10,354 matches
-
să mai rămână. Privea în gol și avea senzația că viața ei insista să-și urmeze propriul curs, independent de voința ei. Că dorințele ei nu corespundeau cu planurile pe care Dumnezeu le avea pentru ea. Viața ei... o comedie tragică. Ridică scrisoarea și reciti cu voce tare vrând parcă să se convingă că nu era real, că era doar în imaginația ei. „- Nu fi tristă, deocamdată așa e mai bine pentru mine, pentru tine, pentru noi.” Cu ce drept decidea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
a crede și a fi agnostic, iar îndoiala avea "vagi umbre de incertitudine". A publicat volumul de poezii Poesias (1907), romanul De mi pais (1903), dar și Romancero del destierro (1928). La editura Institutul European au mai apărut Despre sentimentul tragic al morții (1995), Agonia creștinismului (1993) și Însemnări pentru un tratat de cocotologie (2011). AMOR y PEDAGOGIA, BARCELONA, Henrich y Compañía, colección BIBLIOTECA DE NOVELISTAS DEL SIGLO XX, 1, 1902 (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dacă nu se pot alinia cărțile aceluiași autor în perfectă formă și fără nici o ieșire, nici în sus, nici în față". Tristețea lui Unamuno provine și din preocupările sale constante de "a opera asupra lui însuși" pentru a înțelege "sentimentul tragic al vieții", născut din conflictul dominant dintre aspirația sa la nemurire și rațiunea care îl îndemna să nu creadă în ea. La sfârșitul cărții sale, Viața lui Don Quijote și Sancho, Unamuno constata învingător că nu trăiește creatorul ci creația sa
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
XIX-lea. Problematica geniului, acest arhetip capabil să manipuleze viața umană cu voința de a pătrunde în cele mai adânci mistere ale creației, a dat naștere la numeroase interpretări literare, printre care și această lucrare unamuniană. Personajele au un final tragic, cum trebuie să sfârșească orice monstruozitate lipsită de o bază etică. În acord cu doctrinele evoluționiste din epocă și înțelegând determinismul biologic, dar mai ales în calitatea sa de profesor care înțelege rolul educației în formarea omului ca ființă socială
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a păstrat-o Avito în conștiința sa. Este în asta un cutremur; se agită ondulatele obscure măruntaie spirituale; elementul plutonian al sufletului amenință să distrugă seculara muncă a neputinței științei, la fel precum concepe, în geologică metaforă, însuși Carrascal, scenariul tragic al luptei. "A intrat în joc Inconștientul", își zice la fiecare pas. Leonsia deductiva, planturoasa-bălaie, de culoare sănătoasă, șolduri largi, voluminoase, piept ridicat, privire liniștită, pofticioasă, pe de o parte, partea de sus în apele științei, pe de altă parte
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
grafico-statisticabil. * Acum merge să vadă într-un muzeu istoria naturală, Evoluția, căci nu ajung gravurile de acasă. Intră în sala în care stau la uscare, dincolo de vitrine, piei umplute cu bumbac, păsări, insecte din toate clasele, în atitudini comice sau tragice; unele conservate în sticle de alcool. Apolodoro se agață strâns de tatăl său. Sunt de-adevăratelea, papá? Sunt din carne? Și când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește, privește aici, fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Avito, Marinei, lui Apolodoro, ci sunt ei cei care au prins viață în mine după ce am făcut greșeli prin limbus28-urile inexistenței. Ceea ce poate dorește să știe cititorul este ce efect produce lui don Fulgencio, lui Federico, Claritei, lui Menaguti, sfârșitul tragic al lui Apolodoro, și ce fac apoi cei rămași fără copii, Materia și Forma. Referitor la așa numitele Forma și Materia, don Avito și Marina, vreau, înainte de a trece mai departe, să aduc un precedent și să tratez cazul înainte de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Săracă inimă care înșeli pentru a nu compătimi, deoarece compătimirea te distruge și te anihilează! Cugetați la Aristofan, marele comic, la ce a bufonat, doar ce îl înfricoșa, și văd cum face să vorbească în comedia Broaștele la Esquil, marele tragic. Nenorociții de noi, dacă nu știm să ne revoltăm odată împotriva tiranei! Ne va trata fără compasiune, fără curtoazie, fără vreo oarecare milă, ne va însărcina cu o muncă brutală și ne va da salariu de mizerie. În schimb, dacă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
hecho 35. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Al doilea Faust. Eseu despre Goethe, Henri Blaze Barbaria, Michel Henry Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cinicii, viața la țară și în natură, agricultura, călirea organismului și stăpânirea de sine, considerând mulțumirea de sine idealul suprem al vieții. Împărtășește cu cinicii disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic al vieții, Editura Institutul European, Iași, 1995. 7 Un desert, un fel de cremă de zahăr ars, făcut din ouă, lapte, zahăr și făină, aromat cu vanilie și coajă de lămâie, amestecate în baigne marine și copt într-un vas
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
atrizilor, enunțat de Homer în Iliada, a fost reluat în antichitate mai întâi de Eschil, considerat întemeietorul tragediei ca operă de artă, de cvasi contemporanii săi, Sofocle și Euripide, apoi de teatrul secolului al XX-lea. Pornind de la premisa că tragicii greci reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească, ni s-a părut firesc să urmărim, într-un prim capitol, cum s-a născut tragedia, această specie a genului dramatic ce a ajuns să culmineze cu operele celor trei titani care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Atunci când studiem piesele de teatru din punct de vedere al textului - și textul fără indicații scenice - este ușor să subestimăm forța vizuală și auditivă a tragediei ateniene; iată de ce, la începutul celui de-al doilea capitol, intitulat „Trei mari autori tragici, o singură legendă: Electra”, ne-am referit la cadrul reprezentațiilor dramatice și la condițiile materiale ale acestora (de la implicarea arhontelui, a coregilor și autorilor în buna 4 desfășurare a concursului, până la descrierea spațiului teatrului grecesc, mașinăriilor, costumelor și măștilor etc.
