KorAP: Find »[drukola/base=toracic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...293 >

7,315 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

30]. Răspândirea extratoracică apare până la 80% dintre pacienți, implicând ficatul, oasele, suprarenalele și rinichii [34]. Cele mai frecvente semne fizice (79% din cazuri) sunt semnele epanșamentului pleural (matitate la percuție, diminuarea murmurului vezicular) [13]. Alte semne fizice: scăderea excursiilor peretelui toracic (15% din cazuri), ganglioni limfatici palpabili (12% din cazuri), ficat mărit (9% din cazuri), osteoartropatia hipertrofică (10% din cazuri), degete hipocratice, frecătură pleurală sau pericardică, cașexie și ascită (5% din cazuri), coagulare intravasculară diseminată, tromboflebită, embolie pulmonară, mase toracice palpabile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
peretelui toracic (15% din cazuri), ganglioni limfatici palpabili (12% din cazuri), ficat mărit (9% din cazuri), osteoartropatia hipertrofică (10% din cazuri), degete hipocratice, frecătură pleurală sau pericardică, cașexie și ascită (5% din cazuri), coagulare intravasculară diseminată, tromboflebită, embolie pulmonară, mase toracice palpabile și scolioză ipsilaterală [30]. DIAGNOSTIC PARACLINIC Teste de sânge S-au constatat la pacienții cu mezoteliom pleural malign difuz prezența anemiei hemolitice autoimune, a hipercalcemiei, a hipoglicemiei, a hipercoagulabilității, a trombocitozei. Acidul hialuronic seric poate fi crescut în special

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
mezoteliom denumit proteina solubilă legată de mesothelin (SMRP) a cărui nivel seric este crescut la acești pacienți [23]. Acest test este folositor pentru diagnosticul mezoteliomului, monitorizarea progresiei bolii, screening-ul indivizilor expuși la azbest pentru evidențierea precoce a mezoteliomului [41]. Radiografia toracică Este examinarea inițială de screening, deși constatările radiologice sunt nespecifice și observate și în alte afecțiuni (carcinom metastatic, limfom, tumoră fibroasă pleurală solitară [13]. Tomografia computerizată este modalitatea imagistică principală folosită pentru diagnosticul și stadializarea mezoteliomului. Rezonanța magnetică și tomografia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
48). Mezoteliom pleural malign difuz stâng. Pot fi prezente plăci pleurale calcificate (20% din cazuri), legate de obicei de expunerea anterioară la azbest [13] sau opacități pulmonare solitare sau multiple (mai frecvent), de dimensiuni mari (diametru ≥ 5cm), adesea invadând peretele toracic sau mediastinul [30]. Invazia peretelui toracic se constată radiologic în 20% din cazuri prin reacția periostală de-a lungul coastei, eroziunea sau distrucția completă a coastei. Pot fi evidențiate mase la nivelul țesutului moale toracic. O opacitate hilară poate sugera

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Pot fi prezente plăci pleurale calcificate (20% din cazuri), legate de obicei de expunerea anterioară la azbest [13] sau opacități pulmonare solitare sau multiple (mai frecvent), de dimensiuni mari (diametru ≥ 5cm), adesea invadând peretele toracic sau mediastinul [30]. Invazia peretelui toracic se constată radiologic în 20% din cazuri prin reacția periostală de-a lungul coastei, eroziunea sau distrucția completă a coastei. Pot fi evidențiate mase la nivelul țesutului moale toracic. O opacitate hilară poate sugera afectarea ganglionilor limfatici sau extensia directă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
diametru ≥ 5cm), adesea invadând peretele toracic sau mediastinul [30]. Invazia peretelui toracic se constată radiologic în 20% din cazuri prin reacția periostală de-a lungul coastei, eroziunea sau distrucția completă a coastei. Pot fi evidențiate mase la nivelul țesutului moale toracic. O opacitate hilară poate sugera afectarea ganglionilor limfatici sau extensia directă a tumorii în mediastin (mai frecvent). Din aceleași cauze poate apare lărgirea mediastinului. Metastazele pulmonare se evidențiază radiologic ca multipli noduli pulmonari dificil de diferențiat de masele pleurale sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
boală miliară bilaterală difuză. Rareori sunt prezente calcificări hepatice masive datorate calcificării distrofice ale focarelor de metastaze hepatice de mezoteliom [30]. Tomografia computerizată Este metoda preferată pentru diagnosticarea și stadializarea bolii, oferind informații mai multe și mai bune decât radiografia toracică, deși nu furnizează un diagnostic cert [13]. Tomografia computerizată este cea mai fidelă metodă imagistică pentru determinarea stadiului inițial și supravegherea pacienților cu mezoteliom pleural malign difuz [30]. Constatările CT care sugerează mezoteliomul pleural malign difuz includ: îngroșarea pleurală nodulară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
55] (fig. 5.49-5.51). Îngroșarea pleurală nodulară, mai mare de 1 cm, concentrică, care implică suprafața pleurei mediastinale este înalt sugestivă pentru boala malignă pleurală (mezoteliom sau metastaze). Extensia tumorii de-a lungul suprafețelor pleurale și în mediastin, perete toracic (manifestată ca obliterarea planurilor grăsoase, noduli la nivelul peretelui toracic, invazia mușchilor intercostali, distrucția osoasă) sau diafragm se evidențiază mai bine decât prin radiografia toracică [13]. Astfel, extinderea și morfologia bolii pot fi apreciate mai bine. Epanșamentul pleural unilateral este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de 1 cm, concentrică, care implică suprafața pleurei mediastinale este înalt sugestivă pentru boala malignă pleurală (mezoteliom sau metastaze). Extensia tumorii de-a lungul suprafețelor pleurale și în mediastin, perete toracic (manifestată ca obliterarea planurilor grăsoase, noduli la nivelul peretelui toracic, invazia mușchilor intercostali, distrucția osoasă) sau diafragm se evidențiază mai bine decât prin radiografia toracică [13]. Astfel, extinderea și morfologia bolii pot fi apreciate mai bine. Epanșamentul pleural unilateral este o constatare CT frecventă în mezoteliom (74% din cazuri). De

