2,711 matches
-
fericirea ca medie între Dumnezeu și natură. Fericirea este un sentiment de mulțumire sufletească deplină. Este o entitate divină care îmbracă forme naturale. Din nefericire omul devine conștient de clipe fericite numai prin comparare. După o belea înlăturată cu mare trudă omul se simte fericit că a scăpat de ea. Dacă asta, sau și asta, este fericire nu avem decât să rugăm Domnul să ne dea mai multe belele. Nici nu trebuie să apelăm la Dumnezeu deoarece și Domnul deputat sau
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ZEFIR ȘI ROUĂ Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Privesc venind dinspre ogor Cum truda pune pe pridvor Un biet țăran,un chil de vin, O ceapă,brânză și-un suspin, Un boț de mămăligă-amară Și rugăciunea lui de seară. Tovarăș lui îi e doar gândul Mișcat și el,adie vântul... Departe la oraș,o
ZEFIR ŞI ROUĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347796_a_349125]
-
aduc aminte că uneori ne punea și pe noi pe genunghi să ne rugăm, de la el am invatat rugăciunea Tatăl nostru. El și bunica mea aveau de toate trăiau o bătrânețe cu adevarat fericită plină de binecuvântări după toată osteneală și truda din viața lor avuseseră treisprezece copii din care unsprezece mai trăiau erau căsătoriți la casele lor aveau copii, însă majoritatea dintre ei plecaseră la oraș, la lucru în fabrici sau combinate. Muncă la oi de o viață îi istovise pe
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
atât de frumos pe atunci? Mi-au rămas adânc imprimate în memorie portretele bunicilor, uneori bunicul cântând din fluier sau povestindu-ne câte ceva seară iar bunica într-un colț împletind, privind-o aveam impresia că văd o bătrână obosită de truda și poverile vieții. Însă cel mai mult mă atrăgea bunicul meu cu zâmbetul sau cald părintesc ce imi aducea siguranță și o stare de confort emoțional. Bineînțeles că și viața de atunci avea și umbre, acei oameni aveau și ei
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
Tara tărâmul mitic al celților, Cernoziomul a clădit în el un nume și un destin al pământului Țâru cercetătorul grânarului împovărat de arșiță Neobositul pioner al timpurilor, a zămislit un rod al inimii și minții Sperand să-i fie auzită truda, Când cei din țară-s surzi an după an Senectutea-l prinde, expermentând sub steag american Îmblânzirea bătrânei doamne a Bărăganului, ce anul ăsta s-a răsfățat cumplit în șesuri și pe dealuri, lăsând pământul desgolit de rod și mâl
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
ca astăzi să arăm. Ne va ierta pentru omisiunea de sărbătorire a Învierii. Vă rog trece-ți deîndată la treabă”. În 5 minute biserica s-a golit iar după nici un sfert de oră auzeai tractoarele duduind pe străzile curățite cu trudă în ziua precedentă. Și asta în Dumineca Paștelui! Ortodocșii, printre care și mama, susțin că, dacă faci treabă în zilele de sărbătoare ți se usucă mâinile !. Spusele popii nu generate de fuga de muncă. Că veni vorba de popi. La
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
să ajut, să caut răspunsuri, să ignor, să sper că într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifica, iar spectacolul proaștei imagini va înceta.”. Sensibil, deja, la truda acestor minunați și talentați copii, George Rocă dovedește o rară calitate umană, simțindu-se dezamăgit de neseriozitatea celor care au pretenții de inițiatori și promotori culturali. Iată ce spune George, într-o conversație avută cu Simona Botezan (Washington DC): „Pun
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
MÂNTUITORUL ȘI LUMINATORUL LUMII - la sânul de SFÂNTĂ ROMÂNIE!): „Dumnezeu să-l binecuvânteze și să-l ajute, în continuare, prin Mare Milă Să, pe acest deosebit de harnic muncitor în Via Domnului, Luminat Misionar, spre Mântuirea Neamului Românesc, să-și desăvârșească truda să, EGAL pământeasca și cerească: pe Părintele RADU BOTIȘ!” Prof. dr. Adrian Botez Referință Bibliografica: Preotul Radu Botiș / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 560, Anul ÎI, 13 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
