14,503 matches
-
era doar... un amuzament. — Sigur, a spus el cu o voce nesigură și a și Început să se retragă spre adăpostul clădirii. De-abia aștept să descopăr țara asta (Încă o ușoară ezitare), mai bine zis să te revăd. Pe când traversa curtea cu pantofii lui superbi, părea cum nu se poate mai elegant și mai mic de statură. Odată ajuns la jumătatea curții, s a Întors să-și fluture amândouă mâinile În chip de rămas bun, mâinile lui bine Îngrijite, o dată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Fata râdea cu poftă și stătea cu ochii la plafonul lif tului de parcă s-ar fi uitat la cer, ca și cum n-ar fi avut nimic deasu pra capului și ar fi putut să vadă luna sau poate stolurile de păsări traversând cerul Întunecat. O masă fusese pregătită pentru ei chiar lângă peretele de sticlă de unde aveau o panoramă a luminilor orașului care se scufunda În noapte. Cu puțin timp În urmă, În vacanță la mare, noaptea târziu, pe când toți ceilalți dormeau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ori să Înlăture ceva. I a trebuit un moment până să priceapă că era vor ba despre teamă. și-a dat seama pentru că Începuse să resimtă profund asta În ultimele zile. și-a dat seama pentru că, pe neașteptate, l-a traversat și pe el un fior inexplicabil de spaimă. — De fapt, tocmai am trecut prin fața adevăratei revoluții indo neziene, a zis Din În drum spre partea opusă a rondului. Arderea ambasadei britanice, asta e de fapt revoluția. — Uite, astea-s mașinile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tine și ca mine. Începe chiar acum o recepție, o celebrare a tuturor ticăloșiilor care au dat peste țara noastră. Până și președintele o să fie aici Într-o oră. — și cum pot eu să te-ajut? Adam s-a simțit traversat iarăși, Încă și mai violent, de fiorul Înghețat al spaimei. Din și-a scos geanta și a pus-o pe umărul lui Adam, cu grijă, de parcă l-ar fi Împodobit cu o ghirlandă de flori. Arăta mai voluminoasă și-l
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vorbise. Tocmai cobora de pe podium În aplauzele zgomotoase ale celorlalți și-i strângea mâna unui tinerel slab cu păr lung. — Pare să fie cineva din conducere, a spus Margaret. Cu ea ar trebui să vorbim. Au lăsat mașina și au traversat terenurile de badminton. Betonul neted crăpase pe unde rădăcinile Își făceau, viguros și răbdător, un drum spre lumină. Se Încheia sezonul cald și coroanele salcâmilor de deasupra capetelor Își pierdeau frunzișul Împrăștiind confeti roșcate pe terenul umbrit, printre foile de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu s-ar fi Întâmplat chiar de la o zi la alta, iar eu cu siguranță aș fi știut ceva despre asta. Are cu-adevărat cineva vreun viitor În țara asta? a Întrebat Mick după ce ieșiseră din birou și porniseră să traverseze curtea. Margaret nu și-a dat seama dacă nu cumva glumește. — Trebuie să vorbim cu cei din conducerea consiliului studențesc, a zis ea. Ei trebuie să știe unde e Din, toți sunt comuniști de o nuanță sau alta, chiar dacă afirmă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asta. Iar pe băiatul ăla tot o să-l găsesc, chiar dacă nu m-ajuți. Nu e un serviciu contra serviciu. Nu e o sarcină oficială, e ceva personal. Am nevoie de o persoană Încântătoare și sensibilă, care să mă ajute să traversez câmpul ăsta minat. Dacă mă duc eu Însumi, În cazul În care mi-ar fi Îngăduit, și spun ceva pe de lături, În trei secunde sunt un om mort. — Nu m-am Întâlnit cu președintele decât de câteva ori. — Așa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu adevărat. Îi apărea În continuare monumental și nobil, dar acum Îi inspira și frică, de parcă dădea piept cu o serie de reguli stricte, STOP, nu continua, ÎNCETI NEȘTE, IA-O PE AICI, scoate casca de protecție și ochelarii, nu traversa, nu vorbi, nu zâmbi, reguli pe care reușise să nu le ia În seamă În cursul celorlalte vizite. Nu mai era un mare teren de joacă și aventuri, ci un loc unde opreliștile erau cât se poate de reale. șoferul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zentau pe președinte la Ziua Independenței. Arăta mai subțire, și după părerea ei avea o Înfățișare mai tinerească. Pe vremea aceea Încă mai arăta ca un revoluționar, nu ca un om de stat cu experiență. S-a simțit