4,862 matches
-
Piețele și economiile naționale au devenit mai interdependente. Dar În același timp crește diferența tehnologică, diferența Între nivelul veniturilor și inegalitățile Între țări, regiuni 3. Tipologia și modelele corporațiilor transnaționale. Există diferite modele de organizare a sistemelor interne ale corporațiilor transnaționale, Începând de la cel mai simplu, până la cele considerate mai complexe, fiecare avînd avantajele și dezavantajele sale, cu condiții diferite de apariție a structurilor date. Se consideră că În funcție de modelul de organizare a sistemului intern se pot distinge următoarele tipuri de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
până la cele considerate mai complexe, fiecare avînd avantajele și dezavantajele sale, cu condiții diferite de apariție a structurilor date. Se consideră că În funcție de modelul de organizare a sistemului intern se pot distinge următoarele tipuri de structuri de organizare a corporațiilor transnaționale: a. Structura bazată pe filiale naționale; b. Structura diviziei internaționale; c. Structura funcțională; d. Structura regională; e. Structura diviziilor de produse; f. Structuri combinate și structuri paralele. a. Structura bazată pe filiale naționale CTN cu o asemenea structură dețin filiale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
prin introducerea unui nivel regional de luare a deciziilor. Un alt dezavantaj al acestui tip de organizație Îl constituie faptul că filialele iau decizii, având În vedere doar orizontul național și interesul lor, ceea ce micșorează posibilitatea folosirii avantajelor specifice ale transnaționalelor. b. Structura diviziei internaționale Modelul respectiv este folosit de companiile ale căror piață se află În mare parte În țara de origine și se caracterizează prin crearea de către compania-mamă a unei divizii separate, care se ocupă cu activitatea internațională a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dependentă complet de divizia care concepe produse pentru piața internă. Din această cauză, produsele fabricate și/sau vândute În străinătate sunt concepute În țara de origine, cel mai adesea pentru piața internă, ceea ce poate fi un mare handicap pentru corporația transnațională respectivă. Deoarece diviziile care acționează pe piața națională (a țării de origine) nu primesc nici un venit de pe urma activității internaționale, apare un alt conflict privitor la politica prețurilor de transfer, conflict ce nu poate fi rezolvat decât de președintele corporației. Atunci când
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
generale cu cele specifice, cu scopul de a răspunde cerințelor naționale și condițiilor specifice de pe fiecare piață. c. Structura funcțională Acest tip de organizare se caracterizează prin Împărțirea pe funcții coordonate de un cartier general. Astfel, fiecare divizie a corporației transnaționale Îndeplinește o funcție precisă (funcțiile de producție, marketing și finanțe, dar pot fi și altele), iar această divizie funcțională are responsabilitatea exercitării acestei funcții oriunde În lume este implantată corporația. Astfel, divizia marketing are controlul direct asupra marketingului și vânzărilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
controleze Întreaga organizație. Un alt avantaj este lipsa redundanței pozițiilor de conducere și, implicit, lipsa echivocului În stabilirea responsabilității managerilor, două fenomene cu care se confruntă foarte des alte tipuri de structuri organizatorice. Această structură organizatorică este folosită de corporațiile transnaționale care se ocupă cu mineritul sau extracția petrolului, În special corporații americane. Existența unei linii de demarcație stricte Între responsabilitățile managerilor fapt ce reprezintă marele avantaj al structurii funcționale poate fi, Însă, și marea problemă a acestei structuri. Coordonarea Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
inferioare ale organizației. Această localizare a deciziilor către baza organizației face ca acest tip de organizație să fie considerată mai puțin o piramidă ierarhică și mai mult o rețea. Structurile paralele sunt Întâlnite În cazuri destul de rare, atunci când o corporație transnațională are două tipuri de activități, diferite una de cealaltă, astfel Încât pentru una din activități să folosească un anumit tip de structură organizațională, iar pentru cealaltă, un alt tip. Spre exemplu, pentru o anumită activitate a transnaționalei s-ar putea folosi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
