1,362 matches
-
în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, "Un zugrav" se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut. Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci și condiția grea a artistului în societatea burgheză, tabloul reușind să exprime un
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
p> Atât prin proiectul <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><b>Pată Cluj</b></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, cât și în aplicația pentru CEaC, având Fundația Altart drept membră a ambelor inițiative, transpare un set de principii chestionabile reieșite din portretizarea Pata-Rât și a soluțiilor pentru îmbunătățirea situației. „Creșterea încrederii” (p. 10), „Reconciliere restaurativa” (p. 3), „Re-semnificare” (p. 45), „Capacitare socială prin capacitare culturală” (p. 10) - combinația dintre elemente de această natură obscurează
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
trupe de hiphop din România, Ion, cum îi spun prietenii, nu se numără printre cei mai sclipitori MC (fără nici o aluzie la bling-bling) din scenă autohtonă. Nu versurile meșteșugite, ori metaforele profunde reprezintă punctul său forțe ci încărcătură emoțională ce transpare din piesele sale. Pe această carte a mizat acum trei ani când a câștigat alături de "Raku", premiul "MTV EMA" pentru "Egali din naștere". Tot de ea se folosește și acum, întrucat clipul și piesă - "Noapte bună, București" feat. Guess Who
Cel mai prost din curtea școlii () [Corola-website/Science/308024_a_309353]
-
pe care Zaicu a practicat-o influențat de stilul bănățeanului Nicolae Popescu. "Muncitorul" a fost expus în iarna 1949 - 1950 la Moscova cu ocazia Expoziției de arte plastice a Republicii Populare Române. Calitățile de colorist și desenator ale lui Băncilă transpar cu evidență în această lucrare. Amănuntele înfățișării personajului duc la o exprimare a realității vieții, a ideilor fundamentale și a atitudinii caracteristice care definește proletariatul acelor timpuri. Tehnica abordată prin trăsături de penel line se încheagă în final în suprafețe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
reprezintă un țăran cu trup subțiratec dar rezistent la muncă, cu chipul slab, arată o ființă în care se oglindesc greutățile vieții. Chipul "Semănătorului" este o realizare de mare anvergură în opera lui Băncilă. El are ochii mari din care transpare amărăciunea și revolta. Buzele le are strânse, fapt care sugerează zgârcenia la vorbă și lipsa bunei dispoziții. Tehnica lucrării este aspră cu linii dinamice, cu porțiuni diferit luminate cromatic, predominanța fiind întunecată, posomorâtă. Lucrarea "Semanatorul" se constituie a fi o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a păstrat frumusețea de-a lungul anilor, cu toate că și atunci când era tânără chipul ei nu exprima prea multă fericire. Remarcabilă este și pictura "Stănică" care înfățișează un țigan care are în atitudinea lui trăsături mândre de bulibașă, dar din care transpare viața grea pe care o ducea într-o societate care marginaliza o etnie întreagă. Portetele reprezintă, în opera lui Octav Băncilă, cele mai numeroase lucrări, dar și cele mai inegale ca făptuire artistică. Pictorul a făcut o puzderie de portrete
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
umbre de lumini, cu alb și negru. Personajul are o scufie pe cap, toată compoziția întărind sentimentul de vigoare care reiese din ținuta corpului și a mâinilor, precum și din chipul încruntat. Pictura a fost modelată pe suprafețe netede, întinse, și transpare din ea concentrarea și hotărârea artistului autoportretizat. Autoportretul cu pălărie neagră, barbă sură și haină cafenie, care are fundalul de culoare pământie, îl reprezintă pe Octav Băncilă în floarea vârstei. Tabloul se află la Galeria Muzeului Național de Artă din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea parțială a picturii interioare. Autorul frescelor este pictorul moldovean Dragoș Coman. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al lumii laice. Acest lucru transpare din spontaneitatea picturii, din transparența culorii, aidoma unei acuarele, din construcția siluetelor, care au uneori gesturi și atitudini necanonice. Prin Biserica Arbore, Dragoș Coman introduce în pictura bisericească unul dintre cele mai laice monumente de artă moldovenească. Pictura interioară a
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
