2,014 matches
-
totodată, că e pregătit pentru fapte deosebite, în sfârșit brațul stâng răsucit la spate, odihnindu-se ușor cu vârful degetelor pe partea dorsală a șoldului drept, în timp ce brațul celălalt, ca o acoladă obosită și lascivă, țâșnește în sus, atingând în treacăt urechea și frîngîndu-se din poignet, ca lujerul unei crizanteme îndoit sub greutatea corolei. Din această poziție îmi luam avânt și executam câteva salturi succesive, căzând mereu pe vârful piciorului drept, cu câteva mici amortizări repetate. De aici puteam intra apoi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Streinu, adică toată "Școala critică"? Iar presa democratică unde este? Că doar nu exista doar Sfarmă Piatră și Bunavestire. Pe lângă o presă de dreapta ― Universul lui Stelian Popescu, Curentul lui Pamfil Șeicaru și Cuvântul lui Nae Ionescu, în care, în treacăt fie spus, Sebastian îl ataca pe Lovinescu ca "prea democrat" ―, peisajul publicistic era dominat de ziarele și revistele de centru-stînga: Dimineața și Adevărul, Adevărul literar și artistic, Cuvântul liber, Timpul, Viața Românească. În Revista Fundațiilor Regale existau colaboratori de stânga
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
potențialul de vibrație al unei ființe s-a risipit printr-o proastă gospodărire a lui. Acesta e pericolul celor care fac din cultură o finalitate și care își mobilizează ființa sub semnul "performanței culturale". Când Cioran mi-a dat în treacăt, în timpul unei plimbări matinale prin Jardin du Luxembourg, sfatul să nu mai citesc o vreme, el pornea de la pericolul pe care intuia că îl ascunde în sine programul paideic al lui Noica: cel al performanței culturale. Nu puteți pierde meciul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trebuit să ridice un semn de întrebare asupra oportunității meciului pe care Noica ne propunea, ne cerea, ne obliga (în cele din urmă) să-l jucăm. Trebuia oare meciul acesta jucat până la capăt? Cioran a apucat să-mi spună în treacăt că nu. Mesajul lui era simplu, dar greu de perceput de prima dată: "Părăsiți o vreme terenul acesta de joc, stați o vreme pe tușă, atât cât să înțelegeți că acesta nu e meciul vostru, plecați în cele din urmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost numai din cauza obscurității autorului lor, obscuritate care l-ar fi cruțat și de șirurile acestea dacă n-aș fi cetit cumcă a avut cutezarea de a pune în repetițiune unul din mizerabilele sale producte: "Boierii și țăranii". Ca în treacăt, și alături cu d-nul Lăzărescu, cităm dramaturgi ca: Halepliu, Mavrodolu, Șt. Mihăileanu, Carada etc. etc. in infinitum și din ce în ce mai ad absurdum. De piese originale tot de categoria asta foiește apoi provincia. Acolo-și duc strălucita lor existență, coronate cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1876] {EminescuOpIX 192} REVISTA DIPLOMATICĂ Acuma, când actul întîi al tragediei de preste Dunăre pare a se apropia de capăt, credem că nu e în totul fără interes ca cetitorul să cunoască atitudinea pe care, e drept că foarte în treacăt, o luase și statul nostru în fața evenimentelor. Prin urmare publicăm mai la vale memoriul d-lui Cogălniceanu. [27 august 1876] AUSTRO-UNGARIA [" DIN SIBIU SE VESTEȘTE... Din Sibiu se vestește sub data de 6 septembrie că împăratul va sosi acolo spre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a figura ca profesori de universitate, nici de liceul de la Cernăuți, care în vremea din urmă geme de suplinitori rusneci, nici de neaplicarea obligativității învățămîntului la școalele rurale românești și aplicarea strictă la cele rusești. Vom atinge numa-n treacăt învrăjbirea artificială introdusă de guvernanți între români și ruteni. Sunt în Bucovina două soiuri de slavi: huțulii, cum se vede un trib vechi de munte, care cuprinde șirul de nord al Carpaților, și rutenii, fugiți din Galiția, așezați între Nistru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se așază de cătră actori adesea cu totul fals. A vorbi natural este încă un mister pentru preoții Taliei române. Ne sfiim a mai atinge acel accent care, asemenea în terminologia artei scenice, se numește etic. Vom spune numai 'n treacăt că un actor trebuie să cunoască tonul cel mai adânc și cel mai nalt al vocei sale vorbite și că în nuanțele infinite ale acestei scări se pot oglindi sute de caractere, mii de simțăminte omenești. Când un actor cunoaște
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
