schimbă mai repede și care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dependentă integrează numeroși termeni de factură interpersonal-relațională (APA, 2000Ă. PARKER (2002Ă consideră la rândul său că un prim nivel al caracterizării tulburărilor de personalitate este cel al tulburării de ansamblu a funcționării interpersonal-sociale, cel de-al doilea fiind abia cel tipologic. De altfel printre cei 17 markeri ai disfuncționalității generale majoritatea sunt de natură relațională. Sublinierea contribuției relațiilor interpersonale în definirea personalității și structurarea tulburărilor de personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask of sanity” (CLECKLEY, 1964Ă. În ea este descris și comentat un anumit tip de persoană anormală din seria etichetată ulterior ca personalitate antisocial-sociopată. Decupajul tipologic făcut de CLECKLEY este unul particular și nu acoperă decât o parte din ceea ce s-a comentat până atunci și ulterior ca persoană psihopată. Profilul simptomatologic este descris pregnant, utilizându-se prezentări de cazuri convingătoare. E prezentat un tip de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acestei mutații se resimt și în zilele noastre. De fapt, ele au străbătut tot sec. XX. și poate de aceea, psihologia persoanei ce s-a născut în acest veac nu s-a putut opri asupra caracterului decât în sensul său tipologic, deci cu fața orientată spre temperament și nu spre aspectul său moral, al virtuților. Se adaugă alte caracteristici și aspecte ale epocii modernismului târziu. Una este accentul pus pe pragmatismul eficient pe care capitalismul victorios l-a afirmat. Ori, pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității anormale (e.g. DAP, SNAPĂ dezumanizare atribuirea blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-uri care au lansat o competiție globală pe frontul costurilor, al tehnologiei, al resurselor umane și al marketingului. Cele două rapoarte constată că În practica tehnologică a IMM-urilor apar cele mai diferențiate comportamente. France 300 a trasat patru grile tipologice, În funcție de criterii diferite. În funcție de mediul lor (intensitatea concurenței, importanța barierelor la intrare, rolul tehnologiei, presiunea pieței și a furnizorilor), 45% din firme se vor situa În zona de turbulență În care presiunile, slabe În trecut, vor crește considerabil; 27% din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apariției iruptive în normal a planului ultim”, enumeră „temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii române și universale”. A doua secțiune a cărții (Orientări și profiluri) este preponderent analitică, criticul evaluând tipologic și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
M. Eminescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, V. Voiculescu); fantasticul „voinței de mister” (Mateiu I. Caragiale, Adrian Maniu, V. Beneș, Oscar Lemnaru, A. E. Baconsky) ș.a. Fiecare capitol se încheie cu un tablou rezumativ al constantelor arhitectonice, tematice și tipologice ale categoriei respective de opere. Lucrare fundamentală în spațiul critic românesc, Proza fantastică românească are un ecou extern meritat: Louis Vax citează, în Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique (Paris, 1979), tabloul sistematic pe care-l propune criticul român. De
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
populare, Chișinău, 1978; Dicț. lit. 1900, 189-190; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 168-268; Nicoleta Coatu, Lirica populară românească cu tematică actuală. Clasificarea tematică a variantelor motivice, București, 1984; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al.I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Speranța Rădulescu, Cântecul: tipologie muzicală - The Song: Musical Typology, București, 1990; Alexandru Dobre, Folclorul taberei militare. Armata și războiul în folclorul românesc, București
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
vedere - judicios, de altfel - e contrazisă de realitatea creației. Printre demersurile cu caracter pragmatic ale lui C. figurează cele vizând întocmirea unui corpus folcloric și, în genere, producerea instrumentelor de lucru necesare activității specializate, în primul rând a unor cataloage tipologice. După B. P. Hasdeu și Ovid Densusianu, contribuția cea mai de seamă în folcloristica românească este cea a lui Dumitru Caracostea. Dacă de profesorul său Ov. Densusianu îl apropie finețea analizei estetice a cântecului popular, deși întemeiată pe alte baze
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
I.L. Caragiale față cu kitschul (1988) ș.a. Prima lucrare, pornind de la teza de doctorat, e o monografie a comicului caragialean, studiu sistematic propunându-și să-l fixeze mai precis pe scriitor în marea tradiție comediografică și să-i definească „orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică. După un examen minuțios al „filiațiilor” și al „influențelor”, cercetătorul argumentează o dată mai mult originalitatea marelui dramaturg român. Spirit analitic și penetrant, cum se va dovedi în întreaga lui operă de istoric literar și eseist, C.
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
cel al „cerchiștilor” constituie - în termenii lor, precizați ulterior de I. Negoițescu - o „restaurare goetheană”, adică o recuperare pe verticală, în diacronie, a modelelor unei epoci trecute, exemplare (cea a lui Goethe și Schiller), o epocă clasică și istoric, și tipologic. „Modernismul” lor e așadar, de fapt, un fel de clasicism: un construct, un program estetic larg ce filtrează întreaga creație majoră a umanității, pentru a reține în el, ca modele, momentele ei exemplare. În alt loc, I. Negoițescu va vorbi
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]