9,381 matches
-
Tabel 9.1 Celule cu receptori CD4 susceptibile infecției HIV Hematopoietice LT CD4, limfocite B, monocite/macrofage, promielocite Tegumentare cel. Langerhans, fibroblaste Sistem nervos astrocite, oligodendrocite, endoteliu capilar Alte celule epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, celule retiniene, linii celulare tumorale din creier, colon, ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
NATURAL KILLER ÎN MECANISMELE ALERGICE * Rolul celulelor natural killer în răspunsul imun adaptativ * Rolul celulelor natural killer în alergia respiratorie * Efectul protectiv al celulelor natural killer împotriva infecțiilor Celulele natural killer (NK) joacă un rol important în apărarea împotriva celulelor tumorale și infecțiilor virale, dar și în cursul sarcinii. Ele pot fi divizate în două subpopulații, CD56 bright și CD56 dim . Celule NK CD56 bright sunt capabile să secrete o cantitate mare de citokine ce corespund profilurilor Th1 și Th2. La
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
obiectiv al nasului și sinusurilor paranazale începe cu inspecția și palparea piramidei nazale, urmărindu-se: o aspectul tegumentului (culoare, tumefacție, durere la presiune); o modificările morfologice (congenitale sau dobândite) la nivelul structurilor osoase sau cartilaginoase (tumefacții dureroase inflamatorii sau indolore tumorale, nas deviat sau alte sechele traumatice); o porțiunile palpabile ale organelor vecine (buza superioară, obraz, pleoape); o aripile nazale în timpul respirației (aspirate, dilatate); o prezența crepitațiilor la mobilizarea scheletului osos nazal; o punctele de emergență ale nervilor: Arnold, supra și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
sunt de asemenea folosite, existând însă mai puține studii asupra eficacității * Transplantul pulmonar s-a realizat de asemenea la pacienții cu sarcoidoză severă, refractară, cu rezultate variabile. Despre utilizarea Infliximab (Remicade) în sarcoidoză Datele actuale arată că Factorul de Necroză Tumorală (TNF)-α joacă un rol important în sarcoidoză. Majoritatea pacienților cu sarcoidoză cronică primesc corticosteroizi sistemici. La pacienții a căror formă de boală necesită corticoterapie continuă s-au folosit tratamente alternative (antimalarice, citotoxice sau antiinflamatorii nesteroidice a căror toxicitate pe
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv al comportamentelor emoționale: 1. de furie; 2. alimentar. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental ori tumoral) face ca acestea să nu mai intervină, când viața progeniturilor este în pericol (dar și atitudinea față de progenituri dupa fătare); stimularea electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie. Alte structuri decât
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sexual (libidoul); se instalează o hiperfuncție sexuală, animalul alegându-și ca partener sexual alte specii și chiar obiecte (fetișism), iar mamele își abandonează puii la fătare. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental ori tumoral) face ca acestea să nu mai intervină, când viața progeniturilor este în pericol; stimularea electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie (afectul). Stimularea cu electrozi implantați cronic a diferitelor structuri ale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
se pot palpa afecțiuni uretrale sau vezicale) b. examinarea colului uterin: poziție, formă, consistență, regularitate, mobilitate și sensibilitate; c. palpare a fornixului ce înconjură cervixul; d. examinare a uterului (bimanual): mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate, structură (identificare a eventualelor mase tumorale); imposibilitatea palpării uterului indică existența unei deplasări posterioare a acestuia; e. evaluare a anexelor, cu urmărire a acelorași aspecte ca mai sus; f. palpare a fundului de sac Douglas, cu notare a eventualei sensibilități (semn de iritație peritoneală) sau prezențe
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
uterului indică existența unei deplasări posterioare a acestuia; e. evaluare a anexelor, cu urmărire a acelorași aspecte ca mai sus; f. palpare a fundului de sac Douglas, cu notare a eventualei sensibilități (semn de iritație peritoneală) sau prezențe de mase tumorale; g. evaluare a forței de contracție a musculaturii pelvine (se cere pacientei să execute contracții similare celor din continență). 1) Raportul dintre corpul și colul uterin → unghi de flexiune (normal anteroflexie de 140-170°). 2) Raportul dintre colul uterin și vagin
