1,424 matches
-
-mea. Nu accepta nici un fel de ajutor și soacră-mea, ca totuși să-l ajute și, în același timp, să nu-l jignească, mi-aduc aminte că punea în cuibarul găinii în fiecare zi câte două-trei ouă, încât proprietarul rămânea uluit ce bună găină are. Avea aceste candori... Deci șeful a depus garanție, a spus: „Dacă prietenul meu a promis că se întoarce, în ziua când expiră viza, se va întoarce”. C.Ș.: Și s-a întors. A.B.: S-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
impusese Hitler ceremonialul. Generalul Franz Halder consemna: "Francezii, dintre care, evident, șeful delegației a fost cel mai simpatic, nu știau deloc că tratativele se vor duce în același loc unde fuseseră duse cele din 1918. Aflând de aceasta, au rămas uluiți și, la început, s-au simțit destul de deprimați"717. Noul guvern "de la Vichy" era condus de mareșalul Pétain. În interior, partidul comunist organiza Rezistența. Din Anglia, generalul de Gaulle a reușit să pună bazele "Franței combatante", care va juca un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în care acesta cîntă după partitură, fiziologul ar distinge, pe lîngă urmele cerebrale ale sunetelor, altele, provocate de caractere figurative, de semnele tipărite, despre care n-ar putea spune decît că nu le recunoaștem în natură. Ar fi poate la fel de uluit ca Robinson cînd, explorîndu-și insula, descoperă pe nisip, nu departe de mare, urme de pași. Să presupunem că aceste urme ar fi fost lăsate de oameni veniți în ziua precedentă, fără ca el să-i fi văzut, și care au plecat
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a ieșit din cameră. Imediat ce s-a închis ușa, bărbatul a început să tremure, apoi să plângă - da, să plângă - și s-o implore pe nevastă-sa să se întoarcă. Când femeia a revenit, s-a liniștit ca prin farmec. Uluit, am înțeles că acel om făcuse dependență de soția lui. Prezența ei îi diminua spaima, pe care singur n-o putea controla. Cât de mari erau ravagiile provocate de spaimă, dacă sufletul lui făcuse o regresie până la stadiul primei copilării
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
a ridicat capul, m-a privit un timp cu neîncredere, după care i-a spus soției: — Draga mea, poți să mergi acasă. E inutil să te chinui și pe tine. Mă voi descurca singur. Femeia ne-a privit pe amândoi, uluită, apoi a dat un telefon, a început să-și facă bagajele și în mai puțin de o oră a plecat. Am ieșit și eu, pentru că venise ora la care îmi făceam plimbarea. Am mai avut timp să văd cum, la
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
aparate pe omul de acolo și l-au scos, în tăcere, din salon. M-am gândit că venea rândul meu. Că era imposibil să rezist acelei insuportabile dureri, care amenința să nu înceteze vreodată, și atunci am început să urlu, uluit că sunt în stare să scot asemenea sunete neomenești. A venit o asistentă. I-am cerut să facă ceva ca să diminueze durerea. A răspuns imprudent: Dar v-am făcut morfină. Nu mai avem ce să vă facem, domnule. Am fost
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Inanna îi oprește. Ei se îndreaptă atunci către cetățile Umma și Bad-Tibira; îngrozite, zeitățile tutelare se târăsc în praf la picioarele Inannei și zeița îmblânzită se hotărăște să caute în altă parte, în cele din urmă ei sosesc la Erek. Uluită și indignată, Inanna descoperă că Dumuzi, în loc să se tânguiască, stătea pe tron, îmbrăcat în veșminte bogate, bucuros de a fi, s-ar fi zis, unicul stăpân al cetății. Ea aținti o privire asupra lui: privirea morții! Ea rosti un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
drept comun, purtând pe targă o făptură firavă care aducea, prin liniile ascuțite ale pomeților, mai degrabă cu un sfânt decupat din icoanele neasemuite ale pictorilor bizantini. Era așa de slab, că puteai să vezi printr-însul și-l urmăream uluit cum încerca să-și strângă zeghea pe el, cu rămășița unui efort parcă nepământean. Era frig, tare frig în celulă și parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și mi-a spus: Cred ceea ce-mi spui, e foarte adevărat... Dar când ai un tată care face o politică diferită! El repetă neîncetat că avem nevoie de doi ani, să mai câștigăm doi ani pentru flota noastră! Eram uluită: tonul era de o sinceritate atât de profundă, încât mă emoționa să-l văd confesându-se astfel. De mai multă vreme, încă din iarna trecută, când se șușotea despre cartea pe care o jucase prințul imperial când își prevenise tatăl