dintr-odată traversată de un frison la amintirea acelor zile de vis, când viitorul țării i se părea luminos, plin de posibilități. și-a adus aminte de furia colectivă, de indignarea resimțită până și de ea la refuzul Olandei de a Înapoia Indoneziei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de curând care nu prea se prinseseră, frunzele se răsuceau uscate și cădeau. Culoarul era fierbinte și mirosea a mucegai, ferestrele nu fuseseră deschise de ceva vreme. Margaret se grăbea pe urmele tână rului, străduindu-se să țină pasul. Au traversat un birou plin de bărbați și de femei În uniforme kaki, păreau să fie pregătiți de plecare Într-o expediție În locuri Îndepărtate. Nu s-au uitat la ea, și-au văzut de treabă, aplecați asupra sertarelor de clasare, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
decât orice Își imaginase vreodată, și totodată familiar, ca al lui. Pântecul Îi era plat, dar moale și catifelat, nu semăna deloc cu al lui, Însă avea pulpe zvelte, iar când a pus mâna, a simțit mușchiul lung care Îi traversa pulpa până la genunchi. În acele câteva clipe cât se strânseseră În brațe gră biți, ca niște Înotători care se agață de o plută, fusese perfect treaz. Când ea Îl Încălecase, și-a simțit fiecare părticică a corpului cu o limpezime
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prefăcea că-l doare ca să o amuze pe Farah, dar ea n-a râs. El s-a oprit și a ocolit-o ca s o ia de mână și să o conducă pe cărarea care se pierduse iarăși. După ce au traversat un crâng cufundat În beznă, poteca a făcut o buclă și i-a scos În dreptul unui vechi ponton. Johan, a șoptit Farah, Johan. Asta voiam să-ți arăt. Vai, Johan! A pășit pe puntea bacului odată cu el. Ce minune! În fața
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
facă față când avea să-și anunțe nereușita. O să ajungă acasă și o să-l găsească pe Mick Într-un fotoliu, gesticulând, iar pe Bill plimbându-se de colo colo prin salon, cu ochii În podea. Aveau să o observe cum traversează curtea și cum intră pe ușă. Avea să se simtă ca un copil În clipa mărtu risirii unei pozne sau a pierderii unui examen. Atâta doar că pă rinții știu ce s-a Întâmplat. În copilărie nu cunoscuse astfel de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
proza Doinei Popa trimite la o temă foarte actuală: în "Ca frunza-n vînt" e o lume care trăiește în și din poze (" Cînd am fost acolo la ea am avut impresia că totul nu-i decît o poză. EA traversînd miriștea cu pălăria albă pe cap, pe urmă EA în bucătăria largă, umbroasă, plină de coșuri de fructe ornate ca pentru expoziție, EA, cu mîna abandonată pe masa lungă, ca pentru douăzeci de oameni, EA așezată pe bancheta ovală îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
asemenea reflex, o asemenea precizie o au și vacile care se întorc de la cireadă și se opresc fără greș la poarta stăpânului lor, așteaptă să li se deschidă sau pur și simplu împing poarta cu cornul și intră în ogradă, traversează curtea și se opresc la iesle, caută cu botul acolo, știind că vor găsi brațul de iarbă. Acum, de câte ori se gândea la perioada aceea, se năștea imediat, prin asociație, imaginea unui tunel străbătut în viteză, cu suflul drămuit, o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
găsi brațul de iarbă. Acum, de câte ori se gândea la perioada aceea, se năștea imediat, prin asociație, imaginea unui tunel străbătut în viteză, cu suflul drămuit, o noapte îngrozitor de adâncă, de blândă, de împăcată cu sine pe care vrei s-o traversezi și orbecăi până ți se termină încrederea și speranța și devii agitat, te zbați, deschizi uși după uși și dincolo de ușă, o noapte și încă o noapte, un întuneric după un alt întuneric, un lanț nesfârșit. Să fie căutarea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spus celeilalte, miroși a Fa, te-ai spălat cu Fa roz, nu, nu mă înșel, confirmă-mi, așa-i? Și de aici o întreagă poveste despre deodorante, săpunuri și prețuri, vă imaginați, în timpul acelei ORE! Deci, vă spuneam că Evelina traversează o criză și m-am gândit că ați putea-o medita. Știu, dumneavoastră nu sunteți de specialitatea dorită de noi, Evelina indiscutabil o să urmeze medicina, declarase mama cu un aer maiestos și primi încurajările prompte ale profesorilor: Desigur, o hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
