82,461 matches
-
premisa că este mai profitabil să se asigure din start o pregătire profesională care să dea posibilitatea creării de locuri de muncă, decât să se transplanteze surplusul de mână de lucru către regiuni unde există o insuficiență de personal calificat. Tratatul de la Roma, prin art. 128 stabilea deja În sarcina Consiliului stabilirea unor principii generale pentru punerea În aplicare a unei politici comune de formare profesională care să poată contribui la dezvoltarea armonioasă atât a economiilor naționale, cât și a Pieței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
contribui la dezvoltarea armonioasă atât a economiilor naționale, cât și a Pieței Comune (interne, ulterior). În aplicarea sa, Comisia Europeană a pus accentul pe ideea de politică comună, subliniind că această formulă este cea mai clară dintre cele folosite În Tratatul CEE, ea permițând intervenția cea mai profundă a autorităților comunitare. Aceasta nu Înseamnă că Tratatul Înțelege să instituie, În statele membre, o legislație identică În ceea ce privește formarea profesională. În schimb, Tratatul a prevăzut definirea unor anumite principii generale, fiecare țară putându
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În aplicarea sa, Comisia Europeană a pus accentul pe ideea de politică comună, subliniind că această formulă este cea mai clară dintre cele folosite În Tratatul CEE, ea permițând intervenția cea mai profundă a autorităților comunitare. Aceasta nu Înseamnă că Tratatul Înțelege să instituie, În statele membre, o legislație identică În ceea ce privește formarea profesională. În schimb, Tratatul a prevăzut definirea unor anumite principii generale, fiecare țară putându și menține propriile metode și propriile instituții. Așadar, structurile vor putea rămâne diferite, dar, dincolo de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
această formulă este cea mai clară dintre cele folosite În Tratatul CEE, ea permițând intervenția cea mai profundă a autorităților comunitare. Aceasta nu Înseamnă că Tratatul Înțelege să instituie, În statele membre, o legislație identică În ceea ce privește formarea profesională. În schimb, Tratatul a prevăzut definirea unor anumite principii generale, fiecare țară putându și menține propriile metode și propriile instituții. Așadar, structurile vor putea rămâne diferite, dar, dincolo de aceste diferențe, va trebui ca obiectivele să fie comune. Principiile generale ale formării profesionale sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
1976 a fost propus primul Program care definea liniile directoare de intervenție comunitară În această materie. Totodată au fost create alte două organisme un Comitet al educației și un Comitet consultativ pentru formarea profesională. În aplicarea dispozițiilor art. 128 din Tratatul CEE, Consiliul European a emis Decizia din 2 aprilie 1963 (63/266/CEE) prin care a stabilit principiile generale În materia formării profesionale. Această decizie prevede dreptul fiecărei persoane de a-și alege În mod liber profesia și instituția În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pregătire profesională și formarea În comun a formatorilor. Printr-o rezoluție din anul 1993, Consiliul a hotărât instituirea dreptului tinerilor la o perioadă minimală de formare după Încheierea școlarizării. Formării profesionale i s-a acordat o atenție deosebită și prin Tratatul de la Maastricht, care cuprinde un capitol destinat acestui domeniu. Art. 127 se referă la aplicarea unei politici de formare profesională, care să sprijine și să completeze acțiunile statelor membre, cu menținerea responsabilității acestora pentru conținutul și organizarea formării profesionale. Se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
domiciliați În România. Conform art. 2 din Legea nr. 156/2000, cetățenii români care lucrează În străinătate și cărora nu le sunt aplicabile prevederile prezentei legi beneficiază de măsuri speciale de protecție, stabilite prin legile române și străine sau prin tratate și convenții internaționale la care România este parte, dacă se află În următoarele situații: a) sunt angajații unor instituții publice străine care sunt organizate și funcționează pe teritoriul altui stat decât România; b) sunt angajații misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
drept internațional privat, Legea nr. 156/2000, conține norme de drept referitoare la măsurile de protecție ce pot fi luate de statul român. Potrivit art. 3, Guvernul României, prin autoritățile competente, va depune diligențele necesare pentru Încheierea de acorduri, Înțelegeri, tratate sau convenții cu autoritățile publice similare din alte state, În vederea stabilirii condițiilor de protecție a cetățenilor români cu domiciliul În România care lucrează În țările respective. Acordurile, Înțelegerile, tratatele sau convențiile Încheiate vor avea la bază: a) principiul egalității de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
