4,948 matches
-
nivelului ei de realizare. Fără a repudia modelul lui Bobbitt, Charters a propus următorul model de abordare a problematicii construirii curriculumului: I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea obiectivelor din trebuințe de învățare și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor (needs assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea obiectivelor din trebuințe de învățare și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor (needs assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca disciplină și proces în care subiectele de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este important de menționat că noțiunea dezvoltare curriculară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea obiectivelor din trebuințe de învățare și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor (needs assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca disciplină și proces în care subiectele de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este important de menționat că noțiunea dezvoltare curriculară (curriculum development), așa cum a conceput-o Charters, a fost extinsă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modificat viziunea mizând pe flexibilitate și pe luarea în calcul a interacțiunilor dintre elementele aflate în componența unui curriculum. McGee (1997) aprecia că Hilda Taba a reușit schimbarea paradigmei tyleriene adăugând noi „pași” demersului respectiv și punând accentul pe diagnosticul trebuințelor de formare - considerat fundamentul întregii construcții curriculare 16. Brady (1995) aprecia că originalitatea modelului Hildei Taba rezidă în faptul că se bazează pe o abordare mai rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Europa. A fost un adversar înțelept al libertinajului școlar și al nondirectivismului promovat de éducation nouvelle și „școala activă”. Prin urmare, nu era un avocat al libertății infantile neghidate de educatori adulți. Totuși pleda pentru un învățământ vocațional, centrat pe trebuințele de dezvoltare și de formare ale copilului. El scria: Nimic nu se naște din nimic; dar nimic din ceea ce este necopt nu se poate dezvolta fără ceea ce este copt - și, desigur, așa se întâmplă când azvârlim copilul înapoia sinelui său
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al lui Procust”; expresiile dezvoltarea curriculumului (curriculum development) și optimizarea curriculumului (curriculum improvement) desemnau imperativ necesitatea de a concepe planuri și programe de învățământ al căror conținut să permită „educația vocațională”: formarea și dezvoltarea celor care învață în conformitate cu aptitudinile individuale, trebuințele proprii de formare și solicitările socioprofesionale. Expresiile curriculum development și curriculum improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință teoretică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el nu poate rezista presiunilor entropice ale diverselor hidden curricula negative care s-au iscat exploziv în școli și despre care se crede că modernizează educația. De fapt, este vorba de o catastrofă pedagogică.) Principiul individualizării. Curriculumul trebuie să răspundă trebuințelor personale ale celui care învață și să se acomodeze posibilităților lui de învățare. (*) (În sistemul de învățământ bazat pe clase și lecții, vechi de peste trei sute de ani, nu poate fi practicat acest principiu modern - și, bineînțeles, noul curriculum românesc l-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
târziu vor apărea simptomele învechirii. Autorul citat credea că rostul esențial al cercetării curriculare (curriculum research) este tocmai acela de a realiza „recunoașterea simptomelor sclerozei”. Factorii care determină schimbarea pot fi, principial, descoperiți în câteva „arii simptomatice”, care sunt următoarele: trebuințele celui care învață, structurile școlare, creșterea cunoașterii, comunitatea locală, progresul societății. 12.5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este tocmai acela de a realiza „recunoașterea simptomelor sclerozei”. Factorii care determină schimbarea pot fi, principial, descoperiți în câteva „arii simptomatice”, care sunt următoarele: trebuințele celui care învață, structurile școlare, creșterea cunoașterii, comunitatea locală, progresul societății. 12.5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sclerozei”. Factorii care determină schimbarea pot fi, principial, descoperiți în câteva „arii simptomatice”, care sunt următoarele: trebuințele celui care învață, structurile școlare, creșterea cunoașterii, comunitatea locală, progresul societății. 12.5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o anumită dată, este rațional să presupunem că aceasta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestora din urmă și să ignore eventuale ținte supraindividuale. Este dificil de decis între cele două variante. Designerii de curriculum sunt puși mereu în situația de a reflecta asupra raportului dintre individ și societate. Curriculumul centrat exclusiv pe valori și trebuințe individuale riscă să producă cu precădere personalități excepționale, „revoluționari” și „inadaptabili”. Curriculumul centrat exclusiv pe valorile tradiționale ale societății riscă să producă mai ales „personalități oneste”, dar mediocre, și „conformiști” incapabili să promoveze valori noi pentru progresul societății. Indubitabil, aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și împlinire a individului) cu solicitările și valorile unei societăți viitoare dezirabile într-un model sociouman care poate fi acceptat și adoptat ca ideal educațional. Incertitudinile în acest domeniu sunt așadar multiple. Se poate admite însă că, în preajma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de sine și cu potențial de împlinire a unicității sale prin asimilarea culturii. Singularitatea ontologică a fiecărui membru al speciei umane exclude uniformizarea printr-o educație de tip procustian. Alături de valorile universale acceptate pentru orientarea generală a curriculumului trebuie așezate trebuințele individuale de formare ale fiecăruia dintre cei cărora li se oferă acel curriculum. Curriculumul trebuie să balanseze just între valorile socioumane și trebuințele proprii de formare ale individului, nu numai din considerente tehnice. De fapt, cea mai importantă dintre valorile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
