11,587 matches
-
mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sondajelor, nu de puține ori, ca știri „tari”, de senzație. Aici chestiunea fundamentală este că, din motive de spațiu și de timp (dar și în bună măsură din cauză că, așa cum spuneam, publicul însuși dorește aceasta), respectivele media condensează extrem de mult informația transmisă. Dar o astfel de rezumare înseamnă și o simplificare foarte accentuată a rezultatelor, care are două efecte negative, de altfel, legate între ele. În primul rând, prin selectarea doar a câtorva întrebări, care, de cele mai multe ori, suferă modificări în prezentare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în prezentare - ele însele și/sau variantele de răspuns -, prin scoaterea întrebărilor din contextul chestionarului și din cel, mai larg, al anchetei, este împiedicată înțelegerea de către public a semnificației exacte a rezultatelor. În procesul de selectare și comprimare a informației transmise, cel care realizează acest lucru poate interveni intenționat în vederea influențării, într-o direcție sau alta, a opiniei publice. De pildă, se pot alege acele întrebări la care răspunsurile sunt cele mai critice față de guvern, să zicem, sau se pot condensa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul din urmă este vorba despre persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului (consumatorul de informație). Mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
percepute mai ridicate, cu atât influența este mai mare (alte condiții fiind egale). Dintre caracteristicile conținutului comunicării (al mesajului) contează foarte mult felul în care se argumentează poziția propusă. Probabilitatea de a spori eficiența persuasivă este mai mare dacă: informațiile transmise conțin argumente „pro” puternice, dar și argumente (eventual mai slabe) „contra” poziției susținute de comunicator; informațiile sunt percepute ca noi; poziția propusă este prezentată și cu un oarecare grad de problematizare, în jurul ei formulându-se întrebări. Conținutul mesajului are impact
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
selecționat într-un alt punct” (apud Mattelart, Mattelart, 2001, p.44). În studiul comunicării se identifică astfel trei niveluri ale problemelor: A. Problemele tehnice - cu câtă acuratețe pot fi transmise simbolurile comunicării?; B. Problemele semantice - cât de precis poartă simbolurile transmise înțelesurile dorite?; C. Probleme legate de eficiență - cât de eficient va influența conduita, în direcția dorită, înțelesul recepționat? Din studiul modelului matematic asupra comunicării devine evident, așa cum observă și J. Fiske (2002), că Shannon și Weaver oferă un răspuns adaptat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în jurul conceptului de mesaj văzut drept „o succesiune discretă sau continuă de evenimente măsurabile, repartizate în timp” (Wiener, 1966, p. 31). Ca și Shannon, Norbert Wiener și-a îndreptat atenția și asupra zgomotului, observând că „se întâmplă adesea ca informația transmisă să fie denaturată de perturbații externe, cărora noi le dăm denumirea de zgomot de fond (background noise). Nu se pune atunci problema ca mesajul inițial să fie reconstruit” (Wiener, 1966, p. 32). Influența abordării sistemice în cibernetică rezidă în modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studentului îl face să nu se implice și să considere lecția plictisitoare? Această dilemă se rezolvă, evident, apelând la principiul continuității în procesul de comunicare. 4. Comunicarea implică o dimensiune a conținutului și o dimensiune a relaționărilor. Astfel, același conținut transmis (spre exemplu, „ne vedem la ora cinci”) poate fi spus ca o rugăminte de la un băiat spre o fată, ca o simplă informație atunci când mai mulți colegi vor să se întâlnească într-un local, după serviciu, ca o comandă dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2. Mesajul - element-cheie al comunicăriitc "2.2. Mesajul - element‑cheie al comunicării" Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. „Mesajele includ datele transmise și codul de simboluri care intenționează să ofere un înțeles specific, particular acestor date” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 431). Astfel, dacă cineva va spune „afară ninge” acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2. Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare evolutivă a acestor mesaje include: mesajul care se află înmintea emițătorului, mesajul transmis propriu-zis, mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din interpretarea greșită a unui mesaj (din neînțelegeri). Aceasta apare ca urmare a mărturiei unei mărturii, existând diferențe între mesajul produs de prima persoană și modul în care a înțeles acest mesaj persoana care transmite, pe mai departe, mărturia; - informația transmisă este o știre, în sensul că are înlăuntrul ei anumite aspecte care sunt sub arealul senzaționalului. Nimeni nu va transmite pe mai departe un zvon despre faptul că noul director este un tip corect. Dar dacă apare informația că noul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
senzaționalului. Nimeni nu va transmite pe mai departe un zvon despre faptul că noul director este un tip corect. Dar dacă apare informația că noul manager și-a însușit din fondurile companiei la anteriorul loc de muncă, această știre merită transmisă. Motivația pentru cel de-al doilea caz este simplă: va face ca persoana care transmite zvonul să se afle în centrul atenției colegilor săi, să fie ascultată și admirată pentru „dedesubturile” pe care le cunoaște etc. Trebuie remarcat că importanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oamenii consideră pauzele în vorbire ca fiind dăunătoare (pot arăta că vorbitorul nu stăpânește suficient subiectul), dar, în fapt, trebuie să folosim adaptat pauzele în vorbire, deoarece acestea dau șansa atât emițătorului, cât și receptorului să se gândească la mesajul transmis, și astfel impactul acestuia din urmă este mai mare. De altfel, conform cercetărilor actuale, aria comunicării nonverbale pare să fie într-o continuă extindere: „S-ar putea să fim nevoiți a lua în considerație și mesaje care adesea nu sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultarea. Desigur, nu totdeauna cel care transmite un mesaj este ferit de diferite manierisme în limbaj, de anumite caracteristici care să nu îl favorizeze; ceea ce omite însă un astfel de ascultător este faptul că important în comunicare este conținutul mesajului transmis, și nu forma acestuia sau persoana care îl transmite; 3) Când permitem stereotipurilor negative și prejudecăților să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acelei erezii bazîndu-se în întregime pe opera analoagă a lui Tertulian, dar reinterpretează într-o manieră modernă unele aspecte ale credinței. Și acesta pare să provină dintr-un mediu cultural african posterior lui Draconțiu. Anonime sînt și cele două poeme, transmise fie sub numele lui Ciprian, fie sub numele lui Tertulian, Sodoma și Iona, exerciții retorice bazate pe episoadele biblice ale distrugerii Sodomei și pe cartea lui Iona (De Sodoma și De Iona). Mai lung e primul poem (167 de hexametri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la aceste scrieri conțin și aluzii la conținutul lor. Părerile cercetătorilor nu concordă în această privință, dar e greu să ne închipuim că acest important grup de tratate s-a pierdut în întregime, în timp ce operele celelalte constituie o tradiție unitară, transmisă dintotdeauna ca un corpus compact. Prin urmare, e foarte posibil să avem de-a face cu o ficțiune. Aceste șapte (!) tratate pierdute ar asigura, judecînd după trimiterile prezente în celelalte, acoperirea unor teme teologice dezvoltate puțin sau deloc în operele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
silabe de la sfârșitul cuvintelor; scris relativ Îngrijit, respectă forma literelor, dar conținutul nu corespunde cerințelor formulate; În scris face omisiuni de litere sau silabe, scrie propoziții fără sens; povestește, repovestește cu dificultate, nu răspunde corect la Întrebări neînțelegând Întotdeauna mesajul transmis. Afectivitatea: este mai atașată de mamă, Îl evită pe soțul mamei, acesta fiind mai sever; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie. Motivația: dorește atenția și simpatia celor din jur; motivația dominant extrinsecă, are nevoie de Întăriri și
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
poate veni În sprijinul sau În detrimentul acestei relații. Profesorul trebuie să aibă un discurs clar, bine structurat, să transmită Încredere, toleranță, empatie, altruism verbal, dar mesajul trebuie susținut mai ales nonverbal, având În vedere că reprezintă cca 90% din mesajul transmis. Orice deficiență care intervine În actul comunicării dintre profesor și elev poate afecta În mod negativ relația educator-educat. Profesorul trebuie să aibă, pe lângă pregătirea de specialitate, și o temeinică pregătire psihopedagogică, dar și o mare capacitate de interrelaționare, de implicare