autoritățile competente, va depune diligențele necesare pentru Încheierea de acorduri, Înțelegeri, tratate sau convenții cu autoritățile publice similare din alte state, În vederea stabilirii condițiilor de protecție a cetățenilor români cu domiciliul În România care lucrează În țările respective. Acordurile, Înțelegerile, tratatele sau convențiile Încheiate vor avea la bază: a) principiul egalității de tratament; b) aplicarea clauzelor mai favorabile prevăzute În legislația română, străină sau internațională la care România este parte. Prin acordurile, Înțelegerile, tratatele sau convențiile Încheiate pe baza principiilor enumerate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care lucrează În țările respective. Acordurile, Înțelegerile, tratatele sau convențiile Încheiate vor avea la bază: a) principiul egalității de tratament; b) aplicarea clauzelor mai favorabile prevăzute În legislația română, străină sau internațională la care România este parte. Prin acordurile, Înțelegerile, tratatele sau convențiile Încheiate pe baza principiilor enumerate mai sus se vor stabili cel puțin: a) nivelul salariului minim; b) durata timpului de lucru și de odihnă; c) condițiile generale de muncă, de protecție și de securitate a muncii; d) asigurarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
incluziunii sociale; protecția persoanelor În cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj; facilitarea liberei circulații a lucrătorilor În statele membre ale Uniunii Europene și În statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, cât și În alte state cu care România a Încheiat tratate, acorduri, convenții și Înțelegeri; sprijinirea cetățenilor români În vederea Încadrării În muncă În statele cu care România nu are Încheiate acorduri bilaterale În domeniul forței de muncă. Conform art. 6 din Legea nr. 202/2006, pentru realizarea obiectivelor sale, Agenția Națională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
străinătate; s) asigură servicii de informare și consiliere a persoanelor care doresc să presteze muncă În statele membre ale Uniunii Europene și În statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, precum și În alte state cu care România a Încheiat tratate, acorduri, convenții și Înțelegeri; t) asigură acordarea prestațiilor de șomaj stabilite În statele membre ale Uniunii Europene și În statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European; u) colaborează cu serviciile publice de ocupare din cadrul rețelei Serviciilor Europene de Ocupare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru că sunt aliații lor. Contra bulgarilor cred că nu, pentru că și ei au devenit aliații nemților, începând cu mărțișorul acestui an. Singura direcție în care ne-ar mâna nemții ar fi... Dar nu mă pot pronunța, fiindcă rușii au un tratat de neagresiune cu Germania. Și în acest caz... Dar pentru nemți nimic nu-i imposibil. Ei au încălcat cu nonșalanță orice tratat. Astăzi l-au semnat și mâine... Dar ce spun eu mâine? Până în seară l-au uitat... Va să zică e
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
direcție în care ne-ar mâna nemții ar fi... Dar nu mă pot pronunța, fiindcă rușii au un tratat de neagresiune cu Germania. Și în acest caz... Dar pentru nemți nimic nu-i imposibil. Ei au încălcat cu nonșalanță orice tratat. Astăzi l-au semnat și mâine... Dar ce spun eu mâine? Până în seară l-au uitat... Va să zică e posibil să intrăm din nou în foc... Dacă mă gândesc bine, nemții au găsit momeala cu care să ne atragă într-un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
rară al Bibliotecii Academiei. A continuat publicarea materialului privind Bibliografia românească veche, a abordat pluridisciplinar istoria cărții românești, s-a preocupat de activitatea tipografică din Muntenia și Moldova, a susținut Cursul de bibliografie, ulterior de Istoria cărții. Este autorul unor tratate de marcă în domeniu: Pagini din istoria cărții românești (1981); Scurtă istorie a cărții românești (1994), a unor monografii închinate tiparului din țările române, a unor remarcabile studii privind circulația incunabulelor în România - Incunabula in Rumania (1976). Lucrând alături de Ioan
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
gri / cenușie, o literatură foarte bogată în informații, utilă în cercetare. 91. Care sunt tipurile de documente, după structura pe care o dețin? R: Structura documentelor variază de la un tip de document la altul: Ø documente neperiodice: cărți, broșuri, monografii, tratate, manuale, cursuri, publicații ale congreselor, conferințelor, consfătuirilor și simpozioanelor, publicații oficiale, standarde, brevete, cataloage comerciale și tehnice, rapoarte științifice, teze de doctorat, manuscrise, enciclopedii, dicționare, ghiduri și indexuri bibliografice, sinteze documentare etc. Ø documente periodice: reviste, ziare, anuare etc. 92
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
