1,961 matches
-
I 46) sau despre înlăturarea de pe tron și uciderea lui Servius Tullius (I 47) : Stați, stați, că aici vă pot eu povesti lucruri văzute și auzite de mine. Pe vremea aceea eram grădinar la palat și nu o dată, noaptea, din tufișul meu, i-am văzut întâlnindu-se pe ascuns (I, p. 23). Eram în for, o mulțime de cetățeni pălăvrăgind. Dintr-o dată, însoțit de o ceată de tineri înarmați, a dat buzna Tarquinius (I, p. 26). Uneori, la solicitarea celor aflați
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu se arată surprins. — Știați! Asta mai zic și eu noutate! De altfel, puteți să nu-mi povestiți... Nu cumva ați fost martor și astăzi? — Ai văzut și dumneata că nu eram acolo. Poate că ați stat ascuns îndărătul vreunui tufiș. În orice caz, mă bucur, pentru dumneavoastră, desigur, altfel era cât pe ce să cred că Gavrila Ardalionovici este preferatul! — Te rog să nu vorbești cu mine de asta, Ippolit, și încă în asemenea expresii! — Mai ales că știți totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vreo doi ani, partizanii ocupaseră târgul, și fasciștii nu veneau să-i deranjeze. Fasciștii nu erau din părțile astea, partizanii erau cu toții băieți de pe-aici. În caz de ciocnire, ei știau cum să se miște printre lanurile de porumb, tufișuri, mărăcinișuri. Fasciștii se retrăgeau Înăuntrul târgului și nu ieșeau decât pentru razii. Iarna era mai greu pentru partizani să stea pe câmp, nu te puteai ascunde, te vedeau de departe pe zăpadă și cu o mitralieră te dibăceau și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
așa că am zărit de la Înălțime conturul unei coroane și multe alte simetrii pe care nu le putusem remarca În timp ce le străbăteam și pe care, În orice caz, nu puteam să le descifrez. Fiecare terasă, văzută de cel ce mergea printre tufișuri, printr-un efect de perspectivă, arăta unele imagini, Însă, văzută din nou de pe terasa de mai sus, procura revelații noi, uneori cu sens opus, și fiecare treaptă din scara aceea vorbea În felul ăsta două limbi În același moment. Observarăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vor fi niciodată astfel, din lipsă de temperament, mimează pe față presupusele comportamente ale idolilor lor. Se caută oare lumina pierdută pe la incendii sau mai degrabă prin câte-o pădurice, unde, după ce a ars totul În flăcări, flăcările pâlpâie pe sub tufișuri, putregaiuri, printre frunzele pe jumătate arse? Și unde ar putea să se deghizeze mai bine adevăratul Templier, dacă nu În mulțimea caricaturilor lui?” 62 Considerăm drept societăți druidice prin definiție societățile care afirmă că sunt druidice prin denumire sau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
jos, pe pământ, niște scânteieri slabe și argintii, ca și cum o substanță gazoasă ar fi ars cu un fel de răceală chimică În baloane de săpun ce pluteau pe deasupra ierburilor. Agliè ne spuse să ne oprim În locul acela, Încă adăpostit de tufișuri, și să așteptăm, fără să ne vadă cineva. „Peste puțin timp or să vină preotesele. Druidesele, adică. E vorba de o invocare a marii fecioare cosmice Mikil - Sfântul Mihail reprezintă o adaptare populară creștină a ei; nu Întâmplător sfântul Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
încă un pic și începe să obosească, balansându-se de la stânga la dreapta, al naibii diavol împielițat, care-și conduce urmăritorul pe cele mai nenorocite coclauri, aproape aruncându-l în șanțuri și făcându-l să sară peste bușteni ascunși, printre tufișuri cu ghimpi sau tamariscă până când, în sfârșit, aha, vine clipa cea de pe urmă! Însă numai după ce tânărul și eroicul vânător își condusese calul la limita epuizării și ceilalți călăreți rămăseseră cu mult în urmă, numai atunci se întorcea animalul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-și picioarele amorțite, ca să scape de efectele drumului lung asupra trupului său. În fața mașinii, drumul devenit brusc o potecă îngustă, pare că se înfundă. Pran încearcă să deslușească întunericul. Este o lume densă, care respiră, pătată ici și colo de tufișuri roz și roșii, de rododendron. În jurul mașinii prăfuite, copacii freamătă de păsări, a căror comunicare învăluie totul, ca un flux, întrerupt doar de câte o maimuță indiferentă, ce sare de pe o creangă pe alta. Fotograful privește scena cu dispreț, împingându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu fiecare minut care trece. Vânătorii, mai ales cei din clica prințului