32,454 matches
-
cu motive inspirate de clasicismul greco-roman antic, si intitulată Sub cerul clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare pare
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare pare a continua și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare pare a continua și dezvolta melodia și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
în edenul cel avestic/ îngerite filosoafe/ îndoitul vin amestic// și deasupra - candelabre/ clipocind în raza lunii,/ plâns și rugăciuni macabre/ cu mirozna de petunii" (Upanisadă) Alteori regăsim ceva din oralitatea simpatică din care și-a făcut Marin Sorescu un stil: "Toamna-mi culeg păcatele de peste an,/ le așez în fața mea pe birou/ le privesc un minut în ochi// (adânc jenat!)/ și le iert..." (Plagiat) Alteori versurile ne aduc aminte de modul cum bravează, în poezia primei sale tinereți, Mircea Dinescu: "Plâng
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
mea pe birou/ le privesc un minut în ochi// (adânc jenat!)/ și le iert..." (Plagiat) Alteori versurile ne aduc aminte de modul cum bravează, în poezia primei sale tinereți, Mircea Dinescu: "Plâng heruvimi pe spatele tău, doamna,/ cum stai golasă-ncercănată-n toamnă,// de prin icoane îți ghicesc jivina/ și-mi vindec plictiselile și vina" (Iubiri postume) Aceste influențe țin, într-un fel, tot de exuberanta lui Cristian Bădilită, care, în treacăt, parodiază, ca și cum ar îmbrățișa tandru, diferite ipostaze ale poeziei românești. La
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
în plic ale guvernului României, printre care și renunțarea la ținerea artificială în viață a Bancorex. Prima tranșă a împrumutului a venit, dar cum scrie Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI - Asta chiar e ultima șansă! Sau, cum afirma editorialistul, "în toamnă, acordul ar putea la fel de bine să eșueze, cum s-a întîmplat și în alte cazuri. Depinde doar de seriozitatea cu care guvernul Radu Vasile și coaliția se dedică derulării lui." Și, cercetîndu-si probabil răbojul pe care a înscris toate gafele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Veta o regină a mahalalei. Un Titircă inimă-rea absolut nou și inconfundabil, face, în același spectacol O noapte furtunoasa, Marin Moraru. Așadar, puține performanțe actoricești și mai putine spectacole mari în stagiunea '98-'99. Ce urmează, vom vedea începînd de la toamnă. Peste vară, rămînem în continuare bombardați de comercialele și lipsite de gust apariții actoricești pe micile ecrane sau în alte soiuri de sușe estivale. Oare cît mai avem de așteptat ca și în România să funcționeze o grilă corectă a
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
în emisiuni de radio, de televiziune, din Europa până în America de Nord și până în Israel. Nu și în Elveția. Ultima să producție discografica poate fi considerată un adevărat "hit". "The Quest", concertul pentru pian și orchestră, cunoaște o difuzare impresionantă începând cu toamna trecută. Este realizat cu participarea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Frankfurt, sub baghetă dirijorului Lothar Zagrosek. Solistul concertului este Ortwin Stürmer, un pianist ce își articulează cu fermitate datele profesionalismului muzical; în programul din această vară al Festivalului de la Roque
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
pe care nimeni nu-i întreabă, de fapt, cum concep politică ori cum joacă mingea, ci cîte firme sau vile au, ce salariu anual prevede contractul de la club, cît a costat nuntă sau la ce partid (club) se transferă la toamnă. Informațiile despre viața scriitorului sînt mult mai solicitate decît cele despre cărțile lui. Și, atunci, dacă nimeni nu-l întreabă, de ce s-ar mai întreba el însuși de ce scrie. La vremuri noi, întrebări noi.
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
spre deosebire de alte texte ale scriitorului, elaborat simbolice, cu numeroase planuri de semnificație, cartea are ceva într-atît de frisonant în simplitatea și fluenta ei narativa, încît eu una nu șovăi să o consider drept o capodoperă, demnă de a sta alături de Toamnă patriarhului sau de Veacul de singurătate. E o meditație pe tema morții, cum explicit anunță titlul, dar tocmai o aparentă precaritate filozofica a tratării, o anumita șocantă ne-reflexivitate a stilului individualizează românul. Marquez mărturisește, în conversațiile cu Plinio Apuleyo
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
ierbii, greu de bănuit sub lințoliul alb ce-l acoperă, si care, totuși, până la urmă, răzbate de sub vitregia iernii, aducând, firește, cu sine, nu doar primăvară energiei aplicate la obiect (și totodată direct răspunzătoare de soarta acestuia), ci și promisiunea toamnei încărcate de binecuvântarea unui rod în sfârșit pe bună dreptate meritat." (Mihai Sora, Firul ierbii, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1998; 522 pag., preț nemenționat.)
