2,542 matches
-
de prinț și detaliile jocului actoricesc plasează spectrul defunctului rege printre spiritele ce bântuie, potrivit superstițiilor populare, spațiile subterane; mai mult decât atât, Hamlet se adresează fantomei în termeni familiari, îi spune „cârtiță bătrână”, „flăcău cumsecade”, „amic”, deplasând astfel întreaga tonalitate a situației de la teroarea tragică spre teama naivă a omului simplu, umil și cu frică de Dumnezeu. Shakespeare se apropie aici cel mai mult de problema fundamentală a teatrului: a crede sau a nu crede în ceea ce se arată și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lipsită de concretețe, de materialitate. Când, la sfârșitul celui de-al treilea act din Prințesa Maleine, fereastra se deschide, toată lumea fuge țipând îngrozită, deși nu se întâmplase nimic neobișnuit. Straniile cuvinte din finalul acestei scene au încă de pe acum o tonalitate beckettiană: „Se deschide o fereastră, se deschide o fereastră. Le e frică. Și totuși nu e nimeni”. E doar amenințarea unui invizibil care nu s-a întrupat într-o fantomă și a unei morți a cărei înfățișare rămâne necunoscută. La
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
altfel spus, „purtătorul de cuvânt”), Gura-mesager a umbrei nevăzute. În comentariile pe marginea acestei lungi scene, Genet își exprimă preocuparea și dorința de a înscrie replicile Gurii într-o serie de tensiuni și de ambiguități: tensiune între familiaritate și solemnitate (tonalitatea frazelor are ceva apropiat și depărtat totodată), tensiune între joc și realitate. După un ritm alert, lentoarea trebuie să apară ca o marcă a solemnității. Aș vrea ca publicul să știe că e vorba despre un joc (evocarea unui mort
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să dispară murdăria, să elimine rușinea sa, vinovăția sa. Vrea să facă teatru, să-și zugrăvească camera, să aibă un copil... Rapiditatea asociațiilor, fuga de idei nu antrenează nici discordanță nici perturbarea conținutului gândirii. Emoțiile sunt labile, dar cu o tonalitate euforică. Se observă totuși o anxietate discretă, Christine recunoscând starea sa de agitație. Ea își manifestă dorința de a iubi, de a se iubi, de a fi iubită, evocă relații sexuale multiple și de scurtă durată. Christine și părinții săi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apar „natural”de exemplu atunci când suntem absorbiți de o carte, urmărim un film interesant sau ascultăm muzică. Tehnicile indirecte pot fi de asemenea o parte a metodelor formale de inducție: de exemplu unele sugestii pot fi „strecurate” prin schimbări de tonalitate sau forță a vocii. Exemple de asemena sugestii intercalate aunt cele subliniate în următoarea tehnică standard de „centrare a atenției”. Intervenția 3Fixarea privirii cu distragere (numărarea înapoiă În primul rând spuneți pacientului ce urmează să faceți și ce vă așteptați
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
scut, el nu mai protejează. Răsturnarea ludicătc "Răsturnarea ludică" În vestitele lor concursuri, grecii alternau comedia cu tragedia pentru a evita domnia autoritară a unui unic registru dramatic și pentru a asigura invariabila lor succesiune. Viața înseamnă trecerea de la o tonalitate la alta, viața este un carusel care interzice posibilitatea imobilizării într-o singură relație. Alternanța grecilor este o lecție de relativitate. O regăsim și în Japonia, într-o formă încă și mai riguroasă, căci, după o piesă n: cu fantome
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a Întreprins o retrospectivă bibliografică a articolelor apărute pe tema rezistenței armate În 1945-1965, Înregistrîndu-se În 35 de ziare și reviste, apărute În 1990-1994, Între 250 și 400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și o tonalitate foiletonistice, ulterior aceste articole Îmbracă o formă mai apropiată de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a zis că aici a fost coridorul de circulație al popoarelor între Orient și Occident. Dintr-o așa enormă variație de influențe și contribuții reiese, desigur, o anumită neutralizare de caractere. Nu s-a format încă un nucleu central, o tonalitate preponderentă. Cel ce va voi să facă psihologia poporului nostru va trebui să se lovească numaidecât de acest haos de elemente străine, incomplet digerat încă (Ralea, 1924/1997, p. 68). S-a remarcat însă rapiditatea cu care românul adoptă