1,558 matches
-
de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de cocos. căpșuni, banane, portocale Banane, nuci de cocos, mango, portocale, mandarine Nucă de cocos, curmale, rodii Banane, nuci de cocos, mango, potocale, rodii Sucuri naturale Băuturi răcoritoare sintetice Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
mango, potocale, rodii Sucuri naturale Băuturi răcoritoare sintetice Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sintetice Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de porumb, gelatina, boia, oțet, ketchup, murături, anason
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență, deci între categoriile temporale, spațiale si filosofico-morale, deoarece „omul nostru era un om de acela căruia îi mănâncă câinii din traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
adevărat, acum nu se mai pun anunțuri cu precizarea angajării femeilor „sub 35 de ani”, dar, în momentul în care te duci la interviu și apari acolo ca femeie de peste 35 de ani, simți cum ți-a trecut mălaiul prin traistă. O altă tară este aceea că toate femeile migratoare, care contribuie din plin la produsul intern brut al României, pe care îl fac în afară și îl aduc aici pe gratis, își lasă în genere copiii în țară cu bărbați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
modificat. “Ptiu! Ăsta putea să ne-mpuște pe toți!” Din simplu cioban, a ajuns colonel, șeful Securității pe județul Vâlcea. “Costică Ungureanu a fost cioban. Era foarte inteligent. El chiar credea în ideile bolșevice. Mergea cu oile și purta în traistă istoria partidului comunist sovietic. De aceea, noi îi ziceam Ceapaev. L-a scăpat din gheare pe Nicu Diaconescu. A fost șeful Securității din Vâlcea”. (generalul Nicolae Pleșiță). Preda și-a dat întâlnire cu Ungureanu. A lăsat automatul jos. L-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
foarte mult carcasa, am fost solicitat să le dau unora un tir de carne. Adică 125 de tone. „Bine, vă pot livra, vă fac factură proformă, virați banii și nu am nicio problemă”. „A, nu, mă, așa... eu vin cu traista de bani de la Satu Mare...” I-am spus domnului Daniel Constantin: „Domnule ministru, dumneata ai spus că 80% din cantitatea de pâine se vinde la negru.” Parcă ar fi admninistratorul mafiei. Un ministru care face parte din guvern nu se face
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
va găsi la acela om. Și nime să nu cutedză a ținea sau a opri înaintea cărții domnii mele”. Strașnică poruncă, prietene! Ar trebui aplicată și în zilele noastre!... Dacă tot am intrat în sat, încaltea să nu plecăm cu traista goală. Așa că urmează-mă, iubite prieten, până în celălalt capăt de sat. Iată-ne și ajunși. După ce ne înclinăm fruntea în fața unui falnic gorun, căutăm fosta crâșmă „La Doi Peri”, care și-a trăit traiul într-o casă pitită între vii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lucrurile astea? După câteva minute de tăcere, am avut amândouă senzația că stăm le priveghiul ei. Cânta o melodie: „ Cântă cucule și spune Care-i rostul meu pe lume Să trăiesc bine în viață, Or să strâng să bag în traistă. Patru scânduri late Lipite de spate, Atâta pot lua cu mine. Ce folos că am de toate, Că viața mi-i pe gătate. Mă mângâia cu ochii, mă abțineam să nu izbucnesc în plâns. Tot aștepta ploaia să vină. Am
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
imperiul creat în stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se stabili în Spania. Așa cum am subliniat deja, goții n-au plecat din Dacia cu mâna goală: au grămădit în traista lor de pribegie istoria și spiritualitatea geto-dacă. Se prea poate ca acești goți din secolul al IV-lea să fi fost sinceri în credința lor că descind din Burebista și Decebal și că mitul lui Zamaolxis este chiar mitul germanic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acum câteva bune decenii: un grup de țigănci tinere, în fustele lor crețe, viu colorate, în roșu, galben, verde, cu mersul lor suplu, grațios, iute, de sălbăticiuni, cu bănuții din cozi și vorba lor ascuțită, fiecare cu un fel de traistă prinsă de gât în care atârna un baloțel lunguieț, înfășurat în cârpe la fel de colorate. Lăsam joaca și ne luam după ele, cu un amestec de curiozitate, teamă și sete de aventură, toți cu mintea aprinsă de cunoscuta amenințare a adulților
