1,458 matches
-
oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul "Clus" are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul "Klaus" sau din cuvântul "Klause" (însemnând «trecătoare între munți» sau din "clusa" «stăvilar, baraj»). Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Aspra este un sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1954, cătun al satului Dealul Corbului. Etimologia numelui localității: din numele topic Aspru, Aspră (< adj. aspru, aspră, având sensul general de „cu suprafață zgrunțuroasă” < lat. asper) ca determinant al unui substantiv (de genul vale, luncă etc.) care a devenit subînțeles, iar adjectivul a fost articulat (Valea Aspră > Aspra). La recensământul din 2011
Aspra, Maramureș () [Corola-website/Science/301563_a_302892]
-
îl conțin. Spre deosebire de unii acizi carboxilici cu lanț lung (acizii grași), acidul acetic nu se găsește în trigliceridele naturale. Totuși, triglicerida artificială numită "triacetină" (triacetatul de glicerină) este un aditiv alimentar uzual și se regăsește în cosmetice sau în medicamente topice. Acidul acetic acid este produs și excretat de către anumite bacterii, mai ales cele din genul "Acetobacter" și de specia "Clostridium acetobutylicum". Aceste bacterii sunt omniprezente în produsele alimentare, apă și sol, iar acidul acetic este produs în mod natural prin
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
Domnin este un sat în comuna Someș-Odorhei din județul Sălaj, Transilvania, România. În concordanță cu Schița monografică a Sălagiului din 1908, localitatea avea 900 greco-catolici. Pe la 1722 erau 36 familii romanesti, avand preot greco-catolic pe Maftei. Denumiri topice din hotarul satului Domnin: În trecut, hotarul satului Domnin a fost împărțit in 5 furdulauă (trupuri de hotar): Poieni (cu expunere sudică, spre satul Șoimuș), Tiznic (expunere sud-vestică), Față (cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Doua Lege a lui Mendel” sau „legea separării independente”, asta însemnând că alelele a diferite gene se amestecă între cele ale părinților pentru a forma progenitura prin multe combinații diferite. (Unele gene nu se separă independent, demonstrând liknageul genetic, un topic discutat mai jos în articol.) Adesea gene diferite pot interacționa într-un mod care influențează același caracter. De exemplu, la specia "Omphalodes verna" există o genă cu alele care determină culoarea florii: albastru sau magenta. Altă genă, totuși, controlează dacă
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă, procedee care amintesc, conform lui Stuart Gilbert de muzicalitatea unei fugi. Capitolul "Ciclopii" este relatat dintr-o perspectivă unică, limitată, a unui narator intradiegetic anonim care tranșează cu cinism realitatea folosindu-se de un limbaj zeflemitor, licențios și de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
(三島由紀夫 Mishima Yukio potrivit topicii japoneze), este numele public, pseudonimul lui Kimitake Hiraoka (平岡公威 Hiraoka Kimitake), (n. 14 ianuarie, 1925 - 25 noiembrie, 1970), scriitor japonez și activist politic de extremă dreapta, cunoscut pentru scrierile sale (36 de volume incluzând romane, povestiri, eseuri, piese de teatru
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
from immigrant families should not be granted citizenship once they become adults, while parents should also be made criminally liable for their children’s offences. Moreover, he proposed the withdrawal of social benefits for children who frequently cut classes. Another topic was the intention of setting the grounds for which French citizenship can be voided - a foreigner deliberately attacking an officer of the law. “We are paying the price for 50 years of poorly regulated immigration which made integration a complete
(English) Racism, Evictions and Organizing for the Housing Rights of Roma Migrants in France (part I) () [Corola-website/Science/296121_a_297450]
-