da un scurt răspuns la interpelație, căci s-au emis multe păreri pe cari eu le cred eronate și n-aș voi ca în vacanța Parlamentului aceste păreri să se împrăștie și mai mult fără să fi fost rectificate. În treacăt observ că cu greu s-ar putea demonstra din istorie aserțiunea d-lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1877] ["O RECENZIUNE... O recenziune a logicei d-lui Titu Maiorescu au apărut în "Columna lui Traian", n-rii 6 - 7, și e scrisă de d. dr. Zotu. Nu ne miră de loc că această recenziune dezaprobă manualul, deși el, în treacăt vorbind, este cea mai bună scriere în această materie care-au apărut vrodată în limba românească. Ceea ce voim să arătăm aicea este că recenzentul binevoiește a face două insinuațiuni care nu ating pe atâta știința, pe cât caracterul autorului logicii; înainte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
minte în mod neconștiu o idee a lui Trendelenburg, el au întrebuințat-o mai bine, mai limpede, mai cu temei decum s-au întrebuințat Trendelenburg pe el însuș. Dorim multe plagiate de această natură, care să traducă idei spuse în treacăt în moneta bine tipărită a gândirii clare și hotărâte, care să prefacă metalul ascuns în pietriș în metal curățit și prețios. În acest sens esplicarea d-nului Maiorescu mi se găsește în nici o carte, căci după citatul lui Trendelenburg se vede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de performanță între unitățile școlare în fața delincvenței, potrivit unor cercetări recente realizate de The Urban Institute (Gouvis Roman și Moore, 2003) în jurul a trei sute treizeci și patru de organizații din douăzeci și nouă de cartiere din Washington DC. Ceea ce, fie zis în treacăt, justifică pe deplin importanța asociațiilor și a dotărilor publice, cu condiția ca, așa cum precizează tot modelul propus de această cercetare, "capitalul social" să fie accesibil și cu mare putere organizațională. Însă doar legitimitatea instituțiilor pentru locuitorii înșiși explică eficacitatea lor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pertinentă a lui Chamboredon (1970) referitoare la cucerirea "spațiilor interstițiale". 24 O versiune mai completă a acestei dezbateri poate fi găsită în intervenția mea la prima conferință mondială asupra violenței în școală (Debarbieux, in Debarbieux și Blaya, 2001). 25 În treacăt fie zis și reacționez ca filosof -, nu văd de ce faptul că un filosof este "bătrân" ar fi o garanție a desuetudinii. Argumentul este aici mai mult ad hominem decât epistemologic. * Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mâinile ce pot fi apucate Și mâinile apucă ca lumea la loc Toate conceptele trebuie să se prăbușească TREBUIE găurite cu degetul Un nou punct de vedere respiră Imagine solidă Punct solid Cristal de zahăr (îl sărută pe compozitor în treacăt) COMPOZITORUL: Războiul crește ... sub acoperământul de sunete al cărnii un război frumos și proaspăt care gospodărește cu adevărat efectul ciupește cu adevărat de coapsă mâinile unite se întind cu adevărat înapoi acum avem cu adevărat dreptul să ne înfulecăm părul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
loc în apropierea zilelor în care s-au desfășurat lucrările ședinței comune a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român"249. De la balconul Comitetului Central al P.C.R., președintele ținea o nouă cuvântare despre "bunăstarea și fericirea întregului popor", amintind în treacăt și de "formarea statului național unitar român". A fost ultimul decembrie în care "zeci de tineri și tinere i-au invitat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu să se prindă într-o mare Horă a Unirii, emoționant simbol
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
niciodată aici, având funcții politice și sociale mai complexe decât în Occident, tocmai din cauza interdicțiilor oficiale 119. Se pare că povestitorii s-au molipsit de la cei incriminați, perpetuând, chiar și prin negație, morga propagandei comuniste. Doar manualul albanez amintea, în treacăt, că începutul revoltei finale împotriva regimului a dus și la proliferarea glumelor pe seama guvernanților. Dar a fost mai mult decât atât, căci ironia funcționase în lumea socialistă ca un cod de comunicare autonom, transformând artiștii cei mai populari ai vremii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nu, nu, ducă-se la mama dracului acest "cum" al dumneavoastră, dacă el nu trezește în mine sentimente nobile!184. Scurtul episod este prezentat de autor prin ochii lui Ivan Denisovici, martor la această discuție "savantă" și pare amintit în treacăt, doar pentru că s-a întâmplat să intre în cancelarie tocmai atunci Ivan Denisovici, care venise să-i aducă lui Cezar porția de cașă. Dar, deși nu insistă asupra acestei dispute, scriitorul reușește să disocieze net cele două atitudini referitoare la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intervine ca să explice sentimentele cauzate de această idee, dar nu o face obiectiv, ci comentează ironic. În felul acesta, el discreditează percepția plină de încredere a lui Zotov: Vasia Zotov socotea că săvârșește o crimă numai gândindu-se la în treacăt la toate astea. Era o hulire, era o ofensă adusă atotputernicului și atoateștiutorului Părinte și Învățător, care e întotdeauna la postul său, care prevede totul, care va lua toate măsurile și nu va îngădui nimic 277. În afară de naratorii discutați anterior