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
romanului astronomic” pe care îl compune, își mărturisește intenția de a da noțiuni științifice folositoare, îndeosebi de astronomie, „într-o formă literară cât mai îngrijită” și „fără aberațiunile de imaginație în căutarea senzaționalului ale imitatorilor lui E. A. Poe”. Dacă noțiunile transmise cititorilor sunt relativ neînsemnate, dacă latura SF e de o naivitate patentă, în schimb acuratețea stilului, ritmica povestirii, coerența psihologică a personajului fac din Un român în Lună „primul nostru roman clasic SF” (Florin Manolescu). SCRIERI: Bucureștii ce se duc
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
celelalte chinuri, noi nu ne îndepărtăm [din cauza asta] de la mărturisirea noastră, ci, dimpotrivă, cu cât niște astfel de chinuri ni se întâmplă mai mult, cu atât și numărul credincioșilor și cinstiților de Dumnezeu, prin numele lui Isus, sporește”. Așadar, mesajul transmis este dublu. Primul se adresează torționarilor romani și constă în următorul paradox: cu cât ne veți persecuta mai mult, cu atât va crește numărul celor care cred în Isus; înverșunarea voastră nu face decât să atragă prozeliți. Al doilea mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
voi veni, ce te privește?». Tu urmează‑mă pe Mine! Ca urmare, a ieșit cuvântul acesta între frați, cum că ucenicul acela nu va muri” (21,20‑23). După cum vedem, autorul evangheliei sugerează deja o interpretare subordonată acestor cuvinte, interpretare transmisă probabil pe cale orală printre primii creștini. Aceasta presupune indirect iminența celei de‑a doua veniri și a sfârșitului lumii. Cristos se va întoarce foarte curând, înainte chiar de sfârșitul vieții ucenicului său cel iubit. În același timp, evanghelia transmite o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
importanță pe măsura trecerii timpului. În a doua jumătate a secolului I, aceste subiecte sunt „la ordinea zilei”. Conducătorii comunităților se văd obligați să găsească diferite justificări sau explicații privind întârzierea parusiei. Foarte adesea, ei recurg la învățături secrete, ezoterice, transmise, se pare, de Isus unui grup foarte restrâns de discipoli. Această „inflație de ezoterism” avea să ducă la stabilirea anumitor criterii de evaluare a tradiției și, implicit, la crearea unui canon aplicabil scrierilor creștine. . „Învățați de la smochin parabola: când mlădița
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1) autonomia; adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii, ai simțului realității, care trebuie cultivat, transmis și impus tinerilor. Din trăsăturile de personalitate ale adolescenței se poate desprinde concluzia că această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și dezvoltarea ulterioară a adolescentului, în vederea maturizării acestuia. Igiena mintală este chemată să joace
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi cel mai cunoscut rol al limbajului în formarea și dezvoltarea capacității de gândire și a volumului de cunoștințe. Proprietatea termenilor în vocabular și organizarea adecvată a construcțiilor sintactice dovedesc o gândire clară și asigură înțelegerea exactă a ideilor transmise. Fiecare om știe să vorbească, poate comunica prin cuvinte din primii ani, dar este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de ordin calitativ și cantitativ. Aceste deosebiri țin de educație. Cultura lingvistică se face în școală, cu ajutorul tuturor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
gândirea și formularea exprimării potrivite, dar poate deveni și obstacol când se transmit cunoștințe noi. În comunicarea didactică trebuie să fim preciși și expresivi, în același timp, prin claritate și concizie facilitând atât transferul cât și înțelegerea mesajului transmis; informațiile transmise trebuie adaptate scopului, obiectivelor didactice și nivelului intelectual al cursanților. În comunicarea didactică, prezentarea și exprimarea cunoștințelor îmbracă forme diferențiate, în funcție de auditoriul căruia îi sunt destinate, de aceea se poate spune că limbajul didactic are un destinatar precis definit, variabil
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]