printr-o educație de tip procustian. Alături de valorile universale acceptate pentru orientarea generală a curriculumului trebuie așezate trebuințele individuale de formare ale fiecăruia dintre cei cărora li se oferă acel curriculum. Curriculumul trebuie să balanseze just între valorile socioumane și trebuințele proprii de formare ale individului, nu numai din considerente tehnice. De fapt, cea mai importantă dintre valorile care trebuie să îl ghideze este însăși viața, în înțelesul de existență individuală irepetabilă care, prin singularitatea resimțită subiectiv ca „bunul cel mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fapt, cea mai importantă dintre valorile care trebuie să îl ghideze este însăși viața, în înțelesul de existență individuală irepetabilă care, prin singularitatea resimțită subiectiv ca „bunul cel mai de preț”, este, obiectiv, o realitate sacră. Orice educație, forțată dincolo de trebuințele de formare individuală și de valori generale acceptate de individ, devine (decade în) dresaj sau fanatizare. Filosofia educației creative ar putea evita această extremă. Creația este, cu siguranță, cea mai demnă dintre activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să asigure transmiterea moștenirii culturale în mod integral; c) educația trebuie să transmită o parte a moștenirii culturale, adică doar cunoașterea organizată și capacitățile de a o utiliza; d) educația trebuie să servească cerințelor societății; e) educația trebuie să servească trebuințelor individuale; f) educația trebuie să servească reconstrucției societății. Dacă acest „pachet mixt” de opțiuni este, în sine, puternic polarizat și nu permite orientarea unicriterială a dezvoltării curriculumului, el trebuie luat ca atare. Este o realitate obiectivă. Nu este nici obligatorie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modul în care s-a lucrat pentru conceperea curriculumului în școlile publice din Sunnyside (Washington). Fig. 12.2 - Modul de organizare modernă a resurselor umane pentru soluționarea problemelor de dezvoltare curriculară în școlile publice ale unei comunități Scopul programului: depistarea trebuințelor copiilor din Sunnyside și formularea principalelor probleme. Schema ilustrează modul în care pot fi organizate resursele umane pentru dezvoltarea curriculumului într-o comunitate ce își gestionează autonom problematica învățământului public (o situație frecventă în SUA). Acest mod de organizare ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecleziastice medievale, alcătuit din septem artes liberales (trivium și quadrivium); ele acordă importanță maximă disciplinelor de învățământ (artes) și îl ignoră aproape complet pe cel care învață. În schimb, curricula centrate pe cel care învață subordonează total materiile intereselor și trebuințelor de formare ale elevului. Ele își au originea în pedagogia rousseauistă și în ideile Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
locul de muncă, toată societatea; 5. scopurile privesc întreaga creștere. Prin core crește individul sub toate aspectele - de la cele fizice până la cele morale; 6. este flexibil. Core nu este un program încremenit. El permite ajustări, impuse de societate, cerute de trebuințele celui care învață; 7. este orientare controlată. Orientarea în educație, în profesie, în viață, toate țin de core și profesorii trebuie să asigure această ghidare. Curriculumul „ascuns” (hidden curriculum) este din ce în ce mai invocat în literatura psihopedagogică a ultimelor decenii. (Postmoderniștii, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceasta era o metodă mai eficientă și mai potrivită pentru teoria curriculumului decât „metodele obiective” consacrate. Herrick explora „probleme subiective” cu ajutorul „subiecților implicați” în situații de dezvoltare a curriculumului. Dezbaterile și analizele vizau semnificații, valori, atitudini, expectanțe, interogații, motive intrinsece, trebuințe și interese ale studenților. Herrick ajungea astfel la concluzii neașteptate pe care le formula frapant într-un limbaj nonbehavioristic și nepragmatic. Un exemplu: Există mai mult decât o bază unică pentru edificarea structurală a curriculumului. Preocuparea noastră aproape exclusivă pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe realitate”. Argumentele erau greu de eludat. Macdonald scria: Înțelegem cu ușurință că școala nu există doar pentru a transmite moștenirea noastră culturală; și nici doar pentru a forma jucători de roluri pentru societate, ba nici chiar pentru a satisface trebuințele și interesele celor care învață. Școala există pentru a-i aduce pe copii în contact cu realitatea - din care facem parte noi înșine, societatea noastră și moștenirea noastră culturală 27. Macdonald a pus în discuție, cu vehemență, „supremația structurii bazate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century (1977) avea o țintă explicit futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia să creioneze un curriculum to serve
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umaniști și de aceea critica subiectiviștilor era îngăduitoare. Reconstrucționiștii au obsesii sociale. Pentru ei, curriculumul trebuie conceput astfel încât să oblige școala să fie un agent al schimbării și dezvoltării societății. Un curriculum reconstrucționist tinde să articuleze riguros și să armonizeze trebuințele individuale cu interesele sociale, astfel încât „produsul curricular”, adică absolventul, să devină un membru activ, bine integrat în societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială” apropie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să” (how to) dezvoltăm curricula optime, ci pe descrierea detaliată („punct cu punct”, „digitală”) de curricula apte să răspundă eficient la probleme, oricât de multe, oricât de mici și oricât de noi ale dezvoltării și formării umane, în funcție de contexte, valori, trebuințe etc. Hiperraționalismul poartă în sine toate virtuțile gândirii moderne. De aceea este de așteptat ca sinteza dintre modernism și postmodernism într-o teorie generală ultramodernă a curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiecare, conotații metaforice fără corespondent concret în realitate. Aceste metafore sunt necesare minții noastre pentru a gândi, și nu realității înseși; fiecare dintre ele conține însă un bagaj conotativ care ne deschide căi alternative de a vedea realitatea. II. Evaluarea trebuințelor se poate realiza folosind alte patru principii: a) Fă utile strategiile bazate pe consensul estimării trebuințelor raportându-le la strategii orientate în gol, in vitro!248 Modelele de apreciere a trebuințelor orientate în gol presupun un „portret ideal al situației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]