preferau o sărbătoare mai liniștită uneia ce era, de fapt, un ecou al ritualurilor păgâne privind fertilitatea. Pentru criticul Muguraș Constantinescu, un subiect de interes a fost constituit de statutul bătrânilor dintr-o comunitate moldovenească în contextul schimbărilor sociale, așa cum transpare acesta din textul "Amintirilor din copilărie". Ea îl descrie pe David Creangă ca pe un „lider de clan” și ca pe un om luminat, condus de „înțelepciunea și echilibrul vârstei înaintate”, și care, deși analfabet, înțelege importanța pe care educația
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
epectaza ca atitudine permanentă a omului se va continua și în eternitate, în viața veșnică, pentru că aspectul de stabilitate al epectazei face ca ea să se mențină în starea de mobilitate pentru eternitate. Astfel, sufletul fiind veșnic în mișcare, veșnic transpare din ființa lui un impuls al dorinței și al dragostei, care-l face să înainteze mereu în unirea cu Dumnezeu, făcând ca epectaza să depășească timpul și să intre în veșnicie. Nici Sfântul Maxim nu poate concepe un timp sau
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
la întâmplare în funcție de comenzile de pe care a avut parte. Din lipsa unor studii serioase, el a recurs la talentul său înnăscut pentru desen și nu a avut mijloacele financiare necesare pentru a-și asigura o pregătire de specialitate, fapt care transpare și în operele de mai târziu. O dată cu declanșarea revoluției din 1848 din Țara Românească el nu a mai făcut portrete destinate unui cerc restrâns, ci unele care erau hărăzite popularizării conducătorilor eroici ai acesteia, adică în scop propagandistic. Aceste portrete
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
asemănare fizică, a realității umane ieșite din comun pe care doar un artist pregătit și adevărat putea să le cuprindă în aceeași operă și doar într-un moment de maximă inspirație. Izvodul singular al efigiei arhicunoscute a lui Avram Iancu transpare în toate imaginile realizate de către diverși artiști prin regăsirea elementelor de bază: capul ușor înclinat spre dreapta, amplasarea eroului în spațiu, la trei sferturi spre dreapta, privirea ațintită în depărtare, aplasarea unghiului de vedere asupra personajului, din perspectiva pictorului, este
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a fost pictat cu reflexe metalice. Reflexele nasturilor nu au justificări de natură figurativă, astfel, ele fiind dispuse pe stânga, altele pe dreapta, mai jos sau mai sus, ca și când nu ar exista unitate a surselor de lumină pentru întreaga compoziție. Transpare o grijă a pictorului pentru sugerarea densității materialelor precum și al aspectului tactil. Imaginea eroului are o picturalitate desăvârșită, argumente în acest sens stând accentele puse cu mare știință în dreapta aretei nazale, pe nară, pe pometul drept sau pe buze. Fondul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
necesar de a-l interpreta pentru a-l epuiza, nu este expresia deformată a unui lucru ascuns, nu mai este "fenomenul" kantian opus "numenului" său. Husserl folosește metoda pe care o denumește "reducție fenomenologică" ("phänomenologische Reduktion"), pentru a lăsa să transpară tot ceea ce se manifestă în conștiință, pentru a putea lua act de prezența sa și a exclude ipoteza existenței obiectelor exterioare. Ceea ce rămâne este ""ego""-ul transcendental, opus celui empiric. Astfel, ""fenomenologia transcendentală"" reprezintă studiul structurilor esențiale care rămân revelate
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]
-
care ți-o port Ca tu trecând vreodată pe aici Să le citești, și astfel tu să ști despre starea mea. Și în inima mea, port chipul lui Văzându-l, am văzut ceea ce este în inima mea.“ Aceste orientări sexuale transpar și din „Cartea celor o mie și una de nopți“. În Europa, Renașterea nu a reînviat numai arta și literatura antichității romane și grecești, ci și acel climat social destins, bazat cu siguranță cel puțin în parte pe prosperitatea economică
Pederastie () [Corola-website/Science/298039_a_299368]
-
factură bizantină și cea apuseană. El a făcut eforturi în asimilarea artei autohtone dar și a celei occidentale. Un exemplu este portretul Neagăi Ionașcu, portret care este lucrat după o frescă din Catedrala din Slatina. Cu toate că expresia și atitudinea personajului transpar într-o demnitate umană de netăgăduit, Neaga Ionașcu păstrează și un aer care se întâlnește de obicei în icoanele bizantine. Constantin Lecca a fost cel care a realizat în perioada 1830 - 1870 o impresionantă galerie de portrete a boierimii românești
