5,157 matches
-
altădată. Și poate bine spunea un poet român contemporan încercând a da o definiție sugestivă muzicii moderne : „Când zgomotul capătă ritm, muzica modernă e aproape”. Dansatorii priveau în gol, tălpile picioarelor le vedeam uneori îndreptate spre plafon ca niște lumânări uitate a fi aprinse ... De acord cu afirmația coregrafului, că a urmărit concentrarea intensă a dansatorilor și a spectatorilor, deoarece momentele dansului te fac să pierzi ideea graniței ființei tale și te topești undeva în afara existenței terestre, tinzi să te integrezi
ULTIMUL SPECTACOL DE DANS MODERN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367356_a_368685]
-
departe, Pe când nici scrisul n-a pornit Să sape-n piatră carte.... Și nici porunci în scris să dea Cel Drept și Bun din ceruri, Ce prin Cuvântu-I piaza-rea O-nfrânge-n multe feluri, Din vremuri, dară, de demult Uitate și apuse, Când iernile durau prea mult Precum la pol, cum spus e, Ca gerului să-i țină piept Rar se găsea făptură Cum Omul cel viclean, deștept, Cu hrană și căldură... Era pe când doar stele seci Pe-ntinderi de
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
succesorul său, avându-l astfel între noi și mai cu seamă întru noi, fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
și colegii săi avându-l, astfel, între noi și, îndeosebi, întru noi pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare și sunt convins că nu va fi repede uitat, deși, de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se, adeseori referire la el așa încât Domnul Liviu Borcea este în continuare, ca un far care, încă, mai luminează și va lumina
DOMNUL LIVIU BORCEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366828_a_368157]
-
și colegii săi avându-l, astfel, între noi și, îndeosebi, întru noi pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare și sunt convins că nu va fi repede uitat, deși, de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se, adeseori referire la el așa încât Domnul Ioan Ion Diaconu este și trebuie să rămână în continuare, ca un far care, încă
IOAN ION DIACONU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366867_a_368196]
-
colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
succesorul său, avându-l astfel între noi și mai cu seamă întru noi, fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Nestor Vornicescu al Bisericii noastre strămoșești și al neamului
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
BUCURIA PRIMĂVERII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului bucuria primăverii au înflorit, au înflorit cireșii... prin luna plină ciobanii se plimbă pe cer, cad cu amurgul mieii-n genunchi, luceafărul uitat se zbate-n delir, cântecele naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
la o petrecere, cu vin... Si asa pier 3 băieți superbi, ai unui bărbat extraordinar - Cnut - dar care s-a încurcat cu 3 serii de copii. Ai lui, toți morți până în 24 de ani. Cine credeți că vine? Cel mai uitat fiu este și cel mai important: Eduard, fiul Emmei din prima căsătorie, fiul saxonului Nehotărât. Crescut la curtea Normandiei, bunic, unchi, văr conducătorii lui Danelaw nr.2. La aproape 40 de ani, Eduard Confesorul, e mai mult normand decât saxon
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
mea imediată (și, desigur, nu numai a mea!) pentru că el este fermentul creator, înfăptuitor, al unui esențial fapt cultural: readucerea în lumină a marelui pictor, concetățeanul nostru de altcândva: artistul, într-o vreme prețuit, căutat și lăudat, marele și oarecum uitatul pictor Nicu Enea. Impreună cu alți băcăuani de-ai mei (chiar dacă nu-i cunosc personal pe mulți, ei tot sunt ai mei!) împreună și sprijinit frumos și onest de diriguitorii de azi ai Bacăului și ai Consiliului Județean, el și
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
plâns ne-am adus aminte De Sion unde am bocit morminte Pe harpe le-am pus în sălcii dincolo Iar cei ce ne-au robit cereau cântare Să cântăm cântarea Ta pe loc străin De te voi uita Ierusalim amin Uitată să-mi fie dreapta cea tare Să se lipească limba mea de grumaz De nu-mi mai aduc aminte de tine Ca început al vieții după necaz Adu-Ți aminte Doamne de cei păgâni Cum vine la stup roiul de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
de la Fanar, spre coastele Carpaților. Atunci mi-am zis: „Doamne, Dumnezeul meu Sfânt, iartă păcatele înaintașilor noștri și-ți îndreaptă fața spre noi”. Lumină s-a făcut vornice. Voi face tot ceea ce voi putea ca neamul nostru grec, urgisit și uitat, să urce din nou ca în vremurile de glorie, apuse acum... Se apropie de fereastră privind cerul senin. Sus, în largul albastru, apăru o pasăre ce se învârtea într-un cerc uriaș. Cu aripile întinse urca și cobora tăind văzduhul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