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
în tiparele unei prozodii tradiționale, producția lui Emil Dreptate exprimă o tendință a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu melancolie decorului medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și umori declinante: Cîntecul ce îl auzi prin toamnă/ E al armurilor pe care le-am purtat/ Ori semnul inimii nuntind buimaca/ Acest solstițiu blînd intru păcat.// Sîngele tot e-acum cît o oglindă/ Spre mine însumi nu mai pot privi/ Cel ce-a pierdut și cel care cîștigă
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
solstițiu blînd intru păcat.// Sîngele tot e-acum cît o oglindă/ Spre mine însumi nu mai pot privi/ Cel ce-a pierdut și cel care cîștigă/ Dau astăzi vama prinși în colivii.// Și dacă ieși tîrziu înspre colina/ Armuri și toamnă auzi cum cad/ Tu crede că ții locul unui strigat/ Că mult deajuns îți este acel văd" (Cîntecul acesta). Temperatura este scăzută în sufletul acestui elegiac septentrional: "Fumega iarnă pe spinări de miei" (O vrabie tresare...). Sau:"Iarbă crește că
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
scriu/ va fi o nebuloasa/ o stafie poate/ un mormoloc/ o gaură neagră o cometă/ alergînd prin univers" (Peste ani lumină). În cadrul acestei supradimensionări materialist-fabuloase, ni se înfățișează un atelier al unui fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-ai lăsat privirea-n jos/ părul mătăsos și moale/ ispitele// totul în univers știe ce are de făcut" (Călătorie). De sub condeiul lui Luca Onul izvoraște un cu totul alt lirism, cantabil, torid-melancolic, plonjînd în idila recondiționata pe urmele lui
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
în geam." Realitatea contrazice brutal această duioșie, atât de inspirat descrisă de prozator. Simțind ostilitatea mediului, Geo moare în timpul unei emisii. Se lasă dus, cu alte cuvinte, la cimitirul de mașini. În Iluzia, Telefonul, K 49, Povestitorii ( Întotdeauna va veni toamnă), Înainte asemenea izbucniri de sentimentalism, întotdeauna de bun-gust, sunt frecvente. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație, Teodor Hossu Longin are curajul să fie sublim chiar și cu riscul de a fi considerat ridicol. O parodie a eroismului Ț. O.
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
prin intermediul literaturii: "Nea Gică n-a auzit niciodată vocea lui Sadoveanu spunând Sară pe deal și, chiar dacă o fi auzit-o, demult, în clasele primare, a uitat-o. El e cel mai mare frizer din lume și nu are sentimentul toamnei decât după cardurile de copii pe care ii tunde înainte de 15 septembrie. Ce bucium? Ce săteni cu coasa-n spinare? Nici o coasă. Numai briciul și foarfecă. Ce salcâm? Numai neoane și oglinzi. Ce toaca? Numai pieptănul bătut de marginea chiuvetei
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
care locuia, în București, pe strada Sfinților și, o vreme, în locuința Ghilezan, deasupra băncii "Ardeleana". Ghilezan își aduce aminte că i-a spus unui emisar al lui Hitler la București, ca Germania a pierdut războiul. Și asta încă în toamna lui 1940. Teribilă, într-adevăr, previziune! Și au mai fost și altele. Ghilezan adaugă imediat: "Dar cu Maniu era greu să fii în politică pentru că, din nefericire, nu era deloc interesat de putere. El nu vedea ce se va întîmpla
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Cavalerului și anul trecut, în 1999, încă unul, intitulat Figuri în filigran. Mai toate reiau amintirile din Portrete, adăugîndu-le altele noi, țîșnite la suprafață din apa memoriei, mereu cercetată și sondată. Cîteodată memoria îl mai înșală (vezi "amintirea" că în toamna lui 1934 Nae Ionescu era directorul Cuvîntului cînd ziarul a fost suspendat, la începutul lui 1934). Dar, una peste alta, figurile acestea filigranate meritau să fie evocate, își aduce, de pildă, aminte că în 1933 a participat la solemnitatea susținerii
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
suprarealiste de la București. El nu s-a îndepărtat niciodată de la poziția adoptată în prima tinerețe, avînd pe deasupra (ca destin inexorabil, aș putea să spun) și spiritul tragic al altor suprarealiști notorii de pe alte meridiane. Căci, la o vîrstă înaintată (în toamna lui 1994), și-a pus capăt vieții în inima Parisului, după ce s-a bucurat acolo de recunoașterea literară pe care o dorea și o merita cu prisosință". Deși deloc suprarealist, memorialistul l-a cunoscut bine pe Gherasim Luca (cofondator, în
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Grațian Jucan În Cronologia lui Eminescu din Opere, 1939, Perpessicius la anul 1869 arată: "Sufleur al Teatrului Național, încă din toamna trecută." Iar după jumătatea lunii aprilie, adaugă: Pornește în turneu cu trupa Pascaly, prin Moldova și Bucovina." D. Vatamaniuc în Cronologie 1850-1889 din Opere, XVI, 1989, nu amintește nici un cuvînt despre acest turneu. Odată cu prima zi de primăvară (21 martie
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
lui I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor săi. Adunarea generală a acestui an 1869 avusese loc la Șomcuta, cu
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
percepe un puști, cu un ton de dulce amărăciune și de nostalgie sfîșietoare, dar mereu cu un clinchet de speranță și de prospețime în fața miracolului vieții ). Aceeași linie melodică am regăsit-o în ...Casa cidrului, care a avut premiera europeană toamna trecută, la Veneția. Un film clasic, de esență pencilensiană, povestea unui băiat crescut la orfelinat (de un doctor inimos și excentric - un Michael Caine de neuitat, cîștigător al Oscarului pentru cel mai bun actor într-un rol secundar), opțiunile lui
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]