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pleurală (mezoteliom sau metastaze). Extensia tumorii de-a lungul suprafețelor pleurale și în mediastin, perete toracic (manifestată ca obliterarea planurilor grăsoase, noduli la nivelul peretelui toracic, invazia mușchilor intercostali, distrucția osoasă) sau diafragm se evidențiază mai bine decât prin radiografia toracică [13]. Astfel, extinderea și morfologia bolii pot fi apreciate mai bine. Epanșamentul pleural unilateral este o constatare CT frecventă în mezoteliom (74% din cazuri). De asemenea, se evidențiază deplasarea unilaterală a mediastinului, îngustarea spațiilor intercostale, ridicarea hemidiafragmului ipsilateral, plăci pleurale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
bolii pot fi apreciate mai bine. Epanșamentul pleural unilateral este o constatare CT frecventă în mezoteliom (74% din cazuri). De asemenea, se evidențiază deplasarea unilaterală a mediastinului, îngustarea spațiilor intercostale, ridicarea hemidiafragmului ipsilateral, plăci pleurale calcificate. Invazia precoce a peretelui toracic și a diafragmului poate fi subestimată. Invazia structurilor vitale (cord, marile vase, esofag, trahee) se manifestă prin obliterarea planurilor grăsoase înconjurătoare sau invazia directă a structurilor mediastinale. Invazia pericardului se manifestă ca îngroșare pericardică nodulară cu/fără epanșament pericardic. Tomografia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cuantificarea exactă a extinderii bolii [4]. Rezonanța magnetică Este complementară tomografiei computerizate, furnizând delimitarea mai bună a țesuturilor moi și permite imagini în plan sagital și coronal [13]. Este complementară tomografiei computerizate în evidențierea focarelor solitare de invazie a peretelui toracic, a implicării fasciei endotoracice, a invaziei diafragmatice și în aprecierea măririi ganglionilor limfatici [21] (fig. 5.52, 5.53). Mezoteliomul pleural malign difuz produce creșterea minimă a semnalului în imaginile T1 și creșterea moderată a semnalului în imaginile T2 sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
azbest. Pentru a preveni însămânțarea de-a lungul trocarelor se folosește radioterapia la nivelul porturilor [30]. Toracoscopia permite biopsia pleurală directă, drenajul lichidului pleural, talcajul intrapleural pentru a preveni reacumularea epanșamentului pleural [23] (fig. 5.54). Biopsie pleurală toracoscopică. Chirurgia toracică video-asistată Este mai invazivă decât toracoscopia. Furnizează țesut adecvat pentru diagnosticul histologic, având și scop terapeutic: permite drenajul lichidului pleural, pleurectomia citoreductivă, mobilizarea plămânului și pleurodeza. Se obține astfel obliterarea spațiului pleural cu îmbunătățirea calității vieții și a duratei de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de timom. Constatările computer tomografice care ne ajută să diferențiem boala pleurală malignă de cea benignă sunt următoarele: îngroșarea pleurală circumferențială, morfologia nodulară, îngroșarea pleurală mai mare de 1 cm, afectarea pleurei mediastinale, distrucția costală și invazia francă a peretelui toracic. Unilateralitatea sau afectarea asimetrică sunt mai sugestive pentru mezoteliomul pleural malign difuz, iar calcificarea la nivelul îngroșării pleurale sau masele pleurale pentru tumora benignă [30]. În timp ce mezoteliomul epitelial trebuie diferențiat prin teste imunohistochimice de adenocarcinom și alte cancere epiteliale, mezoteliomul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de rezonanță magnetică normale pentru structurile adiacente tumorii; absența maselor tisulare moi extrapleurale; suprafața diafragmatică netedă la rezonanța magnetică; laparoscopie negativă pentru invazia diafragmului. Contraindicațiile intervenției chirurgicale sunt următoarele: metastazele ganglionare; boală nelocalizată (extensivă și cu invazie multiplă a peretelui toracic); fracție de ejecție < 45%, FEV1 postoperator sub un litru, PaCO2 > 45 mmHg, PaO2 < 65 mmHg [46]. Există două tipuri de metode chirurgicale pentru tratamentul mezoteliomului pleural malign difuz: proceduri paleative și proceduri cu potențial curativ. Procedurile paleative cuprind: toracenteza, drenajul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pleurodeza chimică, chimio- sau radioterapia [46]. Pleurectomia parietală limitată Constă în îndepărtarea parțială a pleurei parietale pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