rare, atunci când o corporație transnațională are două tipuri de activități, diferite una de cealaltă, astfel Încât pentru una din activități să folosească un anumit tip de structură organizațională, iar pentru cealaltă, un alt tip. Spre exemplu, pentru o anumită activitate a transnaționalei s-ar putea folosi structura regională, iar pentru o altă activitate structura funcțională. Desigur, putem aprecia că reunirea a două activități diferite În cadrul aceleiași companii este, În bună măsură, artificială, nereprezentativă, fiind motivată de condiții cu totul particulare. Concluzionând, putem
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
autonomie a unităților face acest tip de structură foarte potrivit pentru operarea Într-un mediu cu grad de incertitudine ridicată, dar de o complexitate scăzută. Modelele reflectate dezvăluie existența un mecanism" foarte interesant al interacțiunii Între schimbările organizaționale și comportamentul transnaționalei, prin mediul economic de implantare, respectiv: atunci când mediul economic este instabil, managementul de vârf al corporației este nevoit să construiască o rețea participativă În interiorul firmei, rețea care este inițiată prin constituirea unor grupuri informale , ca noduri ale viitoarei rețele participative
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
implantare, respectiv: atunci când mediul economic este instabil, managementul de vârf al corporației este nevoit să construiască o rețea participativă În interiorul firmei, rețea care este inițiată prin constituirea unor grupuri informale , ca noduri ale viitoarei rețele participative. În situația În care transnaționala acționează pe o piață nu foarte specializată, dar are posibilitatea să influențeze piața, atunci corporația respectivă va adopta o structură funcțională complexă, cu scopul de a oferi produse specializate, forțând astfel concurenții să facă același lucru. În acest fel, transnaționala
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transnaționala acționează pe o piață nu foarte specializată, dar are posibilitatea să influențeze piața, atunci corporația respectivă va adopta o structură funcțională complexă, cu scopul de a oferi produse specializate, forțând astfel concurenții să facă același lucru. În acest fel, transnaționala va fie cea care va influența mediul, și nu invers. Însă mediul economic nu este tot timpul incert, perioadele de stabilitate alternează cu cele de incertitudine. Atunci când incertitudinile devin cunoscute, corporațiile dezvoltă mijloace de protecție Împotriva acestora. Iar când corporațiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ciclicitatea acestora depinzând de conjunctura economică. Dacă mediul economic se schimbă Într-un ritm mai mic decât pot corporațiile să elaboreze mecanisme de eliminare a riscurilor și complexității, atunci ele revin la structura ierarhică anterioară. Este foarte posibil ca viitorul transnaționalelor să necesite o structură sofisticată neinventată Încă, dar, din faptele prezentate, rezultă că transnaționalele se pot adapta foarte bine oricărui mediu, folosind aceste transformări organizaționale ciclice. 4. Gradul de transnaționalizare a Întreprinderilor multinationale. În prezent tot mai pronunțată a devenit
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mai mic decât pot corporațiile să elaboreze mecanisme de eliminare a riscurilor și complexității, atunci ele revin la structura ierarhică anterioară. Este foarte posibil ca viitorul transnaționalelor să necesite o structură sofisticată neinventată Încă, dar, din faptele prezentate, rezultă că transnaționalele se pot adapta foarte bine oricărui mediu, folosind aceste transformări organizaționale ciclice. 4. Gradul de transnaționalizare a Întreprinderilor multinationale. În prezent tot mai pronunțată a devenit trecerea de la multinațional la transnațional. Corporația multinațională tradițională era o Întreprindere națională avînd filiale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sofisticată neinventată Încă, dar, din faptele prezentate, rezultă că transnaționalele se pot adapta foarte bine oricărui mediu, folosind aceste transformări organizaționale ciclice. 4. Gradul de transnaționalizare a Întreprinderilor multinationale. În prezent tot mai pronunțată a devenit trecerea de la multinațional la transnațional. Corporația multinațională tradițională era o Întreprindere națională avînd filiale În străinătate, aproape clone ale firmei mamă. Astfel, o filială americană a unei Întreprinderi germane reprezenta o unitate de producție relativ autonomă, care vinde În SUA aproape tot ceea ce fabrica, cumpărînd
