9,252 matches
-
zguduiră pământul. Șfichiurile de foc ale fulgerelor răniră înaltul, dar ploaia nu veni. Nici cerul nu mai avea atâtea lacrimi cu care să plângă alături de sufletul îndoliat al unei mame și a celor care trăiseră o cumplită și de nedescris tragedie. 15 D oina manifesta o înțelegere profundă față de starea deosebită prin care trecea soțul ei. Nu-și îngăduia să fie indiferentă în această situație de cumpănă, dar nici nu putea șterge așa deodată cu buretele uitării, nopțile de nesomn, lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o piesă de teatru proastă prea din cale-afară, lipsită de valoare și neînsemnată, dar de la care nu putea nicidecum pleca, căci ușile sălii erau încuiate, iar cheile nu mai existau demult. Și, cititorule, dacă stai să te gândești bine, adevărata tragedie seacă și amară aici nu era atât faptul că ea petrecuse în irosire atâția ani din viață în locul acela neschimbat și înăcrit - adică la ghișeul ei de la Poștă -, pe cât era faptul că, în tot timpul acesta, nu găsise nici măcar un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
obișnuia să povestească despre lucrurile legate de căsnicie sau alte probleme pe care le avea partenera de viață. De fapt, am stabilit de la Început că nu am voie să trec o anumită barieră. Nu se plângea de nimic. După această tragedie, de multe ori Îl găseam neliniștit și dezorientat. Mă străduiam să-l ajut În tăcere, atât cât puteam. Pe zi ce trecea, omul de lângă mine, pe care-l divinizam, a Început să nu mai fie În apele lui, devenind mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
atunci când comunismul îndolia sufletele cu o ucigătoare teroare sistematică de supunere și umilință, fără drept de apărare sau protest, caz în care erai declarat dușman al poporului și primeai domiciliu forțat în temnițele pregătite pentru o moarte înceată, dar sigură. Tragediile au calitatea de a te face să gândești cu regret la lucrurile ce nu le-ai prețuit suficient, să tragi dreapta învățătură din durerile tale și ale altora. “A suferi înseamnă a medita o senzație de durere”, spunea filosoful român
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a nației noastre, greu încercate în război, foamete și epidemii, preluând din mers prigoana comunistă încă 40 de ani. Cei care vor veni după noi trebuie să cunoască acest supliciu fizic și moral, să ia aminte ca-n veci aceste tragedii umane să nu se mai repete. Păcat că guvernanții de astăzi așa-ziși social-democrați, orbiți și ei de putere și înavuțire, au uitat de soarta vitregă a poporului român și îl asupresc continuu, tăind pensii și salarii, mărind impozitele și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încercate, mama s-a grăbit, la 52 de ani, în ajunul Anului Nou 1980 să treacă Styxul, în taina liniștii de veci, în vreme ce din întunecatul cer cădeau fulgi imenși de zăpadă. Dumnezeu s-o odihnească acolo în liniște și pace! Tragedia lor m-a făcut să gândesc continuu, cu adâncă mâhnire și compasiune, la lucrurile și oamenii pe care nu i-am prețuit cât trebuie, și să constat că cei dragi, iubiți de rude, de cei apropiați și de Dumnezeu, mor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de fotbal pe cinste. Într un an, asistând noi de dimineață la înjunghierea unui porc de peste 250 de kilograme, legat cu o frânghie de un picior din spate, ținut culcat pe o parte de patru-cinci oameni, se petrecu o adevărată tragedie, când animalul, o poarcă de trei ani, după cum am aflat, cu cuțitul în gât s-a zbătut întrun efort ultim, aruncându-și cât colo asasinii, apoi s-a ridicat in picioare și a luat-o la goană prin grădină, provocând
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
era internată de câteva luni. Deci necazurile au dus-o pe un pat de spital, gândi Ina. Era o scrisoare lapidară, udată din belșug de lacrimile deznădejdilor, ceea ce o surprinse și o descumpăni pe Ina. Nu și putea imagina dimensiunile tragediei din familia prietenei sale. Din cele relatate, se bănuia că are o viață de iad, că soțul ei era un afemeiat, un cartofor, un bețiv, un om de nimic, dacă unei asemenea ființe i se mai poate atribui apelativul de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
e genial! CÎnd? Nu-mi amintesc fiecare ocazie, dar o săncerc... Visul lui Brook, Revizorul lui Pintilie, Nepotul lui Rameau (Esrig), Război și pace de S. Bondarciuk, Unchiul Vanea ( Koncealovski), Furtuna (Ciulei), Trilogia antică (A. Șerban), Birlic În Două loturi, Tragedia omului a lui Gh. Harag, filmele lui Fellini ș.a. mi-au smuls de pe buze, recunosc, contestabila exclamație. Ce spunea marele Borges? Că n-a citit prea mult În viață : În schimb a știut să recitească... Dacă vă spun că sufăr