elemente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oratorie; pace; părere; pedeapsă; pisica; plăcute; popor; poveste; prietenoasă; profesor; puternic; răsună; răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere; taină; talentat; televizor; timbru vocal; timid; tonalitate; trai; uimitoare; undă; ușor; viață; vorbărie; vorbește; vorbi; a vorbi; vorbire; vuiet; zîmbăreț (1); 779/200/64/136/0 voie: bună (170); permisiune (82); nevoie (47); dorință (39); libertate (30); voință (28); permis (19); liber (18); bucurie (11); acord (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cibernetica, iar pentru adepții transumaniști ai clonării, managementul reproducerii umane este un atribut pozitiv al alegerii genetice și al extinderii umanului în zona liminală mediată de biotehnologie și de nanotehnologie (vezi primul capitolă. Profetizările din științele tehnobiologice se regăsesc în tonalitățile vizionare ale inginerilor în robotică sau ale informaticienilor din domeniile inteligenței și vieții artificiale. Spre exemplu, Kurzweil (1999, 2002Ă prevestește apariția „erei mașinilor spirituale”, a computerelor cu mult mai inteligente și mai adaptabile viitorului decât ființa umană. În acest context
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-o zonă imaginară, într-o zonă a convenției. Locuind acest spațiu imaginar, cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Efectiv am impresia că dispar, pur și simplu. Nu-l am decît pe el. El mă face să cred, să exist, el îmi dă nume, pricepi? Și pentru asta îi sînt recunoscătoare. Îmi dă un sens. Vera: (încercînd să amelioreze tonalitatea) Ba eu cred că-ți dă mai multe sensuri... Unul spre bucătărie, unul spre cada cu rufe... Mina: Ăsta-i rostul femeii pe lume: să aibă grijă de casă, de copii, de bărbat... Nu să se cațere pe scara tramvaiului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se poate face nimic, așa ne e dat..., n-ai să schimbi tu lumea! Costache: Și ce poți să faci? (Octav nu răspunde nu pentru că n-ar avea un răspuns, ci pentru că tipul de întrebare îl blochează) Mona: (calmînd oarecum tonalitățile) Octav, știi bine că te-am admirat pentru curajul de a ieși în stradă... Dar revolta ta de acum în care reproșezi orice și oricui..., în care biciuiești pe toată lumea... Tu cînd vorbești parcă tragi cu mitraliera! Octav:...Îmi cer
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ați dat, mă?! (către ceilalți) A cui viață mi-au dat ăștia? (se aude înregistrarea cu regulamentul) Mai du-te-n mă-ta cu banda ta... și cu regulamentul tău! Cui i-ați dat, mă, viața mea? (calm, cu o tonalitate firească, către Dosar nr.) Auzi, spune-mi, te rog, mi-ai trăit viața mea? Dosar nr.: Nu..., pe cuvînt că nu..., ce-ți veni?! Sursa dublă: (către Obiectiv nr.) Mi-ai trăit viața mea? Obiectiv nr.: Hai, măi, du-te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-s străină / Apa, vântul, nu mă mână. De săracă ce-s săracă / Nici valul nu mă îneacă. Plânge pământul sub mine / C-am rămas și n-am pe nime; Plâng și eu deasupra lui / Cam rămas a nimănui. 130 Tonalitatea tragică a confesiunilor indirecte este construită și pe baza paralelismului negativ; hiperbola definește cadrul cosmic, al participării directe la suferința umană, pe de o parte, iar, pe de altă parte, singularizarea înfățișează împăcarea cu propriul destin: "Foaie verde de-alunele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le-o dat cât o vrut, / Da eu parte n-am avut, / Numai de-amar și urât; / Tot cât o fost pe pământ, / Numai mie-mi s-o venit, / De asta-am îmbătrânit."227 O altă modalitate de potențare a tonalității meditative este reprezentată de utilizarea întrebărilor retorice, conclusive, care reiau întreaga încărcătură semantică, sugerată de metafora inițială care cumulează semnificațiile textuale: "Frunză verde ca bobu, / Mândră floare-i norocu, / Da nu crește-n tot locu: / El nu crește lângă drum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și apoi 1950-1960 însumează revolta; poeți de după război devin tradiționaliști; ei scriu poeme de circumstanță cu mijloacele prozodiei clasice. Treptat revin la versul liber, la versul alb, la formula poeziei de notație, consemnând ritmica impresiei, deschizând câmp noii poeziei cu tonalități interioare, chiar dacă la o analiză mai atentă simțim diluarea lirismului subordonat acestei specii. Astfel versul alb (mai ales în creația poeților din a doua generație) intră în componența unor poeme de laudă, de preamărire, de demistificare, de dragoste de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