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
trebuie să-ți spun că nu sunt deloc mulțumit de scrisoarea lungă pe care i-ai scris-o Ceciliei referitor la problema "femeia". Cecilia mi-a arătat-o și m-a întrebat ce părere am. Am fost de-a dreptul uluit, deoarece am crezut că înțeleseseși care e opinia mea în acest sens. Ascultă-mă, nu este deloc bine să lași să se creadă că disprețuiesc femeile și să crezi că asta m-ar face să nu mă implic în vreun
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
li se taie respirația. El salută râzând și-mi spune, amuzat: Mă întreb cine își imaginează ei că ești? Trebuie să le fi trezit curiozitatea. Adineauri m-am întâlnit pe stradă cu una din doamnele de la Curte. S-a oprit uluită și am râs cu poftă de buimăceala ei. Sunt sigur că în acest moment tot palatul comentează știrea: "Prințul moștenitor s-a plimbat în mașină pe străzile Berlinului cu o frumusețe necunoscută". La intrarea în castel, administratori în redingotă sau
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Stat Sibiu. Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră, de Rahmaninov, și Simfonia a VI-a „Patetica“, de Ceaikovski, acestea au fost lucrările alese de muzicienii ruși. După o singură repetiție, directorul filarmonicii sibiene, Ioan Bojin, avea să se declare uluit: „Vom asculta o simfonie de Ceaikovski pe care poate că am mai ascultat-o, dar pentru prima oară o auzim acum altfel, cu totul diferită. Suntem impresionați de ceea ce a reușit dirijorul să obțină de la orchestră. La fel, suntem încântați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
să fi prins vreodată, cu undița, unul la fel). Viu, dând din coadă ca și cum l-ai fi pus în ulei încins. La câțiva metri mai încolo - alții. Doar să mi se fi arătat Dumnezeu în persoană aș fi fost mai uluit. Însă, în timp ce apariția lui Dumnezeu în persoană cred că m-ar fi făcut s-o rup la fugă de spaimă, la vederea peștilor din colb n-am mai stat mult pe gânduri - de unde vin? încotro se duc? a’ lu’ cui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
surprins ceva din conversația lui telefonică. Îi spun că am un prieten care a fost în aceeași situație, că și a micșorat stomacul prin operație, iar acum se simte foarte bine și a început să facă jogging. Hipopotamul mă privește uluit, în timp ce vorbesc încep să mi dau seama că am făcut o gafă nepermisă. Mă gândesc cum s-o dreg, mă gândesc că uneori chiar vorbesc prea mult și că ar trebui să învăț să mi mai țin gura. Fără avertisment
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mă întristam, totodată. Năuc încă, mă îndepărtam înfricoșat de casă. Când liniștea s-a așternut peste tot și pământul își încetase zbenguiala sa nebună, nori înalți de praf și fum se ridicau din toate părțile. Minute în șir am privit, uluit, casele dărâmate din jur. Casa bunicii se afla și ea la pământ un morman de cărămizi și moloz. Căutam parcă ceva, dar nu găseam nimic. Am văzut atunci grădina: era intactă, tufele de flori și legume nu suferiseră nici o stricăciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
articolele abordate, de numele autorilor: Mircea Eliade, Noica, Cioran nu existau pentru mine decât ca nume pe coperte de carte (ceea ce nu înseamnă că nu l-am întâlnit în presă: de legăturile practice ale lui Eliade cu legionarii am aflat, uluit, abia din memoriile lui); poate mă interesau în mai mare măsură faptele, persecuțiile de care se plângeau legionarii (i-am văzut apoi, în L’Illustration, arătați întinși pe străzile Bucureștiului, în bălți de sânge, doborâți de gloanțele care le-au
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a făcut decât să recomande regimului japonez interbelic să examineze atitudinea lui Kuroda, să-l îndrepte pe calea cea bună. Rezultatul? Tablourile lui Kuroda au fost arse, el a fost azvârlit în temniță și după toate acestea, Ono se declară uluit, exact ca majordomul Stevens. Pe scurt, Ono refuză să recunoască că e vinovat. El refuză implicit să fie părtaș la ironia vieții. Ca tehnică, Ishiguro începe prin a enumera lucruri de care habar n-avem și ne face să ne