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
este important. Just! Pare un truism, nu? Din păcate, nu! Credeam, cum am Învățat cîndva, că important este să vorbești, pe scenă, despre dragoste, viață, moarte, ideal, eșec, putere, credință. Teme mari! Nemuritoare! Ele sunt temele importante ale dramelor și tragediilor istoriei teatrului. Din nefericire, și Dodin și eu, suntem contraziși de unele montări recente, semnate de oameni cu nume, ori de artiști iubiți pătimaș , de o parte a criticii. Într-o repre zentație din sudul țării, Într-o piesă contemporană
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
remarcă Ionesco. Asta nu-nseamnă că nu pot fi create, pe scenă, mo mente conflictuale remarcabile, și fără cuvînt... Platon considera filosofia ca o pregătire pentru moarte. Dar teatrul nu face și el același lucru - poate, mai subtil? Finalurile din tragedia greacă, moartea lui Hamlet, sfîrșitul Ofeliei și al Dezdemonei, dispariția Heddei Gabler, moartea lui Treplev sau a Wendlei Bergman, nu ne pregă tesc...of ...exact?! Dodi Bălănescu povestește În cartea dedicată lui Miluță că directorul Emil Serghie Îi o bliga
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sună și ea bine : Aurora democratică. Lumea capitalei unui județ de munte nu sună atît bine, cît tare :Răcnetul Carpaților.[...] A te face auzit este o calitate În sine. Ea aparține răcnetelor și gazetelor” (pp.49-50); „Totul e comèdie, chiar tragedia” (p.70); ”Țara Miticilor - impersonalitate de oglindă. Cum te apropii de ea, se Însuflețește și te arată pe tine. Toți sun tem acolo. De aceea, fiecare vede altceva În ea”(p.129). Ar mai fi, În deloc voluminosul op, și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
an de strădanii. Și nici după anul ăla nu erai prea sigur de răspunsurile pe care le dădea. Așa că, de!, ce să ceri de la niște bieți gândaci? Eram împresurat de remușcări, amintiri și nostalgii mai ceva ca un erou din tragediile grecești. Se dusese liniștea mea. Nici vorbă de un trai molcom, lipsit de griji și frământări, așa cum îmi imaginasem în urmă cu nici o săptămână în urmă. Umblam de nebun prin sertarul biroului meu, deși prietenii mei cu șase picioare nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
X l-a ucis cu toporul pe Y și i-a atârnat capul sângerând într-un par), făcând înconjurul lumii în ani, în zeci de ani-în antichitate bunăoară, se confunda cu însuși mitul sau devenea subiect de epopee sau de tragedie, nu? O explicație similară ne oferă Mircea Eliade. Cert este că, odată trecut prin lumea ficțiunii, subiectul, în fond banal, atunci primea pregătirea necesară pentru a intra gata dedurizat, în sufletul oamenilor. Și devenea, printre altele, motiv de exorcizare a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
catastrofei. Fără un asemenea compromis, se declanșa rapid conflictul între jucători, chiar și armat. Așadar dacă vestea morții lui Agamemnon ar fi făcut înconjurul mapamondului în câteva secunde, n-ar mai fi luat ființă mitul homeric și mai apoi, nici tragedia cu pricina. În acest caz, cu toate că s-ar fi descoperit încă de-atunci termenul „stres”, n-ar mai fi existat povestea Războiului Troian de 10 ani; sau poate că n-ar fi existat cu adevărat acel război și n-ar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Romeo și Julieta, într-o altă viață, ar fi fost androgini și că eu într-o viață anterioară aș fi fost o Julietă capabilă de o iubire peste fire. Nu știu ce-i venise. De unde până unde făcuse ea legătura cu personajele tragediei lui Shakespeare? Vorbele ei păruseră atunci ca rămășițe dintr-o replică mai serioasă, de teatru, la o remarcă de-a mea. “ 3. Duminică, 9 noiembrie ’80. Avem uneori senzația că, până ne trăiesc părinții, nu suntem obligați să luăm lucrurile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mă distrez, să merg la munte sau la mare, să fac cadouri și altele, decât să mă înscriu în acest maraton nesfârșit pentru găsirea sănătății mele. Că am cheltuit eu sau alții mulți bani pentru sănătate nu ar fi o tragedie, pentru că tragedia cea mai mare este că, enorm de mulți bani la nivel mondial se cheltuiesc pentru sănătate și paradoxul cel mai mare este că, cu cât se cheltuiesc mai mulți bani, cu atât ea (sănătatea) este mai puțină sau