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
contemporană o inepuizabilă sursă de inspirație, a cărei apropiere înseamnă transpunerea unor (străăvechi întrebări în atmosfera și problematica zilelor noastre. Întrebări care, în cele din urmă, se constituie în permanențe ale umanității. I. Nașterea tragediei I.1. Cultul lui Dionysos Tragicii greci reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească și poate că nu există în întreaga literatură universală un exemplu mai elocvent în sprijinul ideii că orice mare creator este expresia firească a epocii și țării sale, cu întreaga ei configurație
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în cetate, refacerea spiritului de coeziune al grecilor, dincolo de certurile și violențele cotidiene. În acest fel, reprezentanții permit pe de o parte, justificarea bogățiilor cetățenilor înstăriți, prin intermediul coregului. Părțile civice aflate în opoziție se găsesc astfel întrunite cu ocazia spectacolului tragic, care constituie și o pauză a vieții cetății. Aceasta este analiza pe care Platon 1 o face asupra acestor manifestări antice în cadrul educației morale a cetățeanului grec. Iată de ce, cu toată grija pentru spectacolul în sine, grecii puneau accent pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
arhaice, mitul nu constituie o simplă povestire, o ficțiune, este realitatea însăși. Istoria culturii umane nu a conservat aceste mituri nescrise, ci pe cele „povestite” și, prin urmare, modificate grație geniului creator al lui Homer, Hesiod, Stesihoros, Solon, Simonide, al tragicilor greci. Erau mituri străvechi, din etapa preliterară miceniană, transmise oral prin aezi și rapsozi. De la miturile „vii” se ajunge așadar la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2. Homer și Hesiod au dat viață Teogoniei Eladei, dar nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la fel, unele episoade considerate atroce sunt uneori abordate prin intermediul unor evocări lirice (de exemplu, festinul unui copil servit la masă unuia dintre părinții săiă. În Iliada și Odiseea se găsesc teme și imagini în jurul cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
imagini în jurul cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
maniera în care le-au interpretat. Așa se explică de ce unul și același mit (al Electrei, de pildăă este prezentat în mod diferit de mai mulți autori (Eschil, Sofocle, Euripide, dintre antici, O`Neill, Sartre, Giraudoux, dintre moderniă. I.3. Tragic și tragedie Conceptul de „tragic” se relaționează în primul rând cu tragedia, dar el se găsește și în alte genuri literare: destinul lui Achile din Iliada poate fi desemnat ca fiind unul tragic. Nu este însă mai puțin adevărat că
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
interpretat. Așa se explică de ce unul și același mit (al Electrei, de pildăă este prezentat în mod diferit de mai mulți autori (Eschil, Sofocle, Euripide, dintre antici, O`Neill, Sartre, Giraudoux, dintre moderniă. I.3. Tragic și tragedie Conceptul de „tragic” se relaționează în primul rând cu tragedia, dar el se găsește și în alte genuri literare: destinul lui Achile din Iliada poate fi desemnat ca fiind unul tragic. Nu este însă mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Neill, Sartre, Giraudoux, dintre moderniă. I.3. Tragic și tragedie Conceptul de „tragic” se relaționează în primul rând cu tragedia, dar el se găsește și în alte genuri literare: destinul lui Achile din Iliada poate fi desemnat ca fiind unul tragic. Nu este însă mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și în alte genuri literare: destinul lui Achile din Iliada poate fi desemnat ca fiind unul tragic. Nu este însă mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același timp - de aceea abordarea sa este atât de dificilă. Dacă vechii greci au inventat tragedia și au scris piese tragice, ei nu au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari dramaturgi, căci a știut să reprezinte suferința. Pentru Aristotel, tragedia trebuie să ofere deci spectacolul nenorocirii. Desigur, această abordare nu este suficientă pentru a stabili esența tragicului, care constă în primul rând în înfruntarea dintre libertatea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]