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a însemnat revoluția pentru schimbarea postcomunistă, trebuie să ne amintim ce a fost înainte; interpretarea schimbărilor actuale ar fi caducă fără comparația cu trecutul și dramele sale. Această lucrare și-ar pierde din sensuri dacă nu ar menționa, măcar în treacăt, perioada comunistă și ce a însemnat ea; dacă asemenea repere comparative ar lipsi, nu s-ar mai înțelege nici rostul ipotezelor, nici rostul lucrării. Sunt multe de spus și de scris despre era comunistă, și s-au scris și spus
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
alt „intervievat" răspunde scurt: „Biblia a scris-o popa". „Popa din sat?"întreabă perfid reporterul. „Aș, nici vorbă!"sună răspunsul. „Ăsta e un hoț". Trebuie să fie ăla din Târgoviște". „Preotul nu stă de vorbă cu noi!" - zice altul. In treacăt, apare și ideea că „preoții noștri nu sunt în stare să scrie așa ceva!". Cum vedem, când e vorba de preotul local, patriotismul enoriașilor se smochinește al naibii și atinge nivelul ierbii. Dintre toți interlocutorii reporterului prahovean, unul singur răspunde un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de domnie al Celui de sus, va primi solicitarea ta creștinească într-un e-mail destul de laic, dar însoțit de euroii corespunzători, devine automat virtual creștinesc, iar părintele stareț proaspăt școlit, în necunoscutele căi ale Internetului, după ce va privi doar în treacăt, ceva poze de femei goale de acolo, va saliva pofticios și apoi va scoate la imprimantă mesajul tău, pe care îl va citi în biserică. Așa vă asigură preoții de la trei dintre cele patru lăcașe de cult, care apar pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și nu succesiune mecanică de momente (reclamată de majoritatea exegeților drept emblematică pentru romanul proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre "materie" și "spirit" în unitatea conștiinței privilegiază intuiția (manifestare sublimată a instinctului însuși) ca tip de cunoaștere superior intelectului, pentru că intuiția e gândire instantanee, fiind legată de viața elementară a spiritului și de timpul-durată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
104). 42 Iată însemnarea din 3 oct. 1933: "reiau revizuirea romanului impresie dezastruoasă" (Firu'n patru). Mai târziu, criticul devine optimist și pare să aibă o excelentă impresie despre sine: "25 dec. 1935. Ziua 1 Crăciun. Nimeni (afară de Monica în treacăt). De la 8 dim. 12 noaptea, singur. Nu ies deloc. Citesc Firu'n patru excelent stil. Reiau cu pasiune Diana". 43 După Peter Brooks, structura melodramei are câțiva topoi recognoscibili: spațiul închis, în care pătrunde un personaj negativ sub masca prieteniei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
păstra vie credința. Exista, nui așa, un acord tacit sau explicit între stat și Biserica Ortodoxă. Statul admite o autonomie lăuntrică, pe chestiuni strict, dar foarte strict spiritual religioase, cu condiția să nu activeze social în nici un fel. (Asta, în treacăt fie spus, a fost și genul de înțelegere cu alte confesiuni.) Tocmai pentru că nu exista o tradiție serioasă a neoprotestanților din România, ei au reușit să funcționeze în moduri noi, inovative, pe care ei le inventau pe loc. Știu eu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
supraviețuitor al "evenimentului" fără nume sau cauză, simțit precum un holocaust. Povestea nu are intrigă sau deznodământ, nu are coerență narativă, constituindu-se precum un poem filozofic pe tema trecerii timpului. Personajele constată din turn împrejurimile pustii și amintesc în treacăt de locuitorii care au dispărut fără nicio urmă. În singurătatea fără timp, personajele pun la cale activități menite a-i ajuta să înainteze mai repede în vârstă: recapitulează ridurile și semnele îmbătrânirii, rememorează trecutul, reinventându-l după bunul plac, vizualizează albume
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]