Firoz, răspund chemărilor imperioase ale naturii. Alții își încearcă brusc puștile, în momentele mai explozive, surprinși de jungla atât de plină de viață. Așezată pe vine într-un tufiș plin de țepi, direct pe linia puștii lui sir Wyndham, Imelda realizează de câte ore n-a mai stat pe o toaletă civilizată și începe să plângă. Sir Wyndham, care în treizeci și cinci de ani de serviciu în străinătate n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se împleticește și înjură, apoi (cu adevărat profesionist) își revine și întoarce lentila spre acțiunea ce se desfășoară la nivelul solului. Această acțiune este, ca să folosim un termen holliwoodian, senzațională. Camera îl urmărește pe nabab cum iese gol dintr-un tufiș, doar cu topi-ul pe cap. Este tumefiat și plin de sânge, mare parte din cauza lui Minty, care, la fel de dezbrăcată, aleargă după el, ținându-se de umărul rănit. Dacă nababul a fost cel care a răcnit, nu va fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Târfa Casei, cu fața încadrată de bucle castanii și priviri calculate, viclene. Când Gertler aterizează lângă el mormăind și căzând pe o parte, Jonathan i-l arată cu degetul. Waller sesizează c-a fost observat și se ascunde după un tufiș. Se vede cum fuge printre copaci. Gertler aleargă după el, înjurând. Oripilat, Jonathan se uită la el cum îl prinde din urmă și-l trântește la pământ. Proastă idee! Atât de neinspirată! Waller este un protejat special al lui Fender
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se destinde, se întinde, se destinde. Se gândește s-o caute. Sunt doar câteva colegii de fete și nu i-ar lua prea mult, dar ideea în sine îi aduce amintiri neplăcute, de pe vremea când aștepta în umbră, ascuns după tufișuri. Își amintește că Oxfordul este un loc destul de mic, că o va întâlni din nou cu siguranță. Mai curând sau mai târziu. Se întâmplă curând, în ultima noapte a reprezentației cu Othello. Timp de o săptămână, în fiecare seară, Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întreagă de referiri la vrăjitorie. Sunt posedat de un spirit rău/ un spirit bun/ spiritul unui vițel nenăscut/ al unei muște de cal/ al unii salcâm... Ideea că există o țară în care o persoană poate fi posedată de un tufiș este deprimantă. Jonathan copiază frazele într-un caiet, același pe care l-a folosit cândva pentru observațiile sale legate de limba engleză. El și profesorul Chapel nu vor fi singurii membri ai expediției. Într-o seară, este invitat să cineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să simtă că se apropie de inima primitivă a continentului puțin cunoscut; așa se întâmplă când urci în susul unui râu african. În loc să se închidă, ținutul se deschide, orizontul se lărgește și vegetația de pe maluri se rărește, ajungând la întinderi de tufișuri joase de acacia. De-a lungul malurilor, așezările sunt tot mai rare. Pontoanele europene pentru comerțul cu băștinașii sunt tot mai distanțate între ele și satele nativilor tot mai mici și mai meschine. Singurul lucru pozitiv al vieții care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se evapora. Treptat, nivelul solului se ridică și se întrerupe într-un strat de bolovani și piatră rotundă. Trec prin gâtul unei văi, urmând cursul secat al unui râu. Stâncile abrupte se ridică de o parte și de cealaltă, unde tufișuri noduroase se agață de fața stâncii ca niște căpuși pe burta unei vaci. Drumul devine tot mai greoi, sunt nevoiți să urce pante abrupte, cămilele împotrivindu-se, trăgând de opritori. În sfârșit se vede prima așezare Fotse, un nod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
răspuns. Începe cu prima gospodărie pe care o înseamnă pe listă cu numărul unu. Cam toți localnicii se ascund de el și este nevoit să-și trimită însoțitorii să-i scoată din hambare sau staule, dacă nu chiar de prin tufișuri. Oamenii lui îi caută cam fără zel și de cele mai multe ori se întorc fără a-i aduce. Jonathan recurge la un sistem de estimare a membrilor unei gospodării după numărul vaselor din care mănâncă. Când îi găsește pe proprietarii acestora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-i cântece soldățești prin perete. După aceea, prin consens, toaletele sunt mutate și latrina declarată zonă neutră. Observatorii Fotse îi raportează lui Daou că deși situația este destul de complicată, nici unul din albi nu se gândește să-și facă nevoile în tufiș. Semnificația spirituală a toaletei este