drag mi-e glasul tău, plutind pe văi." Radu Cârneci ne plimbă prin biblie, prin lumea anticilor, invocă cultul păgân al soarelui, are un acut sentiment al luminii (de esență blagiană), ne vorbește despre o dezlănțuire energetică a ierbii cu "tonalitatea rimelor lui Petrarca" și a celei din "Cântarea cântărilor"2. Poetul este o natură contemplativă, indiferent dacă scrie despre dragoste, despre istorie și pământul nostru, structurându-se permanent sub semnul lui Zamolxe și pe câteva simboluri: soarele, focul, iarba. Cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a poetului, totul hiperbolizat".2 Adrian Păunescu rămâne "Poetul" care-și calmează patetic sentimentele și ideile, cu prezumția de a se afla mereu în fața unei mulțimi chemate să-l asculte, să-l aprobe, sau să nu-l înțeleagă, de unde și tonalitățile diverse ale discursului liric, de la jubilația cea mal neîngrădită, alimentată de sentimentul consonanței cu "publicul", la spectaculoasa lamentație, nu lipsită de orgoliu, a acelui care se descoperă monologând solitar, și la apostrofa sarcastică necruțătoare.3 Mecanismul care pune în mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
impune punctul de vedere, cît pentru a demonstra infinitatea de deschideri ale unei opere literare, infinitatea de posibilități interpretative ale artistului contemporan, precum și infinitatea de posibilități de receptare de care dau dovadă sensibilitatea și inteligența omului modern. Filmul Năpasta are tonalități și ritmuri de tragedie antică. Dacă n-am cita aici decît secvențele din pădure, în care are loc moartea lui Ion, afirmația tot s-ar susține: un amfiteatru natural impresionant, cu lumina zorilor prefirată printre copacii cuprinși de întuneric, monumentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vibrant, de puternic impact emoțional, teatru cu adresă imediată, dar maturizat, câștigat în experiența muncii cu actorii. Procurorul e un spectacol de autor, la fel cum am spune un film de autor. Decupajul regizoral operat de Alexa Visarion a modificat tonalitatea narativă, discursivă a piesei lui Djagarov interesantă ca problematică și mai puțin ca scriitură -, concentrându-i substanța și sporindu-i astfel densitatea ideatică. Reprezentația e captivantă prin fluiditatea desenului scenic, prin acuitatea conflictului. Într-un montaj cinematografic, ale cărui planuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
textului lui Blaga. Meșterul Manole e fidel spiritului blagian, chiar dacă nu literei, potențează cu o maximă expresivitate scenică ideile dramei chiar dacă pasaje de respirație lirică și incantație metaforică au dispărut din montare. Un spectacol în acorduri majore, tragice, într-o tonalitate bărbătească, aspră, un joc ritual pe tema stării de excepție pe care o presupune creația. "Teatrul de stăre" pe care regizorul îl cultivă i-a izbutit deplin acum. Impresia pe care o transmite acest Meșter Manole e starea magmatică, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un repertoriu de reacții și stări... Simțeam că și eu aș putea șă fiu acolo, Sufleurul sau Actorul veniți din Cehov și Shakespeare. Până în ultimul rând, de unde priveam, lovea emoția cu care Alexa Visarion le vorbea, îi privea, eliberând gesturi, tonalități bizare, tăceri. M-am întrebat de unde venea atâta eenrgie, care mă țintuise în fotoliu, iar după mai bine de o oră l-am întrebat și pe el. De unde vine... ? De unde vă vine ? Ce ? Energia. Aaaaa, vreți un răspuns? Din frică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realitatea "creșterii". Reglarea demografică, respectarea ritmului și reglărilor ecologice, stăpînirea dorinței noastre de putere sînt propuse pentru a construi o "societate planetară" care să asocieze dezvoltarea individului și a speciei umane cu dezvoltarea ecologiei. Spargerea structurilor mentale naționaliste, instituirea unei tonalități planetare, păstrînd în același timp autonomia vieții regionale, diversificarea mediilor pentru a lupta împotriva uniformizării mediului omului modern, limitarea situațiilor ierahice prin privilegierea structurilor economice care permit participarea majorității la luarea deciziilor cotidiene sînt luate în calcul pentru construcția acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]