efemer, fără trecut și viitor, fără altă cauză decât voința întâmplătoare a unei minorități sau mișcarea generală Europeană. Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza revoluției române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sînt optsprezece veacuri de trude, suferințe și lucrare a poporului român asupra lui însuși”.Avram Iancu - tânărul moț - a fost conducătorul militar, care a transformat Munții Apuseni într-o adevărată cetate de luptă împotriva absolutismului. În anul revolunționar 1848, Alecsandru Ioan Cuza a fost în
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al.Florin Tene,presedintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumulu de față,care a elaborat pe parcursul a 15 ani de truda acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Romanei Profunde,care cu modestie,în tăcere,creează pentru veșnicie,pentru tezaurul culturii române,"că o lada de zestre" a românilor în contextul globalizării. În continuare dl.Al.Florin Tene
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347359_a_348688]
-
și împlinirile ei: acasă! „Acasă e locul unde pot visa, e un tărâm al iubirii, mai trainic, mai frumos, și să reziste împotriva vijeliilor sau uraganelor care vor cuteza să zdruncine temelia a tot ce-am durat până acum, cu trudă și sacrificii. Acasă, sufletul meu este al meu și timpul îmi aparține, și fiecare piatră, și fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe viață. Acasă, sub nucul maiestuos, dătător de liniște și răcoare
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu nu ar fi binecuvântat pământul românesc (și) cu foloasele trudei și jertfei de sine pe care Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt al întregii Moldove, descendent din bătrânul os domnesc al mușatinilor - cu zi de prăznuire anuală pe data de 02 Iulie - le-a dăruit românilor, prin ctitorirea Sfintei Mănăstiri
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
voievodul Brâncoveanu va adăposti propria sa bibliotecă, pe rafturile căreia vor fi înșirate, an de an, comorile tipăriturii vremii, cele încurajate de principe și lucrate sub iubitoare îngrijire a mitropolitului țării, Antim Ivireanul (1708-1716), precum și cărți de pretutindeni, adunate cu trudă și pasiune din toate colțurile Europei, mai ales din Veneția și Paris, toate alcătuind o uriașă moștenire culturală. Constantin Brâncoveanu, prin misiunea de supraveghetor domnesc la tipărirea primei versiuni integrale a Bibliei în limba română de la 1688, apare, încă de când
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Bine, fata mamii, dar la ora asta mai bem cafea? La noapte o să stăm cu ochii înfipți în tavan. - Lasă, mamă, că nu veți păți nimic. Vine el și somnul la cât sunteți voi de obosiți după o zi de trudă prin curte. Atât Săndica, cât și părinții săi erau fericiți. Vor avea grija unul celuilalt de acum încolo. Mama sa se va ocupa cu gătitul hranei, Săndica cu treburile gospodărești și bătrânul său tată, cu ce putea și el să
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CEDARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CEDARE In memoriam soției mele Ana LEONTE După multă trudă, inima ți-a cedat, O noapte de tăcere te-a închis. Așa o fi vrut Cel Prea - Înalt? Sau astfel Destinul ți-a fost scris? Acum toți îmi spun că dorința ta, Era să mergi normal mai departe, Nu am
CEDARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347514_a_348843]
-
război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
conducerea teatrului bacăuan! De ce, oare, or fi sărind arși câțiva ultraprovincialiști incitați de spiritul proprietății de moșie, la Bacău, când teatrul își are sorgintea în universalitate?! Ce înseamnă aceea conducere locală, „băștinașă”? Oare, o actriță cu rară frumusețe umană, cu truda unor ani de experiențe, grei și ușori, lucitori și umbriți, fierbinți și înfrigurați, cu surâsuri și suspine în văpăile teatrului și cinema-ului românesc, în compania pleiadei de actori români magnifici, sub aura unor colaborări cu celebri regizori, producători, scenografi
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
