KorAP: Find »[drukola/base=topire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...183 >

4,574 matches

Corola-publishinghouse/Science/685_a_976

de topire, se acționează asupra legăturilor de hidrogen implicate în edificiului forțelor intermoleculare. Pe baza teoriei de cristalizare la echilibru a unui copolimer statistic, Flory a propus o ecuație de calcul pentru determinarea temperaturii de topire: unde: Tt − temperatura de topire la echilibru a homopolimerului; T°t − temperatura de topire la echilibru a copolimerului; ΔH° − căldura de topire/mol a unității cristaline; R −constanta gazelor; X −fracția molară a unității necristalizabile. Variația temperaturii de topire în funcție de compoziția sistemului copoliamidic poate fi

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
în edificiului forțelor intermoleculare. Pe baza teoriei de cristalizare la echilibru a unui copolimer statistic, Flory a propus o ecuație de calcul pentru determinarea temperaturii de topire: unde: Tt − temperatura de topire la echilibru a homopolimerului; T°t − temperatura de topire la echilibru a copolimerului; ΔH° − căldura de topire/mol a unității cristaline; R −constanta gazelor; X −fracția molară a unității necristalizabile. Variația temperaturii de topire în funcție de compoziția sistemului copoliamidic poate fi redată sub forma unor diagrame. Astfel, în cazul copoliamidelor

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
cristalizare la echilibru a unui copolimer statistic, Flory a propus o ecuație de calcul pentru determinarea temperaturii de topire: unde: Tt − temperatura de topire la echilibru a homopolimerului; T°t − temperatura de topire la echilibru a copolimerului; ΔH° − căldura de topire/mol a unității cristaline; R −constanta gazelor; X −fracția molară a unității necristalizabile. Variația temperaturii de topire în funcție de compoziția sistemului copoliamidic poate fi redată sub forma unor diagrame. Astfel, în cazul copoliamidelor din două componente (sisteme binare) punctul de topire

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
de topire: unde: Tt − temperatura de topire la echilibru a homopolimerului; T°t − temperatura de topire la echilibru a copolimerului; ΔH° − căldura de topire/mol a unității cristaline; R −constanta gazelor; X −fracția molară a unității necristalizabile. Variația temperaturii de topire în funcție de compoziția sistemului copoliamidic poate fi redată sub forma unor diagrame. Astfel, în cazul copoliamidelor din două componente (sisteme binare) punctul de topire variază în corelație cu distribuția procentuală a componentelor, și poate fi reprezentat printr o diagramă simplă, în

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
topire/mol a unității cristaline; R −constanta gazelor; X −fracția molară a unității necristalizabile. Variația temperaturii de topire în funcție de compoziția sistemului copoliamidic poate fi redată sub forma unor diagrame. Astfel, în cazul copoliamidelor din două componente (sisteme binare) punctul de topire variază în corelație cu distribuția procentuală a componentelor, și poate fi reprezentat printr o diagramă simplă, în coordonate xy. În cazul copoliamidelor statistice neizomorfe, variația punctului de topire înregistrează un minimum, unde homopolimerii componenți sunt, fiecare în parte, semicristalini. Această

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
diagrame. Astfel, în cazul copoliamidelor din două componente (sisteme binare) punctul de topire variază în corelație cu distribuția procentuală a componentelor, și poate fi reprezentat printr o diagramă simplă, în coordonate xy. În cazul copoliamidelor statistice neizomorfe, variația punctului de topire înregistrează un minimum, unde homopolimerii componenți sunt, fiecare în parte, semicristalini. Această variație este similară comportării eutectice a materialelor monomoleculare. Poziția eutecticului în diagramă este determinată de natura comonomerului (fig. 27) [96]. De exemplu, în sistemul binar caprolactamă-sare AH variația

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
minimum, unde homopolimerii componenți sunt, fiecare în parte, semicristalini. Această variație este similară comportării eutectice a materialelor monomoleculare. Poziția eutecticului în diagramă este determinată de natura comonomerului (fig. 27) [96]. De exemplu, în sistemul binar caprolactamă-sare AH variația punctelor de topire a copoliamidelor în funcție de compoziție înregistrează un minimum (Tt = 157 °C) pentru polimerul 40% AH/60% CL. În cazul sistemului binar reprezentat de seria de copoliamide 6/6.9, variațiile temperaturii de cristalizare, a căldurii de topire și a căldurii de

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
AH variația punctelor de topire a copoliamidelor în funcție de compoziție înregistrează un minimum (Tt = 157 °C) pentru polimerul 40% AH/60% CL. În cazul sistemului binar reprezentat de seria de copoliamide 6/6.9, variațiile temperaturii de cristalizare, a căldurii de topire și a căldurii de cristalizare au o comportare similară cu variația punctului de topire. Scăderea mai accentuată a căldurii de topire este, în mare parte determinată de cristalinitatea scăzută a copolimerului. Prin determinări de calorimetrie diferențială privind comportarea termică a