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
este cel al transformării maligne a celulelor care conduce la apariția neoformațiilor (neoplazii). Acestea apar sub o mare diversitate de creșteri anormale numite tumori, care pot fi benigne (hiperplazii) sau maligne (cancere propriu-zise). Știința care se ocupă cu studiul biologiei tumorale se numește ONCOBIOLOGIE. Denumirea sa derivă de la cuvintele grecești oncos (umflătură), bios (viață) și logos (vorbire, știință). Oncobiologia mai poartă numele de Carcinologie, după numele de carcinom dat inițial cancerelor, cuvânt derivat tot din limba greacă (carcinos = rac). În limbajul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
familială; 3. cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea să reflecte o sensibilitate crescută a membrilor acestora la factorii de mediu cu efect clastogen / carcinogen. Puține malignități au o cauză genetică definită cu certitudine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece caracterul malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația protooncogenelor determină activarea acestora la nivel amplificat de funcționare, amplificare care condiționează conversia protooncogenei structural normală într-o oncogenă celulară activă. Inactivarea prin mutație a genelor de supresie a creșterii tumorale conferă celulelor capacitatea de proliferare autonomă, anarhică, necontrolată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația protooncogenelor determină activarea acestora la nivel amplificat de funcționare, amplificare care condiționează conversia protooncogenei structural normală într-o oncogenă celulară activă. Inactivarea prin mutație a genelor de supresie a creșterii tumorale conferă celulelor capacitatea de proliferare autonomă, anarhică, necontrolată. Mutația genelor „de stabilitate genomică” face ineficient sistemul de reparare restituțională a leziunilor induse în ADN, sub acțiunea diferiților factori mutageni/carcinogeni. Apar astfel mii de leziuni stabile în ADN, care sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru factori de creștere, transductori intracelulari și pentru factori nucleari de transcriere (TF). Activarea protooncogenelor se realizează prin mutație genică, amplificare genică și dereglarea expresiei genice a acestora. Schimbările în morfologia și comportamentul celulelor manifestate în diferitele etape ale dezvoltării tumorale reflectă acumularea progresivă de mutații genice în celula tumorală. Modificări genetice specifice sunt caracteristice unor tumori ce apar în anumite țesuturi (Cohet, 2001). În cursul dezvoltării celulelor tumorale, apar numeroase dereglări ale mecanismelor de reparare a leziunilor induse în ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nucleari de transcriere (TF). Activarea protooncogenelor se realizează prin mutație genică, amplificare genică și dereglarea expresiei genice a acestora. Schimbările în morfologia și comportamentul celulelor manifestate în diferitele etape ale dezvoltării tumorale reflectă acumularea progresivă de mutații genice în celula tumorală. Modificări genetice specifice sunt caracteristice unor tumori ce apar în anumite țesuturi (Cohet, 2001). În cursul dezvoltării celulelor tumorale, apar numeroase dereglări ale mecanismelor de reparare a leziunilor induse în ADN sub acțiunea mutagenilor și carcinogenilor, precum și perturbații ale apoptozei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Schimbările în morfologia și comportamentul celulelor manifestate în diferitele etape ale dezvoltării tumorale reflectă acumularea progresivă de mutații genice în celula tumorală. Modificări genetice specifice sunt caracteristice unor tumori ce apar în anumite țesuturi (Cohet, 2001). În cursul dezvoltării celulelor tumorale, apar numeroase dereglări ale mecanismelor de reparare a leziunilor induse în ADN sub acțiunea mutagenilor și carcinogenilor, precum și perturbații ale apoptozei normale. Protooncogenele codifică pentru reglatori pozitivi, proteine care asigură un control pozitiv al ciclului celular, fiind funcționale în perioada
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
divid, cu un ritm dependent de densitatea celulară, până ce ating un anumit prag de densitate celulară, după care diviziunea încetează, chiar dacă condițiile de cultură sunt optime. Diviziunea celulară este reluată numai dacă sunt recultivate la densitate mai mică. Dimpotrivă, celulele tumorale continuă să se dividă la densități din ce în ce mai mari, în condițiile aportului nutritiv reînnoit. Aceasta este rațiunea unor scheme de dietă naturistă recomandată în strategia terapeutică a bolii canceroase, în care aportul de substanțe hrănitoare se cere a fi cât mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