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important să spunem că a nu-l înțelege pe Pinter e o mare bucurie. A vedea cât de alunecos este înțelesul lui înseamnă de fapt a te apropia de esență în ce-l privește". Poate se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al lui Eliot. Old Possum's Book of Practical Cats e o imagine inedită în peisajul interior al temătorului Eliot, o imagine a lumii văzute prin ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot e înlocuită de o înșiruire de propoziții cu sens îndoielnic, de gânduri pisicești extrem de inventive și încântătoare. Limba lui Eliot nu mai e, cum spunea el, "dislocată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de mii de deținuți politici și au lăsat sănătatea și, în foarte multe cazuri, viața. Când Sanda Stolojan ajunge, în 1949, la lagărul de la Poarta Albă (unul din lagărele „Canalului“) pentru a-i aduce un pachet soțului ei, Vlad, este uluită zărind, pentru prima oară, în stepa Dobrogei, o coloană de deținuți înaintând în haine vărgate, înconjurați de gărzi înarmate și de câini, mergând la muncă. O astfel de grozăvie i se părea de neconceput în România! Până în 1953, anul morții
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
atribuite ultimei catastrofe mondiale și care nu proveneau toate din ea, săpau stabilitatea calmă a averilor. Altădată sursă aproape unică a multor familii, ultima speranță a atîtor altele, aflate încă pe primele pante ale succesului, renta se topea între mîini uluite. Rezistența salariatului devenea bloc împotriva oricărei presiuni în legătură cu remunerațiile muncitorilor, subțiind, la fiecare criză, profitul patronal, cu dividende cu tot. Expansiunea industriei, în țările noi, și progresele autarhiei lor expuneau capitalismele europene și pe cel francez la o anemie crescîndă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un inaparent fenomenologic. Căci totul este prezent, dar fără ființa prezenței, imprezentabil. În prezența martorului se arată ceva ce nu poate fi arătat, transparența prin care mărturia devine vizibilă, stârnește arătarea: "Deci, din cripte adânci, renasc, de fiecare dată, arătări/ uluite, martorule că iar te apuci să vorbești, ca și cum/ fără vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar/ vorbirea ar vedea/ criptele deschizându-se"6. Ivirea imprezentabilului are loc dincolo de limbaj și de vedere; o arătare ieșită din timp, din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
au fost obligați de atâtea ori să accepte căsătorii în care primează „rațiunea de stat”. Presa a readus pe tapet episodul în care, înțelegând că tânăra mireasă, Diana, aștepta ca soțul să-i fie fidel, Charles ar fi întrebat-o uluit: „Chiar aștepți de la mine să fiu primul prinț de Wales din istorie care să nu fi avut o amantă?” Ceea ce a urmat e de-acum istorie, și nu neapărat una glorioasă, gândindu-ne fie și numai la câtă suspiciune va
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de ambasador - de la cum era îmbrăcat și cum vorbea, la ceea ce spunea. S-a purtat cu mulți foarte bine. Cu mine - ireproșabil. M-am adresat serviciului consular solicitând o viză de călătorie în România. Aurel a aflat și a rămas uluit că nu am vorbit cu el. Mi-a trimis pașaportul cu viza respectivă prin șoferul său. În plic se mai afla și check-ul acoperind taxa de viză. Aurel anulase check-ul și pe spatele lui dăduse o „rezoluție” care-i va
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și marii ofensive de la Chemin des Dames, din primăvara lui 1917, care înregistrează 271 000 de morți în șase săptămâni. La sfârșitul războiului, Basile e înaintat la gradul de locotenent și încărcat cu onoruri și medalii. Este mai cu seamă uluit că scăpase cu viață și se simte mai îndrăgostit ca oricând de "nașa" sa de război. În așa măsură încât divorțează de prima nevastă și se căsătorește cu Anna, în 192183. Cazul lui Basile nu este izolat. Chiar sora acestuia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]