5,540 matches
-
de om ce-nseamnă femeia, și dorința lui o învălui în mângâieri. Șase zile și șapte nopți o stăpâni Enkidu pe fiica plăcerii. Când în sfârșit se satură de plăcerea pe care i-o smulgea, vru să se ducă la turma sa de fiare sălbatice. Dar, văzându-l pe Enkidu, gazelele o iau la fugă, fiarele sălbatice se feresc de apropierea lui. iar după ce aceasta reușește să-l subjuge: - "Ești frumos, Enkidu; te-ai făcut ca un zeu. De ce rătăcești cu
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Educația este drumul pe care înveți a merge în societate. Fără acest drum, libertatea unora în democrație, de a vota, fără o percepție reală a realității, poate sui spre vârful unei socieți, monștrii. @ viorel muha Nu întodeauna unde se înghesuie turma găsești poarta spre dreptate și adevăr. Liberalismul nu poate fi toiagul corupției mascate socialiste! @ viorel muha Rămân în istorie sau în memoria colectivă acei oameni, nu prin ce cred ei că au facut, ci prin ceea ce cred ceilalți că au
NU POȚI FI EU! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369544_a_370873]
-
Cinstit, sărac, dar plin de biruință, El duce mai departe-al vieții dar Și-a neamului nemuritoare ființă. (vol."Cabana de foc") "La Rușii-Munți" La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, rusenii, Împărățesc holda, locul. Mureșul sfănt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir, Dorm amintirile mele. Sufletul meu, Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA - AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dimineața găsi un grup de păstori și mici negustori adunați în jurul unui foc în afara zidurilor Ierusalimului. Turmele cu care veniseră le erau alături la mică distanță lângă corturi. Mai erau și alte grupuri în jurul zidurilor Ierusalimului, tot așa, păstori, mici negustori ori doar pelerini. Și aceștia aveau cu ei animalele cu care veniseră. Oi, capre, asini, cai
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
dimineață stăteam cu toții în jurul focului cetățeni ai Ierusalimului, spuse el. Moțăiam cu toții în jurul focului căci a fost cam frig astă noapte și cineva dintre noi a întețit focul. Apoi un copil al unuia dintre noi a venit dintr-o dată de la turmele noastre și ne-a trezit. -A înviat! ne-a spus el, Iisus învățătorul a înviat! Apoi copilul ne-a povestit întâlnirea sa cu un bătrân care arăta ca un proroc, având un toiag în mână și straie de lână albe
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
Tău Cel Sfânt?” S-apropia ziua de Paște Și-a cinei taină s-a dezvăluit: Sărbătoreau ieșirea din Egipt în încăpere atunci la masă când azime le-a împărțit. Ușorii porții nu se vor mai unge cu-a mielului din turmă sânge, căci miel de sacrificiu era El, trimis de-Atotputernicul în lume să fie răstignit în Israel... Pe cruce-n bunătatea și credința Lui rușinea noastr-a îndurat: „Rogu-Te, Tată Ceresc să-i ierți c-au mintea simplă și nu știu ce
DE PAȘTE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369638_a_370967]
-
apoi despre anii de muncă ai săi în slujba lui Laban despre care el mai târziu avea să declare: ,,Iată, am stat la tine douăzeci de ani ; oile și caprele nu ți sau stărpit, și n-am mâncat berbeci din turma ta. Nu ți-am adus acasă vite sfâșiate de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele ; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig, și-mi fugea somnul de pe ochi. Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ți-am slujit patrusprezece ani pentru cele două fete ale tale, și șase ani pentru turma ta, și de zece ori mi-ai schimbat simbria. Dacă n-aș fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
din noapte. Revenind la declarația sa pe care o face atunci când fiul său Iosif îl aduce în fața lui Faraon. Eu înțeleg că Iacov stând acolo în sala tronului lui Faraon, avea în spatele său o viață dură de nomand. Umblase cu turmele sale din loc în loc prin țara Canaanului căutând apă și pășune, pentru oile și vitele sale. Îndurase atâtea privațiuni ale vieții, văzuse furia turbată a fiilor săi ce măcelăriseră atâțea oameni, atunci când fiica lui Dina fusese siluită. Trăise cu un