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
familiei sale. Se evidențiază dintre ele, portretul vărului său Ion Lecca și portretul Eufrosinei Lecca denumit ca "Femeia cu evantaiul". Înfățișarea lui Ion Lecca este dominată de trăsăturile hotărâte ale negustorilor brașoveni, a oamenilor mereu gata de acțiune. Pe sub mustață transpare un surâs amabil, iar chipul este lipsit de rigiditate. Femeia cu evantai" se constituie într-un adevărat document de epocă, în care se poate observa caracteristicile îmbrăcăminții, a coafurii, a dantelei precum și a bijuteriilor reprezentate cu migala unui miniaturist. Trecând
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de spiritualitate care dă substanță și lumină unui portret. Creativitatea lui Friedrich Mieß are adesea abordări care denotă o capacitate de prelucrare și receptare a modalităților moderne de expresie. Un exemplu în acest sens stă „"Portretul de fată"” în care transpare apropierea de decorativismul stilului Art Nouveau. Atenția și cucernicia cu care sunt tratate elementele, reprezentarea plină de simț al tactilității cum sunt: senzualitatea discretă a gurii, frăgezimea pielii, moliciunea catifelei și strălucirea părului, sunt demne de marii maeștrii. Tonurile luminoase
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Cedric Morris. În anul 1936 a avut loc la Londra o mare expoziție retrospectivă consacrată suprarealismului. Cu acest prilej, Lucian Freud a avut ocazia să cunoască operele lui Hans Arp, Joan Miró și Giorgio De Chirico. Influența lui De Chirico transpare în compoziția "The Painter's Room" ("Camera pictorului", 1943), dar suprarealismul nu l-a atras. După terminarea războiului artistul s-a hotărât să întreprindă o călătorie de studii. În anul 1946 a ajuns în Grecia, unde a creat naturi moarte
Lucian Freud () [Corola-website/Science/309620_a_310949]
-
spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță sau sobre cu amprente melancolice sau triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental și sculptural, lucru care l-a dus câteodată spre unele atitudini artificiale. În peisaje, sensibilitatea l-a dus spre lirism și dragostea spre frumos. În compozițiile cu tematică din viața oamenilor a ales îndeosebi momentele luminoase
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
se relevă multiplele resurse ale talentului celui care a executat-o. Compoziția a fost organizată în ritmuri ample ce sunt întregite de armonia pe care a reușit s-o etaleze asupra întregului ansamblu. Dincolo de echilibrul și de proporția formelor, predominant transpare sentimentul apartenenței dinamice dintre registrele întregii compoziții. Așa cum obișnuia, pictorul făcea mai multe schițe și desene premergătoare pentru fiecare lucrare pe care o aborda. Astfel, există mențiuni cum că ar exista o fotografie de atelier din anul 1906 în care
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
este astăzi pierdută din cauza incendiului din anul 1885 de la Școala de Belle Arte, au rămas picturi din perioada studenției sale și mai ales o schiță de compoziție religioasă executată în anul 1870. Despre acestea se poate spune că prin ele transpare un artist stăpân pe mijloacele tehnice pe care un pictor ar trebui să le aibă și care, sunt indispensabile redării trăsăturilor esențiale într-un portret și mai ales necesare construirii unui grup după legile compoziției. Mărturii ale talentului său din
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
grâne pentru front. Prin descărcarea lor necontenită se pot vedea stivele înalte acoperite cu pelerine multicolore contra ploii. Se pot vedea și peticele kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă prin faptul că îmbină peisajul de periferie urbană și rusticul ce transpare din prezența carelor cu boi mânate de căruțașii cu ițari și cu cămăși albe de in, ce aduc în plus o notă idilică, cu scena de muncă asiduă și febrilă de descărcare a sacilor în piramidă. Un accent suplimentar a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Trei băieți diavoli, sorbind ca o picătură profirul din pahare la umbra frunzarului din fața cârciumii", tematică împrumutată din opera lui Theodor Aman, sau ca "Țăranca ducând merinde la câmp". Sava Henția a realizat picturi care au statut documentar, din ele transpare pitorescul iarmaroacelor și a îngrămădirilor comerciale rurale. Acuarela "Bâlciu în Brebu" este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen. Practic avem de-a face cu o vedere a drumului ce
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]