în opinia lor, legată de penitență. Boala trece, lăsându-i victimele slabe, trase la față și pline de nemulțumire una față de cealaltă. Marchant și Gregg își reiau cercetarea zonei, întocmind harta regiunii din jurul povârnișului, încadrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un gard viu la capătul de sus al Princes Street Gardens. Medicul legal a reușit să descopere microparticule de sânge și țesut În fibra metalică și se potrivesc cu cele ale victimei. L-au găsit pur și simplu acolo, sub tufișuri. Tufișuri. Tufișuri negre și dese. Buze mușcate din Amsterdam. Dacă aș fi avut un ciocan. Casă a terorii cu ciocane. Presupun că nu sunt amprente, nu? Întreb eu mecanic. — Noo... a fost șters bine, asta dacă criminalul n-a folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
gard viu la capătul de sus al Princes Street Gardens. Medicul legal a reușit să descopere microparticule de sânge și țesut În fibra metalică și se potrivesc cu cele ale victimei. L-au găsit pur și simplu acolo, sub tufișuri. Tufișuri. Tufișuri negre și dese. Buze mușcate din Amsterdam. Dacă aș fi avut un ciocan. Casă a terorii cu ciocane. Presupun că nu sunt amprente, nu? Întreb eu mecanic. — Noo... a fost șters bine, asta dacă criminalul n-a folosit mănuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
viu la capătul de sus al Princes Street Gardens. Medicul legal a reușit să descopere microparticule de sânge și țesut În fibra metalică și se potrivesc cu cele ale victimei. L-au găsit pur și simplu acolo, sub tufișuri. Tufișuri. Tufișuri negre și dese. Buze mușcate din Amsterdam. Dacă aș fi avut un ciocan. Casă a terorii cu ciocane. Presupun că nu sunt amprente, nu? Întreb eu mecanic. — Noo... a fost șters bine, asta dacă criminalul n-a folosit mănuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
te duci Într-un loc diferit și ai nevoie de un ghid experimentat. Lasă-mă să fiu io ghidu tău. Lasă-te pe mâinile mele. N-o să-ți fac rău niciodată, Îi spun eu și Îi dau jos chiloții, dezvăluind tufișul ăla mare, negru și pervers care contrastează puternic cu părul ăla blond și grețos al ei. Pielea mă mănâncă surprinzător, iar culorile de pe pereți și mobila par mai intense când o pun Înapoi pe canapea. Îmi desfac pantalonii, ignorând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ți-a aruncat o privire acuzatoare pe când tu te-ai Întors cu fața la ea: Haide, e În regulă, ei, ai insistat tu. — Nu pot, a scuipat ea, Încurcată și iritată. Tu i-ai eliberat piciorul artificial din capcana de sârmă și tufișuri. Ți-ai mutat greutatea și, punându-ți brațul În jurul ei, ai tras-o Înspre tine. Ai lăsat inerția, așa cum obișnuia domnul Conroy să spună la ora de știință, să o Împingă prin deschizătură spre margine. Ea a intrat În panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
spaima și durerea lui Donny nu au avut deloc de-a face cu porumbelul, ci au fost cauzate de un generator de ultrasunete, setat pe o frecvență care a afectat doar auzul animalului. Când Malerick a ieșit la iveală din tufiș, a oprit generatorul și a dat impresia că reușeste să calmeze calul. Cheryl era acum din ce în ce mai volubilă, întrucât avea impresia că are atât de multe lucruri în comun cu salvatorul ei de mai devreme. Doar avea impresia. Acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și purtând o pereche de pantaloni largi și un tricou cu mânecă scurtă, Malerick înfășura cu minuțiozitate lanțurile în jurul lui Cheryl Marston. Întâi în jurul gleznelor, apoi în jurul pieptului și al brațelor. Pentru un moment se opri și privi în jurul său. Tufișuri dense îi ascundeau privirilor de pe râu sau de pe drumul alăturat. Se aflau pe malul râului Hudson, în vecinătatea unui lac de dimensiuni foarte reduse, ce fusese folosit în trecut pentru staționarea bărcilor pneumatice. De-a lungul timpului, aluviunile și scăderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
el. Nu înțelegea unde și cum dispăruse. Fusese în afara câmpului ei vizual doar pentru câteva zeci de secunde, timp în care ea făcuse ocolul. Singurul stradă pe care ar fi putut merge era o fundătură care se termina cu câteva tufișuri și doi-trei arbuști. Dincolo de aceasta vegetație, se putea zări Harlem River Drive și o porțiune de noroi alunecos care ducea direct în râu. Deci a reușit să scape... Și eu m-am ales în urma acestei urmăriri cu reparații de 500
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]