pentru că îmi place pâinea cu unt și cu gem și laptele cu cacao, și, gustând din când în când, eșuează orice tentativă de regim. Ați jucat multe și diverse roluri. Forma fizică și morală v-a fost aliată în această trudă? Evident! Mai ales când am jucat în filmul „Vreau să fiu actriță“, un „one woman show“. Avusesem o perioadă în care nu mai jucasem roluri foarte grele și n-am vrut să cedez ca artist, să amorțesc, să lenevesc. Și-
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
având și un serviciu de zi cu zi, este de înțeles faptul că o lucrare de o asemenea anvergură a afectat timpul predestinat familiei, fie el de rutină sau timp liber - iar înțelegerea pe care am găsit-o cu privire la această trudă obsesivă a mea, ca și evaluarea artistic-critică adusă de soția mea (numai atunci când aceasta i-a fost solicitată!!), toate acestea au valoare inestimabilă. Două persoane-cheie au contribuit în mod major la calitatea acestei traduceri. Aceștia sunt cei doi asistenți artistici
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
nu plânge păunul omul cu sternurile altcuiva pare el să fie lacrimă nu e plâns în sânul retinei durerea vederii este zvârlită prin timpan ierburilor care dorm în sufletul său sinele de om mușcă din furia vulcanilor cu viermi din truda cariilor se plânge el fără să audă e musai să fie noapte în strigătul gol să se rupă crengile unei adunături de copaci ca el să plângă niciodată cu sine despre cât de adânc e crivățul din nevrednica înaripare a
ATAC LA PERSOANĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348886_a_350215]
-
în diferite ipostaze ale vieții sale: student, professor, preot, episcop și în diferite domenii ale activității sale: administrative, economic, cultural, dar, mai ales, national - politic” (Din Introducerea autorului - pag. 29). Așadar, “Părintele Ioan Mircea Ghitea s-a aplecat cu multă trudă, răbdare și pasiune, să adune și să scoată la iveală mărturiile, care reconstituie, în bună măsură, chipul, viața, activitatea, eforturile, jertfele și idealurile de strălucită vredinicie ale Episcopului Nicolae Popoviciu - un mare ierarh, care merită, cu prisosință, recunoștința și venerația
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
să avem aceeași putere. Dimineața, sub ceasul trezirii, mă lovesc voci, ele mintea mi-o încuie. Mă simt călcat de ochii de afară prin strada murdară a vieții. Autobuze de viață sau căruțe zdruncinate, pe drumuri colbuite, duc trupuri spre trudă de multe ori zadarnică. Sunt multe mii! Câmpiile plâng fără lacrimă, căci uscăciunea sub potop de ape ne îneacă speranța. Muntele tremură pentru dealul care pleacă, străinătatea este departe de noi. Nu mai avem altă viață. Am rămas fără case
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
alergă, se ascund și țipă la mine. Meriți mai mult ca el, nu te lăsa! Ia totul ca să fie al tău. Nu conteză! Ești bogat și bogăția învinge. Deșartă speranță, căci nu poate învinge prin carne, nimeni, tărâmul moarții în trudă zadarnică de neântors. Bârfește, dușmănește, trădează, ascunde, invidiază, fii ipocrit, laudă-te, nu împărți și nu dărui ce nu-ți aparține și-ți va fi drumul povară! Nesomnul nopții se va prăvăli peste mine, pentru asta și voi asuda, eu
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
pas al poetei. „Mi-am cioplit propriu-mi chip // pe inimi de vânt // pe strigăt de lună // pe izvoare fără hodină... // cum să-l mai adun // într-un „umn de nisip”?!... și concluzionează fără a cădea în patetism lamentabil: „Zadarnică trudă // să-ți făurești un chip // pe retina timpului // pe zborul clipelor // și sfâșietoarea rugă... a nenăscutului.” ( Sfâșietoarea rugă a nenăscutului). Devorată de iluzie și destrămare - poeta își condensează trăirile în nenumărate titluri de poezii care-i nuanțează neliniștea spirutuală , neliniște
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
De aceea, cred că am fost precum „un caluț nărăvaș și nerăbdător” pe care profesorii trebuiau să-l țină în frâu să nu-și rupă gâtul. Toți acești ani de facultate în care se impunea o formare cu multă muncă, trudă, lacrimi și deznădejdii nu au fost ușori, însă le port respect și iubire profesorilor mei care și-au adus contribuția: Marta Kessler, Iulia Buciuceanu, Gheorghe Roșu, Ana Manciulea și Lucia Stănescu. Corina KISS: Crezi în fraza că „performața cere sacrificii
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]