5,483 matches
-
pună pe raft jucăriile folosite? Vrei ca toată viața copilul tău să facă pipi în pantalonași purtând „absorbante”? O făceau turcii în Germania ca să câștige un EURO mai mult realizând piese în loc să meargă la toaletă. Dar fiul tău nu este „turc” să facă așa ceva. Nu! O face fiindcă „este” bolnav se justifică câte un părinte. Bolnav ești tu, părinte iresponsabil! Ar trebui să vizitezi Mărcuța. Deci munca este prima etapă a educației. Muncă prin joacă completată cu ordine și disciplină. Dă
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
Elveția, Belgia ș.a. și românești: Banat, Bucovina, Transilvania, Basarabia ș.a.); - Plurilingvismul și migrațiile recente (politice, economice, etnice); - Efecte ale interferențelor culturale și lingvistice multiple; - Evoluția istorică a fenomenelor de transfer cultural și lingvistic (influențe, împrumuturi etc.) cu comunitățile alogene (slavă, turcă, maghiară, greacă, germană, franceză etc.); - Limba română în fața neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
fostul student al Magistrului a precizat, printre altele, că Profesorul a subliniat faptul că „( ... ) în arhivele din Istambul se găsesc documente prețioase în legătură cu Țările Române. Ne-a spus că era în curs de perfectare un document pentru schimbul de studenți turci și români și care vor fi viitorii cercetători ai arhivelor otomane” (p. 145). Nu știu acum la ce tratative universitare - culturale româno - turce și la ce document făcea referire Nicolae Iorga, dar ele circumscriau un deziderat permanent exprimat de istoricul
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Țările Române. Ne-a spus că era în curs de perfectare un document pentru schimbul de studenți turci și români și care vor fi viitorii cercetători ai arhivelor otomane” (p. 145). Nu știu acum la ce tratative universitare - culturale româno - turce și la ce document făcea referire Nicolae Iorga, dar ele circumscriau un deziderat permanent exprimat de istoricul român, acela de a fi formați turcologi români, cercetători ai relațiilor româno - turce, obiectiv reiterat și în anul 1928, într-un studiu al
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
145). Nu știu acum la ce tratative universitare - culturale româno - turce și la ce document făcea referire Nicolae Iorga, dar ele circumscriau un deziderat permanent exprimat de istoricul român, acela de a fi formați turcologi români, cercetători ai relațiilor româno - turce, obiectiv reiterat și în anul 1928, într-un studiu al său despre „Cronicile turcești ca izvor pentru istoria românilor”. Într-un alt context, pe alte meleaguri, ghidul turc de la Topkapı Sarayı Müzesi din Istanbul, o fostă absolventă a Facultății de
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
român, acela de a fi formați turcologi români, cercetători ai relațiilor româno - turce, obiectiv reiterat și în anul 1928, într-un studiu al său despre „Cronicile turcești ca izvor pentru istoria românilor”. Într-un alt context, pe alte meleaguri, ghidul turc de la Topkapı Sarayı Müzesi din Istanbul, o fostă absolventă a Facultății de Litere din București și studentă a lui Nicolae Iorga, a mărturisit, prin anul 1980, că „la moartea Domnului Iorga am vărsat lacrimi ca după o rudă apropiată. A
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
iar cafeaua se fierbea în ibricul de o cafea. Este de remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe este semn sau rânduială , la începutul campaniei ostășești , pentru scoaterea cailor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele . În decretele sultanului , prin care se declara război dușmanului , s-a obișnuit să se indice această zi
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
moalele capului cu cioburile lui mărunte. Nu se aștepta la așa ceva. După primul impuls de a se retrage, s-a hotărât să mai încerce o împăcare. - Dragul meu, suntem obosiți. Avem niște motive de iritare, dar hai să... - Tu ești turc? Nu înțelegi că vreau să fiu lăsat în pace acum? - Bine. Cheful vine mâncând. Știi tu, ca la nuntă... Când trebuie să mergem la nunta lui Valentin cu Olga? Nu mi-ai spus. - ...N-am spus? Probabil că am uitat
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
instituții ziaristice și al altor instituții cu multă hârtie, că hârtia nu se tasează. Se găsesc goluri mari în jurul teancurilor de hârtie. *** În 1996 am făcut un film care a demonstrat metodologia mea de supraviețuire ca fiind corectă. Guvernul Federal Turc, orașul Istambul, „Universitatea din Istambul", Case Productions și ARTI, au cooperat pentru a filma acest test științific. Am prăbușit o școală și o casă cu 20 de manechini înăuntru. Zece manechini s-au „aplecat și acoperit" și 10 manechini i-
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
înțelege mai bine deșteptarea sentimentului arab, este bine să ne amintim că în anul 1914, după emanciparea Balcanilor, o parte considerabilă din populația Imperiului Otoman era arabă; de aici miza considerabilă reprezentată de creșterea sentimentului național arab pentru viitorul Imperiului Turc și de asemenea violența represiunii turcești, care s-a abătut nu doar asupra armenilor și grecilor, dar și împotriva arabilor creștini, în special maroniți și iacobiți din regiunea Muntelui Hauran. În anul 1918, regiunea actualului Liban a fost eliberată de