70; mezoteliom în stadiul I sau II TNM, rareori stadiul III; fără by-pass aorto-coronarian, fracție de ejecție > 45%, fără aritmii sau disfuncție cardiacă semnificativă; funcție pulmonară adecvată pentru a suporta pneumonectomia; fără afectare renală, hepatică sau alte comorbidități asociate; durere toracică minimă sau absentă; mezoteliom epitelial; fără pleurectomie anterioară (pleurodeza cu talc toracoscopică nu contraindică intervenția chirurgicală) [23]. Principalii factori care contribuie la reducerea mortalității sunt: durata intervenției chirurgicale de 3 ore, îmbunătățirea tehnicii chirurgicale și a selecției pacienților [2]. Complicațiile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
fi tumoricidă (> 60 Gy) datorită limitărilor impuse de structurile adiacente (plămân 20 Gy, ficat 30 Gy, măduva spinării 45 Gy, cord 45 Gy, esofag 45-50 Gy) [23]. În prezent, radioterapia se folosește: pentru a trata recurențele localizate la nivelul peretelui toracic; ca radioterapie adjuvantă după intervenția chirurgicală (pentru tratarea întregului hemitorace rezecat sau pentru tratarea tumorii localizate nerezecate reziduale) în mezoteliomul aflat în stadiul I-III [38]; ca radioterapie paleativă pentru a ameliora simptomatologia mezoteliomului (dispnee, durere, sângerare, disfagie); ca radioterapie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
administrarea pe cale orală sau intravenoasă a unui lichid radioactiv, permițând eliberarea unor doze mai mari decât în cazul radioterapiei externe). Radioterapia poate fi „curativă” sau profilactică (pentru a preveni dezvoltarea nodulilor subcutanați de-a lungul traiectelor de biopsie, ale drenurilor toracice, ale trocarelor toracoscopice și la nivelul inciziilor chirurgicale) [25]. Rata de răspuns la radioterapie este sub 3%. Uneori, radioterapia poate determina regresia tumorii, dar nu îmbunătățește durata de supraviețuire [60]. Efectele adverse ale radioterapiei constau în: pneumonită radică, mielită, pericardită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în câteva luni. Durata medie de supraviețuire este sub un an. Factorii prognostici negativi (dacă sunt prezenți în momentul diagnosticului) sunt următorii: histologia sarcomatoasă; starea generală proastă; prezența scăderii ponderale; LDH > 500; vârsta înaintată; stadiu avansat de boală; prezența durerii toracice, a dispneei; trombocite și leucocite crescute, anemie; sexul masculin [61]. Important este diagnosticul precoce pentru a furniza tratamentul adecvat. PREVENȚIA Protecția indivizilor împotriva expunerii ocupaționale la azbest cuprinde: monitorizarea și reglarea mediului înconjurător de lucru; echipament de protecție; igienă corespunzătoare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
tumorale prin invadare directă (cancer pulmonar, cancer de esofag, tumori maligne mediastinale), sau prin metastazare de la un cancer cu punct de plecare într-un organ de vecinătate sau de la distanță [3, 4, 10, 13, 14, 16]. Interesul chirurgilor de chirurgie toracică generală arătat cavității pericardice se explică prin necesitatea zilnică de a trece peste „granița pericardică”, când efectuează operații majore, cât și prin asocierea revărsatelor lichidiene maligne pleurale și pericardice, având aceeași cauză, care necesită rezolvare în aceeași ședința chirurgicală sub

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și pericardice, având aceeași cauză, care necesită rezolvare în aceeași ședința chirurgicală sub o singură anestezie. Dar nu numai revarsatele pericardice asociate, ci și cele solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
ședința chirurgicală sub o singură anestezie. Dar nu numai revarsatele pericardice asociate, ci și cele solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
poate avea asociat și un revărsat malign pleural uni sau bilateral [4]. Dispneea este simptomul cel mai frecvent întâlnit, la început de efort, dar progresiv și în repaus. Tusea severă, durerea precordială sau doar o senzație de greutate sau disconfort toracic sunt alte simptome pe care le poate cauza pacientul. Examenul fizic relevă mărirea ariei matității cardiace, șoc apexian greu percutabil sau dispărut, zgomote cardiace asurzite, frecătura pericardică, pot fi auscultate și raluri pulmonare. Venele jugulare sunt turgescente, cianoza prezentă, precum și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]