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
Ei bine, aici te ajută cu entuziasm dracul succesului, care îți șoptește că dacă vrei să atingi rating/tiraj mare, cel mai simplu este să înjuri de cele sfinte. Creștine, musulmane, talmudice, nu contează, totul este să scoți din minți ”turma” de credincioși și să înceapă cumva protestele, adică scandalul, adică notorietatea, adică vânzările. Abia atunci ai câștigat! „Charlie Hebdo” s-a vândut într-un tiraj record de 7 milioane de exemplare, iar acum stă pe ”doar” 1,56 milioane exemplare
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
Mărășteanu amuțise și, rezemându-se în coporâia coasei îl privea uluit, cu ochii mari. Congestionat, cu ochii să-i iasă din orbite, Casapu continuă, făcând spume la gură: --Ce te uiți la mine ca un bou? Ai venit aici cu turma ca să-ți faci curaj? Și voi, ce mă priviți așa, dobitoace idioate? Plecați acasă că v-apucă noaptea pe drum, plecați, până nu asmut câinii pe voi! Dar nimeni nu s-a mișcat din loc. Într-o tăcere amenințătoare, toți
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
florilor albastre de la Antipozi: „Reverie printre glastre/ Admirând florile-albastre/ Ca un pui de bogdaproste/ Care cântă a dragoste./ Gângurit de guguștiuc/ Mă-ndeamnă să mă duc.../ Să mă duc ori unde, aiurea,/ Să mă iubesc cu pădurea,/ Să văd o turmă de oi/ Păscând iarbă în zăvoi/ Și un munte cu tichie/ De zăpadă argintie/ Să ascult frunza cum crește/ Și o vorbă-n românește...”. În anul 2013 revine la editura Anamarol și publică o nouă carte. Titlul acestei „ Căutând insula
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
clocotitor, era ferm, ba chiar războinic, așa încât nu numai că nu a capitulat, ba chiar și-a lărgit organizația, îndemnând lumea de rând, nevoiașii, săracii și pe cei mai slabi să-l urmeze până la final, indiferent de consecințe. Spiritul de turmă, incapabil de gândiri pozitive, apocaliptic-răzbunător și duplicitar s-a întins ca o caracatiță peste mulțimea de pioși. Acestui tânăr i se spunea Părintele, iar el se simțea mândru cu un asemenea titlu. Una din reguli era ca după câțiva ani
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun, pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și ultimul val de migrație, noii
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Lacrimi de lumină ale cerului, Curg spre Calea Lactee. Deși mereu ne-am rătăcit Nu ne-am oprit din drum. Trebuia să existe undeva o oază, Un loc de odihnă și înnoptare Al celor însingurați și neliniștiți, Al nesfrâșitelor caravane, Al turmelor de vise neîmplinite Care se reîntorc în noaptea neființei Printre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii. La fiecare tresărire a vântului Sufletele noastre, făclii aprinse, Au fluturat precum pânzele Unei corabii lovite de furtună. Am
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]
-
lumina altei inimi lup care își roade piciorul risipit în lațul cu speranțe vinovate de sperjur am revărsat înspre piatră atâta senin că s-a făcut târziu de-am smuls așteptării din ureche cerceii și-am început să fur din turma răbdării clipele blânde ca mieii mi-am însușit pe nedrept fiecare respirație a stelelor captive într-o palmă fără catifea mi-am dus visele la cerșit în colțul lacrimii cu ziua nici apă nu le-am dat să bea am
AM PREMEDITAT O IUBIRE PERFECTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370189_a_371518]
-
un hoit obosit mai aduni. Tu, moarte la fel hăuești cu lupii și câinii cerești, că omul în viață adastă o vârstă mai vastă. Ci lasă porunca eternă și vino cu noi în tavernă la mese bălțate și mici, cu turme de palizi calici. Petrece cu noi și te joacă, bizară, hidoasă, potroacă, retează-ne palma, ne fură din bile dar lasă-ne sacul de zile. Ah, iată și iată - n’asculți ruga atâtor desculți. Hei, moarte, aceeași rămâi în legile
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]