avut loc lionizarea (inactivarea genică a unuia dintre cei doi cromozomi X, de la femeie). În unele celule are loc inactivarea cromozomului X de proveniență maternă, iar în altele, a celui de proveniență paternă, procesul inactivării având caracter stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă că toate celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în altele, a celui de proveniență paternă, procesul inactivării având caracter stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă că toate celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o clonă malignă. Există dovezi că și la bărbat neoplaziile au natură clonală. Uneori, tumora primară conține mai multe tipuri de celule transformate malign, constituind o populație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care sunt implicați transpozoni și retrotranspozoni) acționează intens și eficient asupra celulei transformate malign, în condițiile în care procesele reparatorii și cele imunologice sunt alterate și mult mai puțin eficiente, față de cele din celula normală. Și totuși, odată transformată, celula tumorală se află pe un drum „fără întoarcere”, ireversibil, păstrând tipul de diferențiere celulară anormală, instalat în momentul producerii evenimentelor de transformare malignă. După cum celula normal diferențiată își păstrează în condiții obișnuite starea de diferențiere pe tot parcursul vieții organismului uman
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au capacități diferite de metastazare, determinate genetic. Procesul metastazării implică câteva trepte și numai câteva clone celulare ale tumorii au toate aceste proprietăți. După inițierea și dezvoltarea creșterii maligne, populația celulelor crește rapid (circa 109, după 30 de diviziuni). Celulele tumorale devin mobile, invazive, deformabile, capabile să determine retracția celulelor endoteliale. Devine astfel posibilă intravazarea și migrarea celulelor în alte țesuturi și organe. Unele dintre celulele emigrate, aflate în stadiul G0, rămân în acest stadiu, uneori ani de zile, fiind total
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prezise din această schiță a genomului uman pentru identificarea paralogilor genelor supresoare de tumori cunoscute, fără să fi identificat noi gene. După aceea, autorii au analizat posibilitatea cercetării directe a modificării secvențelor oncogenice în celulele canceroase prin compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului uman. Aparent, au fost detectate transcripte himerice (de pe oncogene de fuziune - generate de translocații cromozomale, ale căror capete se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost interpretat ca reprezentând false pozitive. Autorii au apreciat că experimentul lor a subestimat cantitatea limitată și calitatea variabilă a secvenței ADN din celulele tumorale. Anomalii în secvența de nucleotide din ADN apar în toate cazurile de cancer. În decursul vieții individuale, ADN din celulele organismului uman este supus acțiunii mutagenilor și suferă erori de replicare care se constituie în schimbări progresive, subtile, în informația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
devenit total dependentă de selecția unor probabili / posibili candidați sau pe baza unor trăsături morfologice asociate fenotipului transformat. Identificarea genelor implicate în cancer se va putea realiza pe baza lungirii listei candidaților genici plauzibili prin analiza variantelor paraloge ale genelor tumorale recesive care sunt gene supresoare de tumori. Dar autorii au întâmpinat dificultăți în identificarea de noi gene implicate în tumorigeneză, prin aplicarea unei asemenea strategii. Absența paralogilor detectabili s-ar putea datora deficiențelor din setul de proteine. Analiza atentă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene supresoare de tumori. Dar autorii au întâmpinat dificultăți în identificarea de noi gene implicate în tumorigeneză, prin aplicarea unei asemenea strategii. Absența paralogilor detectabili s-ar putea datora deficiențelor din setul de proteine. Analiza atentă a uneia dintre genele tumorale recesive - TP53 nu a ajutat la identificarea unor paralogi necunoscuți încă. În opinia lui Futreal și a colaboratorilor săi, absența de noi paralogi semnifică faptul că deja cei mai mulți dintre reprezentanții acestor gene au fost identificați. Nu se poate exclude însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]