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste picioare, și peste burtă cu pachetele scoase din traista agățată de gât, proprii lor sugari. Nu eram probabil la vârsta aceea, atât de empatici cât să ne punem în locul pachetelor tot așa de vii ca și noi, decât că o idee mai mici, izbite cum se nimerea în capul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ori, și a acționat. Bașca judecata cu miros electoral, care smulge niște voturi de la Gigi și le duce către Traian: Steaua are cei mai mulți suporteri, care, fără doar și poate, vor fi recunoscători președintelui pentru strădania de a le vârî în traistă trei puncte nemeritate. Căci, în fapt, asta a realizat Traian Băsescu: miercuri, 26 martie, ar fi trebuit să se decidă de către o comisie a FRF faptul că Rapid pierde la masa verde meciul, dar, mai grav, că Steaua îl câștigă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
astfel în cei mai mari sfinți care au existat pe pământ. Iată cum Hristos reușește să combată cupiditatea (lăcomia, viciul proprietății). Trimițându-și apostolii în lume doi câte doi le-a poruncit să nu i-a nimic în afară de toiag: nici traistă, nici pâine, nici bani la brâu pentru că: „Vrednic este lucrătorul de hrana sa’’. „În dar ați luat, în dar să dați’. „Vedeți și vă feriți de lăcomie, că nu întru a prisosi cuiva din avuțiile sale este viața sa’’. „Nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cerea mintea mea pot fi și de un cu totul alt tip. Nu e nevoie să te străduiești să scrii cărți o viață întreagă, precum Cărtărescu, să te spetești la filme până îți vâră lumea un Palme d’Or în traistă, precum Cristian Mungiu, ori să te străduiești să cânți pe mari scene ale lumii, precum Mariana Nicolesco. E de ajuns să te folosești cu inteligență de anumite părți ale corpului, iar presa te va răsfăța mult mai mult decât pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mai locuiește un bătrân sau o bătrânică, dar cele mai multe sunt pustii. Sunt coturi ale satelor unde nu se mai construiește nimic. Pe unde s-a pus asfaltul și ajunge și rețeaua de apă se mai fac case noi. Opincile și traista au ajuns la muzeu, deși fac parte din portul național și le mai vedem folosite la serbările școlare. Satul moare, dar nu se predă. Cine ar fi crezut cu 50-60 de ani în urmă că țăranul din Vatra sau din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
distanță spre a speria peștele care fugea în josul apei, către voloc. Când cea de-a treia se apropia de voloc cu bătaia apei, femeile ridicau volocul și acolo găseau câțiva pești mai mici sau mai mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cerului nu se schimbase, doar detunăturile dinspre râu trezindu-ne din ațipeala ori așteptarea noastră plicticoasă. Moșneagul, mic de statură, cu ochi scânteietori, purta pe cap o pălărie uzată, tuflită și caraghioasă. Pe umărul drept atârna într-un toiag o traistă nici plină, nici goală, în picioare avea opinci de cauciuc. Mai târziu mi s-a părut absurd ca acel personaj hidos și hilar să apară acolo. În urma noastră, drumul se înfunda, urca pe culmea colinei nisipoase, apoi dispărea. Peste deal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu lemne de salcâm și calul cel alb, costeliv, nechezând de bucurie la vederea noastră. Sau, poate, o să întâlnim un moș mic de statură, cu o pălărie caraghioasă pe cap și un toiag în mână de care să atârne o traistă nici plină, nici goală. Un moșneag care în singurătatea lui să fredoneze acum: Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat, Vom face altul pe râu în jos, Altul mai trainic și mai frumos. Calul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
trebuia să-mi fie parteneră de viață, am stabilit locul și data, așa ca la armată. Cunoșteam câteva fete din București, dar și de la țară, de unde proveneam și eu. Analizând aprofundat situația mea de voiajor, fiind mereu pe drumuri cu traista-n băț, am hotărât să mă însor cu o fată de la țară, mai străină de perfiditățile celor din București, care trebuiau păzite cu drugi de oțel, ca în cântecul "să iubim trandafirii" al lui Florin Bogardo. Zis și făcut. M-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]