marginea scrierilor preferatului, se credea sigură, nu avea cum să greșească. Nik, ia uite cine a venit! exclamă extaziată Nina de cum o văzu și bătu teatral din palme. Curios din fire sau pentru că așa cerea regula jocului, Alexe ocoli biroul, traversă camera și își scoase capul încoronat de chica răvășită, blonzie, dincolo de ușă. Ridică un deget maroniu în sus, zâmbi chiar. A, gângania drăgălașă, ghici el și-i făcu un semn larg cu mâna. Hai poftește, poftește! Primirea de zile mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
i se făcea rozaliu, dintre dinții tociți săreau boabe de salivă. Pleca oftând visător, se împiedica de prag sau de preșul din hol, dificultățile de vedere erau tot mai evidente, fir-ar să fie, zicea distrat, bâjbâind după clanța ușii, traversa odaia, se lungea de-a lungul patului, pipăia cu mâna după trăistuța cu medicamente, scotea sticluța, pipeta, le așeza pe piept, pe urmă își apuca pleoapele între două degete, le depărta, irisul tulbure, albul globului ocular traversat de vinișoare roșietice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după clanța ușii, traversa odaia, se lungea de-a lungul patului, pipăia cu mâna după trăistuța cu medicamente, scotea sticluța, pipeta, le așeza pe piept, pe urmă își apuca pleoapele între două degete, le depărta, irisul tulbure, albul globului ocular traversat de vinișoare roșietice, cădea prima picătură și în timpul acesta imaginația îl căra în sus, tot mai sus era aer, oxigen mult, simțea arsuri pe fundul ochilor, dar senzația era depărtată, depărtată, venea parcă de la o altă ființă, străină lui, aflată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la care și el se gândise de mult, un lucru vechi, aproape uitat. Doi oameni care nu au ce să-și ceară unul de la altul și nu au ce aștepta la nici unul din capete. Doar o altfel de măreție. Ca să traverseze lanul, Carminei îi trebuia o jumătate de oră. Mergea repede, săltat, în interior își cânta câte o melodie cadențată. Toartele sacoșei îi săltau pe umăr. Din când în când o învăluia câte un miros de chiftele. Se gândea cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-l afundă în țărână. Cum ți s-a părut campania? Se urcă pe o balercă răsturnată și o invită pe Carmina să se urce lângă el. Părea nedormit, pungile de sub ochi îi erau vineții. De acolo zăriră cârdul de muntence, traversând parcela de porumb, dezolant de goală acum, de-a latul. Mergeau în șir indian, cu traiste mari, roșu cu negru, țesute în casă, agățate pe umăr. Înaintau încet, nepăsătoare, spre șosea era ceva tulburător în acea despărțire, șirul lung de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
indian, cu traiste mari, roșu cu negru, țesute în casă, agățate pe umăr. Înaintau încet, nepăsătoare, spre șosea era ceva tulburător în acea despărțire, șirul lung de fete, aceste păsări călătoare, ce se întorceau în cuiburile lor de munte și traversau grav câmpia, centimetru cu centimetru, pas cu pas, fără să mai privească în urmă. Plecau cu visurile lor simple, ducând cu ele mirosul acela de pământ tânăr, de transpirație și sânge. Plecă și Carmina după ce semnă statul de plată. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
definitiv la ideea de a mai scoate capul. Se auzi strigat la masă și inginerul se sculă în picioare după ce, reflex, degetul său apăsă pe butonul veiozei. Și, dintr-odată, toată acea larmă de întrebări de sub cupola de lumină încetă, traversă odaia spațioasă, cu multe plante, pătrunse în bucătărie, se așeză pe scaunul din capătul mesei, în fața farfuriei de ciorbă. Atunci observă că fetița cea mică are o ușoară deviere a irisului la ochiul drept. O privi pe nevastă-sa, mesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
venea și Nina, o să-i pară rău că nu te-a văzut. Ni te arăți așa de rar. Își târâia papucii în urma ei. Nu, nu mă simt anihilată, se asigură Carmina pe sine când știu că el ocolește biroul și traversează alene camera spațioasă venind după ea. La revedere, domnule profesor, îi spuse și nu privi în urmă, ca să nu-i vadă el expresia, emoția, plânsul ce-i ședea în gât. Mai treci pe aici, o invită el și închise după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]