-ți cer cadouri scumpe, Ci doar aripi să zbor spre clipa ne-ntinată, Suflarea mea să fie vulcanul ce irumpe Spre vulturii luminii, de neguri detașată. Poate dorința mea un pic să te surprindă, Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, Căci
SĂ FIU UN CUIB de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367007_a_368336]
-
a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Hristos. Necazurile noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, o spală cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
chiar de ar fi sa ard când între sâni golesc setos pocale și vinul dulce o noapte-ntreagă-l sorb flamand de carnea ta sunt că și-un corb. **** ți-aș scrie azi iubito un poem să-ți reamintesc clipe uitate pornirile de ieri neînfrânate pe care-n sfântă noapte le rechem. ți-aș scrie azi iubito un poem când buzele uscate ți-s de dor, de nopți ce-au curs prea pline de amor, de retrezite amintiri eu azi mă
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
confuzii Și-atâtea mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
cuvinte-n vârtej de confuziiși-atâtea mistere din fulgere stoarse.Vuiește vremea șiroaie în clepsidre,Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidreîn apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în aceleași ferești.Destinul anemic scâncește-n amurg,Stau roată stejarii-n luminile certe.Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curgși cine pe cine ar putea să mai ierte? Referință Bibliografică: Poezii / Stelian
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
de la izvoare sau începuturi. În inima lor și-au scris poemul bucuriei, ekphrasis, miniatură în mantia unui înger coborât pe urmele pașilor lor din constelația cosiței dedicată zeițelor. Șoaptele vântului, mesagerul primăverilor pierdute, adie poemul singurei lor respirații în lumina uitată, nălucirea unui tainic sărut în oglinzile cerului țes cuvinte, poeme de stele, din raze și roua petalei. În duble spații timpul s-a închis în sine, o tânară fată trece prin lacrima gândului, cineva invizibil mângaie păpădiile din zâmbetul tău
EKPHRASIS, MINIATURĂ ÎN MANTIA UNUI ÎNGER de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367123_a_368452]
-
dizgrațios: un caz particular, însă). Dacă, la noi, omonimia nu ia proporții exagerate, la englezi e catastrofal, pentru că, nație „superioară”, cu limbă „de circulație”, n-o să se coboare să împrumute nici din limbi inferioare, nici din limbi clasice - demodate și uitate. Nu-i rămâne, englezului, decât să-i zică „șoarece” (engleza n-are nici diminutive) atât unui mic mamifer rozător, cât și piesei cu care se pune în mișcare cursorul de pe ecranul calculatorului - și toată terminologia informatică englezească are noțiuni luate
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
mai târziu o vreme când m'ați negat, dar aceasta este soarta mamelor; am primit aceasta și v'am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta așa de mult ca în zilele când credeați în mine. Dar aceasta e uitată. Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putință că trebuie să te părăsesc; totuși, orice om ajunge la capătul drumului. Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veșnicie, vreau să
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
Nu e frumos, că omul a primit poruncă de la Dumnezeu să fie fericit?“ Iată cum redă poeta această fericire: „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet însetat de lumină și mântuire. „Trebuie/ Să ajung
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia sufletul dobândește liniștea absolută. „Lumânare/ Călăuză de
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
dela un neam la altul se mută, pentru strâmbătăți și sumeții și că numai dreptatea înalță neamul, iar păcatul împuținează semințiile. Cunoaștem, Doamne, și mărturisim că și acum abaterile noastre multe sunt; păcătuitu-Ți-am; după iubirea de argint ne-am abătut; uitat-am că pe sine se pierde cela ce ia daruri și că mai bun e puținul celui drept, decât avuția multă a păcătoșilor. Păcătuitu-Ți-am și noi și părinții noștri, și străinii vor iarăși să trămute hotarele noastre. Doamne, aducemu-ne aminte
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
în concepția multora, nu se împlinise până atunci. Destinele paralele ale celor doi frați se intersectează, iarăși. Vlad și Ana se întâlnesc într-o noapte, pe stradă, si se recunosc. Iar revederea îi trezește celui dintâi brumă de sentimente umane uitate undeva, în adâncul inimii sale chinuite. “Amintirea iubirii ei din copilărie îl încălzea, îi dezmorțea sufletul, degerat în nopțile când sorbea aurolac. Dacă o întâlnise, în sfârșit, după atâta timp și ea nu-l mai iubea, simțea că s-ar
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]