de film, să atragă măcar atenția asupra problemelor. De altfel, Maren Ade însăși pare conștientă măcar de o parte dintre aceste probleme și dinamici, deși resemnată, ca toată lumea, că „așa stau lucrurile”: „<Sometimes there's a gap between the topic of the film and how you're filming the actual movie>, she said. <For example, this film deals with how Germans behave in Romania, and then you can do the same with your film team. You try to
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
duc cu gândul mai de grabă la o familie foarte apropiată de Craiovești, sau chiar membri ai acestei familii. Dar acest lucru se aplică numai în cazul în care este vorba cu adevărat despre Viișoara de Teleorman, știut fiind că topice cu acest nume apar ulterior în acte, atât în județul Muscel, cât și în județul Buzău (exceptând la discuție localitățile din județele Olt și Dolj). Iar peste toate acestea, lipsa actelor interne din scurta perioadă a domniei sale, ne văduvește de
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
help Romanian-language readers understand a special aspect of the Holocaust”. Cristina Gavriluță și Romeo Asiminei au fost subliniat contribuția deosebită adusă la cercetarea asupra holocaustului: „"God and the Holocaust" by Sandu Frunză is unique în the Romanian literature on this topic ... The author’s expertise (professor Sandu Frunză being one of the best specialists of Judaic philosophy în România) is reflected în the quality of style, bibliography and interpretive subtleties. All these come together into a special intellectual experience...”. În calitatea
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
că autorii greci și latini n-au reușit niciodată să transcrie perfect denumirile autohtone ale râurilor din spațiul dacic. Alexandru Philippide insistă și el asupra aceleiași idei. El spune: „Pe teritoriul european noi știm sigur cum se pronunțau numai numirile topice latinești și grecești. Cum se vor fi pronunțat în realitate numirile topice barbare, nu știm. Se poate întâmpla ca multe numiri topice românești actuale să fie directe reflexe ale numirilor barbare, pe care nu le cunoaștem în original, ci numai
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
denumirile autohtone ale râurilor din spațiul dacic. Alexandru Philippide insistă și el asupra aceleiași idei. El spune: „Pe teritoriul european noi știm sigur cum se pronunțau numai numirile topice latinești și grecești. Cum se vor fi pronunțat în realitate numirile topice barbare, nu știm. Se poate întâmpla ca multe numiri topice românești actuale să fie directe reflexe ale numirilor barbare, pe care nu le cunoaștem în original, ci numai în reproducerile grecești și latinești, care erau de cele mai multe ori niște violente
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
și el asupra aceleiași idei. El spune: „Pe teritoriul european noi știm sigur cum se pronunțau numai numirile topice latinești și grecești. Cum se vor fi pronunțat în realitate numirile topice barbare, nu știm. Se poate întâmpla ca multe numiri topice românești actuale să fie directe reflexe ale numirilor barbare, pe care nu le cunoaștem în original, ci numai în reproducerile grecești și latinești, care erau de cele mai multe ori niște violente stâlcituri ale originalelor”. Constantin Daicoviciu reține ca „indiscutabil dacici” doar
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
care tronează în vitrinele diferitelor magazine din d"'Austin Friers street" sunt de asemenea cunoscute în întreaga lume.. Între monumentele istorice, face parte mănăstirea Augustinilor, a cărei confrerie a dispărut. Vezi, de asemenea "Fore Abbey". Orașul are două ziare : "Westmeath Topic", și "Westmeath Examiner", ultimul cu cel mai mare tiraj din comitetul Westmeath în al doilea semestru 2006. Orașul Mullingar a fost fondat ca atare de către Normanzii, acum 800 ans. Dar așezări omenești sunt atestate, pe acest teritoriu, încă de la sfârșitul
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