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să merg la munte sau la mare, să fac cadouri și altele, decât să mă înscriu în acest maraton nesfârșit pentru găsirea sănătății mele. Că am cheltuit eu sau alții mulți bani pentru sănătate nu ar fi o tragedie, pentru că tragedia cea mai mare este că, enorm de mulți bani la nivel mondial se cheltuiesc pentru sănătate și paradoxul cel mai mare este că, cu cât se cheltuiesc mai mulți bani, cu atât ea (sănătatea) este mai puțină sau chiar pe cale
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
că-și pusese ceasul să sune la șapte fără zece. Totuși, când s-a trezit, era opt și jumătate (peste noapte, avusese un vis chinuitor, În care Iuliu Cezar Îl bătea la mimă). Chiar și așa Însă, nu era o tragedie. Ar fi putut ajunge În timp util la bătălie, dacă n-ar fi trebuit să aștepte douăzeci de minute, Într-un defileu, trecerea unei turme de capre. Armata franceză călătorea incognito (Napoleon era deghizat În institutoare, iar soldații, În copii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Remarcați, Prometeu a cărui esență este captivitatea, era eliberat de tâmpitul de Hercule, care nu înțelesese nimic și, nu era o comedie, "Pénélope" era o comedie, chiar dacă nu a făcut să râdă pe nimeni altcineva decât pe mine, era o tragedie. Prometeu scăpat de vultur numai era nimic, ieșit din captivitatea lui protestatara, martirizat feroce, nu mai reprezenta nimic și nu-i rămânea decât să se sinucidă! Și asta în ciuda protestelor nu mai știu cărei nimfe care se îndrăgostise de el
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
bine în absurditatea înghețată a lumii și narator. Cel mai evident este în Castelul, femeia rămâne singura pâlpâire de speranță. În fond ceea ce numiți cu gentilețe "noirceur", pentru că o iau că pe un compliment, este felul meu de a scrie tragedii sub forma unor române. Pentru mine această "noirceur" este cerul implacabil al strămoșilor. Un alt critic remarcă aproape în aceeași termeni că și Dvs. lipsa de speranță. Cu riscul de a ma repeta văd două nivele: pe de o parte
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
în toată lumea la fel de răspândită cu celălat lucru extrem de stupid și de dezagrabil care este ipocrizia afectată, un fel de "totul este frumos, totul merge bine, frumoasa mea" și pe de altă parte există o opțiune estetică pentru că acesta este materialul tragediilor. Nu luați ceea ce voi spune că pe o comparație care ar fi de o lipsă de modestie monstruoasa și derizorie, dar personajele lui Racine sau Shakespeare mărturisesc pesimismul de un negru total al grecilor. Shakepeare este mai complicat pentru că în
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
simulator sau un maniaco-depresiv. În peto am ales, dar îi dau lectorului posibilitatea să hotărască singur. Dacă vorbim despre Waligny, este un personaj pentru care totul basculează într-o fracțiune de secundă, poate să fie orgoliul care îl conduce spre tragedie, poate să fie un moment de lașitate, sau o incapaciatate atât de omenească de a face față unei situații... ...pe care a provocat-o singur... ...dar este și întâlnirea cu o condamnare de clasă. Într-un fel Waligny era condamnat
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
injustiție, exercitarea puterii se transformă în abuz de putere și în dezmăț totalitar. Este necesară o Antigonă ori de câte ori puterea constituită, instituțională, nu mai cunoaște limite, cade în arbitrar și în abuz" (p. 130). Cu atât mai mult cu cât lumea tragediei grecești este asociată de Ion Vianu psihanalizei colective, având, pe plan intelectual și moral, ocazia de a repune întrebări fundamentale, de eliberare psihologică și morală, această lume nefiind una îngropată: "Putem să ghicim în lumea balcanică, în lumea Orientului Mijlociu
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
îngropată: "Putem să ghicim în lumea balcanică, în lumea Orientului Mijlociu, răscolite de lupte etnice, dominate de despoți, în care dreptul civil și penal modern se implantează cu greutate, iar cutumele tradiționale posedă încă o mare forță, o lume propice tragediilor" (p. 126). Iar femeile ce plâng deasupra sicrielor, după atentatele de azi, amintesc de bocitoarele antice, lumea care a generat tragedia fiind încă o lume vie. Și în eseul din a doua parte a cărții intitulat Note despre lectură, eseistul
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]