geografice se scriu cu majuscule. Numeralele ordinale exprimate în litere, după nume de suverani și pontifi, indicând succesiunea, se scriu cu majusculă. Prescurtările se scriu cu majuscule (IFLA, ISO, USA). Punctele cardinale se scriu cu majusculă. Epocile istorice, evenimentele istorice, tratatele, congresele, organizațiile politice și obștești se scriu cu majusculă. Cuvintele care denumesc părțile unei cărți se scriu cu majusculă. Ø limba germană Toate substantivele se scriu cu majusculă. Adjectivele, derivate din denumiri geografice se scriu cu majusculă. Adjectivele, numeralele, prenumele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pe document, ci trebuie constituit după anumite reguli, de către catalogator, pentru a deveni vedetă. Scopul descrierii la autor colectiv este de a grupa în catalogul alfabetic într-un singur loc, sub o singură vedetă, lucrările acestuia care, descris la titlu (tratat fără autor persoană fizică), s-ar răspândi în tot catalogul în funcție de primul cuvânt din titlu. Autorul colectiv este invenția experților în catalogare, dar aplicarea constituie de multe ori, o problemă serioasă pentru catalogare. Scurt istoric La sfârșitul secolului al XIX
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
rotunde, expoziții etc. Din punct de vedere al apartenenței: Ø Internaționale Ø Naționale Tipuri de documente care au vedetă autor-colectiv sunt, în general, publicații cu caracter oficial. Iată tipuri de publicații care au vedeta autor colectiv: Ø Constituțiile, legile, decretele, tratatele, convențiile între state Ø Programele partidelor de guvernământ, ale guvernelor, declarații politice, manifeste, chemări etc. Ø Publicațiile oficial-documentare și de directive, ordinele, circularele, deciziile, dispozițiile Ø Statutele, tezele, planurile de activitate etc. Ø Publicații de instructaj, instrucțiunile, documente tehnice și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø Publicații de instructaj, instrucțiunile, documente tehnice și normative Ø Publicații informative și de îndrumare: cataloage de biblioteci, de muzee, de expoziții, de edituri, cataloage de firme comerciale etc. Situațiile cel mai des întâlnite sunt: ROMÂNIA. CONSTITUȚIE ROMÂNIA. LEGISLAȚIE ROMÂNIA. TRATATE ȘI CONVENȚII ROMÂNIA. MINISTERUL .... ROMÂNIA. PREȘEDINȚIE ROMÂNIA. PARLAMENT IAȘI, Jud. CONSILIUL JUDETEAN Observație: După cum se observă, în aceste situații e recomandabil ca vedeta să înceapă cu denumirea zonei geografice. În cazul autorilor colectivi, cu caracter temporar (congrese, conferințe etc.) structura
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cronologice Ø geografice Subdiviziuni de subiect Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul exprimat de descriptorii sau subdiviziunile respective. Subdiviziuni de formă Indică forma sub care este prezentat subiectul respectiv; congrese, dicționare, enciclopedii, periodice, tratate etc. Subdiviziuni cronologice Sunt utilizate pentru a delimita printr-o perioadă de timp subiectul exprimat de către un descriptor. Subdiviziuni geografice Specifică localizarea geografică pentru un anumit subiect. 167. De ce se ține cont în alcătuirea unei liste de descriptori? R: 1
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
servesc ca surse de informare pentru extragerea de informații în timp scurt prin consultarea rapidă, prin răsfoire. Sala cuprinde, în afara mijloacelor proprii de informare: Ø Catalogul analitic al articolelor din periodice românești și străine Ø Catalogul sistematic al capitolelor din tratatele fundamentale Ø Catalogul sistematic al materialelor de referință Ø Evidența bibliografiilor întocmite la cerere Ø Catalogul bibliografiilor ascunse Se adaugă: enciclopedii, dicționare, Bibliografia Națională, cărți și articole din periodice, cataloage și repertorii pentru cărțile și revistele străine, cataloage de edituri
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
conexe. Bibliotecarul mijlocește drumul spre documentul secundar sau terțiar. De obicei, relația bibliotecar beneficiar evoluează într un dialog deschis, generând un climat propriu studiului. 182. Ce categorii de documente sunt specifice sălii de referință? R: Ø Lucrări de referință (manuale, tratate, documente de bază) Ø Enciclopedii Ø Colecții enciclopedice Ø Ghiduri și documente practice Ø Uzuale (dicționare, repertorii, anuare) Ø Documente juridice (colecții de coduri de legi; enciclopedii juridice) Ø Literatura cenușie (gri) 183. Care sunt etapele tehnicii de cercetare? R
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
definiție și tipuri R: Documentul primar reprezintă o lucrare originală, publicată sau numai dactilografiată, manuscrisă etc. care fixează conținutul și rezultatele științifice și tehnice. Această lucrare poate fi publicată sau nu. Documentele primare neperiodice pot fi: cărți, broșuri, monografii, manuale, tratate, cursuri, publicații ale conferințelor și simpozioanelor, publicații oficiale (dări de seamă, decrete, instrucțiuni), standarde, brevete de invenții, cataloage comerciale și tehnice, rapoarte de cercetare, teze de doctorat, preimprimate, prospecte comerciale. Documentele primare periodice. Publicația periodică este aceea care apare în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Alin. 2-"Proprietatea privată este garantată și ocrotită În mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai În condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, În condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală". Alin. 3 -"Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]