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
înțelege mai bine deșteptarea sentimentului arab, este bine să ne amintim că în anul 1914, după emanciparea Balcanilor, o parte considerabilă din populația Imperiului Otoman era arabă; de aici miza considerabilă reprezentată de creșterea sentimentului național arab pentru viitorul Imperiului Turc și de asemenea violența represiunii turcești, care s-a abătut nu doar asupra armenilor și grecilor, dar și împotriva arabilor creștini, în special maroniți și iacobiți din regiunea Muntelui Hauran. În anul 1918, regiunea actualului Liban a fost eliberată de
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
pereții albi și acoperiș din olană roșie, ridicate la malul Mării Negre pe trei terase, construite într-o combinație arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și Cuibul Singuratic sau Tenha Juvah cum îl denumeau localnicii de origine turcă. Clădirea principală în care venea să locuiască regina, era străjuită de un minaret întâlnit de regulă la geamiile turcești și tătărăști, de unde
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și Cuibul Singuratic sau Tenha Juvah cum îl denumeau localnicii de origine turcă. Clădirea principală în care venea să locuiască regina, era străjuită de un minaret întâlnit de regulă la geamiile turcești și tătărăști, de unde muezinul își cheamă enoriașii la slujbă. Aici avea doar scop de observator. Regina Maria, vizitând acest ținut, a
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
mari ale intelectualității române: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, Ion Pillat, Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga, etc. Universitatea va edita și revista “Coasta de argint”, în trei limbi: română, bulgară și turcă." - Își mutase intelectualitatea bucureșteană sediul la Balcik? îl tot întrerupea Dalia din timpul expunerii. - Așa se presupune. - "În Balcik se va deschide în acea perioadă și primul muzeu al Dobrogei. Și tot atunci primăria Balcik-ului a împroprietărit o serie de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
liniștit e cel mai ușor de recunoscut din tot complexul, fiind dotată cu un minaret. Acesta nu are un rol religios, fiind folosit cel mult ca turn de observație, dar vine din respectul pe care regina îl avea pentru civilizația turcă. În balconul minaretului-far se află și o harpă eoliană. Turiștii pot vizita acum chiar și baia regală, o invadare a intimității capetelor încoronate care te poate face să te simți ca un năvălitor barbar. Cei excesiv de curioși află cu această
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
România și învățase limba română. Minunându-se de acest „caz”, a cerut să vorbească cu traducătorul, voind să vadă aceste traduceri ale lui. Rezultatul a fost că Otto Starck a primit setul ediției poemelor lui Rumi și a dat consulului turc traducerile sale. Dar, din păcate, legătura nu a continuat, din cauza timidității lui Otto Starck... * Între timp, în cadrul programului de restituiri literare din România, a fost redescoperită și opera lui Otto Starck. În anul 2002 Editura Kriterion a publicat un volum
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se deriva adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este într-o metodă arabă de a forma adverb compus folosind prepoziția bi- “cu” și un substantiv hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După vocala i din
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Rromani > SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vs
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
-miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -DAN (-DEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba turcă este sufixul cazului ablativ. Are formele -tan, -ten după o consoană surdă (h, ç, f, s, t, k, p, ș). Dacă cuvântul de bază are deja alt sufix care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DORINȚA SERII POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ - ROMÂNĂ) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dorința serii autor Urfet Sachir Doamne, spală-mă de cenușa timpului și Dă-mi muzica sufletului, să pot scoate din vioara-i o perlă
DORINŢA SERII POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ – ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372682_a_374011]
-
2016 h:17.15 Akșam arzusu Rabbim, beni zamanın külünden yıkave ruh müziği ver bana onun kemanından ürpertici duygu bir inci, kușların ses titremesi ve dalgalanan kaynaklar çıkarabileyim. Copyright © Urfet Șachir Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Dorința serii Poezie bilingvă (turcă - română) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DORINŢA SERII POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ – ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372682_a_374011]