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
C) pentru polimerul 40% AH/60% CL. În cazul sistemului binar reprezentat de seria de copoliamide 6/6.9, variațiile temperaturii de cristalizare, a căldurii de topire și a căldurii de cristalizare au o comportare similară cu variația punctului de topire. Scăderea mai accentuată a căldurii de topire este, în mare parte determinată de cristalinitatea scăzută a copolimerului. Prin determinări de calorimetrie diferențială privind comportarea termică a copoliamidei 6/6.9 s-a stabilit că, pentru intervalul de compoziție de la 40

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
În cazul sistemului binar reprezentat de seria de copoliamide 6/6.9, variațiile temperaturii de cristalizare, a căldurii de topire și a căldurii de cristalizare au o comportare similară cu variația punctului de topire. Scăderea mai accentuată a căldurii de topire este, în mare parte determinată de cristalinitatea scăzută a copolimerului. Prin determinări de calorimetrie diferențială privind comportarea termică a copoliamidei 6/6.9 s-a stabilit că, pentru intervalul de compoziție de la 40:60 până la 70:30, în timpul răcirii, cristalizarea

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
determinări de calorimetrie diferențială privind comportarea termică a copoliamidei 6/6.9 s-a stabilit că, pentru intervalul de compoziție de la 40:60 până la 70:30, în timpul răcirii, cristalizarea are loc doar într-o mică măsură. Diferența dintre căldura de topire și căldura de cristalizare este determinată de cristalizarea semnificativă din timpul încălzirii (cristalizarea la rece) [133]. Goodman și Kehayoglou au sintetizat, prin copolimerizare anionică în topitură, o serie de copoliamide statistice 6.12 și au studiat influența cristalinității asupra caracteristicilor

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
cristalizare este determinată de cristalizarea semnificativă din timpul încălzirii (cristalizarea la rece) [133]. Goodman și Kehayoglou au sintetizat, prin copolimerizare anionică în topitură, o serie de copoliamide statistice 6.12 și au studiat influența cristalinității asupra caracteristicilor polimerilor (temperaturile de topire și de tranziție sticloasă, proprietăți mecanice etc.). Raportul molar CL:LL a variat de la 10/90 până la 90/10. Modificarea raportului CL:LL în compoziție a determinat variația conținutului de unități de CL, și respectiv de LL, în faza amorfă

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
sticloasă, înseamnă că faza amorfă (în care există relaxarea) are o compoziție chimică diferită de cea a întregului copolimer. S-au obținut copolimide statistice care au înregistrat valori minime ale cristalinității, temperaturii de tranzitie sticloasă (Tg) și ale temperaturii de topire la un conținut de aproximativ 60% moli unități de CL. Prin trasarea graficului de corelație Tg- cristalinitate, s-a constatat că seria de copolimeri se divide în două grupe distincte, în corelație cu numărul de unități de CL din copolimer

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
unități de CL din copolimer (fig. 31) [101] și cu cristalinitatea acestora. Copoliamidele sintetizate din diacizi cu un număr de atomi de carbon mai mare de 6 și diamine cu un număr de 4-12 atomi de carbon prezintă puncte de topire ce variază în limite foarte largi, dar în strânsă corelație cu raportul de amestecare și natura monomerilor. Acizii dicarboxilici cel mai frecvent utilizați sunt acidul adipic și acidul izoftalic, preferați datorită posibilităților lor de obținere mai puțin dificile și a

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
corelație cu raportul de amestecare și natura monomerilor. Acizii dicarboxilici cel mai frecvent utilizați sunt acidul adipic și acidul izoftalic, preferați datorită posibilităților lor de obținere mai puțin dificile și a prețului avantajos. Homopolimerul PA 6T are un punct de topire mai mare decât temperatura de descompunere (360 °C) și, din acest considerent, nu este utilizabil din punct de vedere tehnic. În vederea stabilirii unor posibile aplicații practice, prin înlocuirea parțială a acidului tereftalic (T) sau a hexametilendiaminei (HMD) în compoziția homopolimerul

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
acest considerent, nu este utilizabil din punct de vedere tehnic. În vederea stabilirii unor posibile aplicații practice, prin înlocuirea parțială a acidului tereftalic (T) sau a hexametilendiaminei (HMD) în compoziția homopolimerul PA 6T, se poate realiza o scădere a temperaturii de topire sub valoarea temperaturii de descompunere. În acest scop se pot utiliza și diamine cu catene mai lungi sau amestecuri de diamine. Prin aceste substituiri se obțin, în final, polimeri procesabili datorită temperaturilor lor de topire mai scăzute. Astfel, prin adăugarea

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
o scădere a temperaturii de topire sub valoarea temperaturii de descompunere. În acest scop se pot utiliza și diamine cu catene mai lungi sau amestecuri de diamine. Prin aceste substituiri se obțin, în final, polimeri procesabili datorită temperaturilor lor de topire mai scăzute. Astfel, prin adăugarea în sistemul de reacție de 2 metilpentametilendiamină (MPMD) se înregistrează scăderea temperaturii de topire, a entalpiei de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă (tabelul 17) [136]. Sub acest aspect, combinarea PA 6T cu CL