dacă protecția solară afectează riscul de a dezvolta un cancer cu celule bazale. Cancerul de piele non-melanom este, de obicei, vindecabil. Tratamentul se face, în general, prin îndepărtare chirurgicală dar poate implica, mai puțin frecvent, terapia cu radiații sau medicamentație topică, precum fluorouracil. Tratamentul melanomului poate implica o combinație de chirurgie, chimioterapie, terapie prin radiații și terapie țintită. La acele persoane a căror boală a ajuns și la celelalte părți ale corpului, îngrijirea paliativă poate fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea
Cancer de piele () [Corola-website/Science/304562_a_305891]
-
ac.uk/teaching/module/BSX1016/liver 4.http://www.jbc.org/cgi/reprint/208/2/543.pdf 5.http://health.allrefer.com/health/gilberts-syndrome-info.html 6.http://www.whonamedit.com/synd.cfm/2877.html 7.http://www.emedicine.com/med/topic 870.htm 8.http://www.criglernajjar.info/ 9.http://criglernajjar.altervista.org/tre.htm 10.http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001127.htm 11.http://www.emedicine.com/med/topic 588.htm 12.http://www.whonamedit.com/synd
Bilirubină () [Corola-website/Science/304651_a_305980]
-
2877.html 7.http://www.emedicine.com/med/topic 870.htm 8.http://www.criglernajjar.info/ 9.http://criglernajjar.altervista.org/tre.htm 10.http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001127.htm 11.http://www.emedicine.com/med/topic 588.htm 12.http://www.whonamedit.com/synd.cfm/2296.html 13.http://www.gpnotebook.co.uk/cache/1288699912.htm 14.http://www.vulgaris-medical.com/encyclopedie/ictere-chronique-idiopathique-5827.html 15.http://www.pathologyoutlines.com/liver.html 16.Icterul
Bilirubină () [Corola-website/Science/304651_a_305980]
-
Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava, Trifenii (căruia i se zice acum Pașcan); Moșia Chetroșeni (a mănăstirii Bărboiu), Prăvalu, movila Petricăî, Moșia Mîrzeștilor, Piscul Nant, Șleahul cel Mare. Unele dintre aceste nume topice s-au păstrat în vorbirea localnicilor pînă în zilele noastre (Valea Socilor, Mladinul, Ruptura etc.), altele, însă, au dispărut sau au fost înlocuite cu denumiri noi. Ca proprietate mănăstirească moșia Boghicenilor e înregistrată și în materialele recensămîntului din 1772 (1774
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
Limba de lemn (sau limbajul de lemn) este un termen lingvistic care desemnează un limbaj fără conținut ideatic consistent, plin de clișee. După cum spunea George Pruteanu: „"În sensul ei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularități lexicale, topice și stilistice, elaborat de puterea totalitară pentru a-și obscuriza discursul. Limba de lemn este astfel opusul transparenței, ea trebuie descifrată, citită printre rînduri"”. Acest termen desemnează, printre altele, limba utilizată de oficialitățile regimurilor comuniste. Termenul traduce / calchiază expresia franceză
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
metodă de a dovedi prezența virusului HIV în sângele uman. Curios este însă că, chiar este unul dintre acei mulți oameni de știință care neagă existența HIV. La o conferință în anul 1994 la Toledo Spania, Mullis și-a schimbat topicul discursului său din PCR în ideea să, precum HIV nu cauzează SIDA. Mullis a scris în cartea publicată de Dr. Duesberg „Inventing the AIDS Virus” (1997) ). Nimeni nu a dovedit că HIV cauzează SIDA. Noi nu am putut încă să
Kary Mullis () [Corola-website/Science/308818_a_310147]
-
Vin,1/ (că) vreau. 2/ (cele introduse prin că și căci) - antepusa: (Cum) n-ai învățat, 1/ n-ai știut. 2/ (cele introduse prin cum) - intercalata: De aceea, 1/ (că) -i bolnav , 2/ n-a venit. 1/ PUNCTUAȚIE: - indiferent de topica, cauzala se desparte, în general, de regenta ei prin virgulă. Virgulă se utilizează în raport cu importanță cauzei.
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Tolkien, au creat limbi fantastice, deseori doar cu scop literar. Una din limbile lui Tolkien se numește quenya și include alfabet și pronunție proprie. Stilul unei limbi" reprezintă modul în care sunt utilizate resursele acesteia (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice și topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este marcată de subiectivitate
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]