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În această Întreprindere se poate fabrica o singură piesă și nimic altceva, pentru toate uzinele trustului respectiv răspîndite În lume. Frontierele naționale au devenit practic fără o anume importanță primordială pentru acest tip de Întreprindere . Pentru dobândirea statutului de corporație transnațională este necesară prezența unor caracteristici minime ale operatorului În cauză iar, pe de altă parte, odată dobândit acest statut, se poate vorbi despre un anume grad de transnaționalitate al operatorului respectiv. Aceste criterii minime sunt : (a) gradul de implicare a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
value firm) În favoarea firmei acționariale (shareholders value firm), noua ideologie mondială a guvernării corporative (corporate governance), precum și resuscitarea importanței maximizării averii acționarilor, ca obiectiv primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acționarilor, ca obiectiv primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
control global și de ajustabilitate financiară ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
coordonarea globală și flexibilitate (ajustabilitate) financiară, dar Înregistrează scoruri ridicate pentru numărul de filiale În străinătate sau comerțul transfrontalier. Multinaționala reprezintă, deci, o combinare de criterii de transnaționalitate cu valori ridicate și de criterii cu valori scăzute; firma multinațională matură (transnațională) prezintă valori ridicate pentru toate criteriile de coordonare, flexibilitate și număr de filiale În străinătate. Iar faptul că firma are valori ridicate pentru toate criteriile date este de natură să antreneze valori ridicate pentru criteriile ce țin de volumul comerțului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
implantare În străinătate prin licențieri/franciză, contracte de management și dobândirea de drepturi de proprietate; accesul extensiv la numeroase piețe bancare și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate nu este Însă singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman. Pornind de la interpretarea corporațiilor ce funcționează ca operatori transnaționali (denumite de el, Întreprinderi multinaționale) drept vehicule incontestabile ale interdependenței globale În creștere, Rugman consideră că aceste firme rămân ferm Înrădăcinate În regiunile lor de origine, În mod particular În zonele pol ale Triadei (America de Nord, Uniunea Europeană și Japonia). Astfel, un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
provin din țările celor trei poli triadici, În schimb, sub aspectul indicelui de transnaționalitate principalele firme și au originea, În general, ne-triadice (precum Elveția sau Canada), firme ce au nevoie de vânzări masive În străinătate pentru atingerea statutului de transnațională. Astfel, Canada dispune de o piață relativ mică, de numai o zecime din mărimea pieței SUA sau Uniunii Europene. Ca atare, corporațiile canadiene (precum Thomson) trebuie să-și realizeze cea mai mare parte a vânzărilor lor În străinătate. Chiar și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ce permite firmelor să Își diversifice sursele de aprovizionare și piețele de desfacere, să atenueze implicit riscurile asumate, oferindu-le o mai mare latitudine de acțiune În condiții de volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. Rolul societăților transnaționale (STN) de determinare și de promovare a interdependențelor globale, prin intermediul ISD, este În continuă creștere. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN au crescut cu 18%, 16% și 12% respectiv. Stocul de investiții străine directe atribuite corporațiilor transnaționale a crescut Într-un ritm amețitor, de la 1,7 trilioane dolari În 1990 la 6,6 trilioane În 2001, ajungînd În anul 2004 cifra de 9 trilioane dolari . La această creștere semnificativă au contribuit În special cele mai mari 100
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
crescut Într-un ritm amețitor, de la 1,7 trilioane dolari În 1990 la 6,6 trilioane În 2001, ajungînd În anul 2004 cifra de 9 trilioane dolari . La această creștere semnificativă au contribuit În special cele mai mari 100 corporații transnaționale non-financiare Înregistrate În lume, care provin În cea mai mare parte din țările dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Japonia, Franța, Germania, Italia, Elveția) și joacă un rol major În procesul globalizării producției. Pe lîngă corporațiile țărilor dezvoltate, În acest top au intrat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]