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
cu catene mai lungi sau amestecuri de diamine. Prin aceste substituiri se obțin, în final, polimeri procesabili datorită temperaturilor lor de topire mai scăzute. Astfel, prin adăugarea în sistemul de reacție de 2 metilpentametilendiamină (MPMD) se înregistrează scăderea temperaturii de topire, a entalpiei de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă (tabelul 17) [136]. Sub acest aspect, combinarea PA 6T cu CL este deosebit de avantajoasă. Temperaturile de topire ale sistemelor 6.6/6T, 6/6T și 6I/6T sunt prezentate în

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
sau amestecuri de diamine. Prin aceste substituiri se obțin, în final, polimeri procesabili datorită temperaturilor lor de topire mai scăzute. Astfel, prin adăugarea în sistemul de reacție de 2 metilpentametilendiamină (MPMD) se înregistrează scăderea temperaturii de topire, a entalpiei de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă (tabelul 17) [136]. Sub acest aspect, combinarea PA 6T cu CL este deosebit de avantajoasă. Temperaturile de topire ale sistemelor 6.6/6T, 6/6T și 6I/6T sunt prezentate în figura 31. Sistemul PA

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
în sistemul de reacție de 2 metilpentametilendiamină (MPMD) se înregistrează scăderea temperaturii de topire, a entalpiei de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă (tabelul 17) [136]. Sub acest aspect, combinarea PA 6T cu CL este deosebit de avantajoasă. Temperaturile de topire ale sistemelor 6.6/6T, 6/6T și 6I/6T sunt prezentate în figura 31. Sistemul PA 6.6/6T este izomorf, PA 6T/6I este amorf la un conținut scăzut de 6T, în timp ce PA 6T/6 este cristalin pe

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
PA 6.6/6T este izomorf, PA 6T/6I este amorf la un conținut scăzut de 6T, în timp ce PA 6T/6 este cristalin pe întreg intervalul de variație a conținutului de 6T și prezintă un minimum cert al punctului de topire. Creșterea conținutului de acid tereftalic în PA 6T/6I determină nu numai creșterea valorii punctului de topire, ci și a altor proprietăți, cum ar fi: modulul la tracțiune, alungirea la curgere, rezistența la impact și absorbția de apă [138]. Rezistența

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
în timp ce PA 6T/6 este cristalin pe întreg intervalul de variație a conținutului de 6T și prezintă un minimum cert al punctului de topire. Creșterea conținutului de acid tereftalic în PA 6T/6I determină nu numai creșterea valorii punctului de topire, ci și a altor proprietăți, cum ar fi: modulul la tracțiune, alungirea la curgere, rezistența la impact și absorbția de apă [138]. Rezistența termică, respectiv temperatura de descompunere, nu este dependentă de conținutul de acid tereftalic, deși metoda/procedeul de

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
de polimerizare 1), temperatura de descompunere este cu aproximativ 10 °C mai mică decât dacă polimerul copoliamidic este preparat din HMD, dimetiltereftalat și dimetilizoftalat prin polimerizare hidrolitică și o postpolicondensare în fază solidă ulterioară (procesul de polimerizare 2). Punctele de topire ale copolimerului sintetizat prin polimerizare interfacială sunt cu 20 °C mai scăzute. Absorbția de apă este influențată negativ de procesul 1, dar valorile alungirii la rupere sunt mai mari decât în cazul polimerilor obținuți prin procesul de polimerizare 2. Studiind

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
alungirii la rupere sunt mai mari decât în cazul polimerilor obținuți prin procesul de polimerizare 2. Studiind comparativ copoliamidele statistice și cele alternante, s-au constatat diferențe importante în ceea ce privește comportarea lor termică. În tabelul 18 sunt prezentate comparativ temperaturile de topire ale unor copoliamide statistice și alternante. Ordonarea alternativă a monomerilor conduce la temperaturi de topire cu aproximativ 50 °C mai mari decât în cazul unor aranjamente aleatorii ale monomerilor. În majoritatea cazurilor, temperaturile de topire ale copoliamidelor se situează între

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
2. Studiind comparativ copoliamidele statistice și cele alternante, s-au constatat diferențe importante în ceea ce privește comportarea lor termică. În tabelul 18 sunt prezentate comparativ temperaturile de topire ale unor copoliamide statistice și alternante. Ordonarea alternativă a monomerilor conduce la temperaturi de topire cu aproximativ 50 °C mai mari decât în cazul unor aranjamente aleatorii ale monomerilor. În majoritatea cazurilor, temperaturile de topire ale copoliamidelor se situează între cele ale respectivilor homopolimeri [139, 140]. Din considerente structurale incomplet elucidate, există și situații în

COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]