10,459 matches
-
-și impresiona mama, de a-și dovedi bărbăția în fața ei. Pentru Gru lucrează o întreagă armată de pigmei robotronici, iar inventatorul beneficiază și de un geniu rău, Dr. Nefario (voce Russell Brand), spiritul său faustic care-l menține departe de umanitatea obișnuită. În piesa lui Camus, Caligula își dorea Luna, expresie a imposibilului pentru cineva care avea totul. Gru nu este un spirit atât de distorsionat, raptul lui face parte dintr-o ecuație infantilă, are mai degrabă semnificația gestului unui iluzionist
Magnificii ticăloși cu suflete de aur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6068_a_7393]
-
fost condamnat pentru rolul său în eliminarea partidelor religioase, a anunțat postul public de televiziune din Irak, citat de Mediafax. Aziz a fost condamnat pentru prima oară în martie, la o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru "crime împotriva umanității", în cazul execuției unui număr de 42 de comercianți, în 1992, sub acuzația speculării prețurilor unor produse alimentare. Singurul creștin din rândul colaboratorilor apropiați ai lui Saddam Hussein, Tarek Aziz, născut în 1936, s-a predat trupelor americane la sfârșitul
Fostul vicepremier irakian Tarek Aziz, condamnat la moarte () [Corola-journal/Journalistic/61758_a_63083]
-
Centrului Mondial de Oncologie / în buncărele pavate cu piatră cu uși grele de plumb / ca niște adăposturi antiatomice" (Tragedii de familie). Precum odinioară M.Blecher, poetul nostru scrutează cu nereținut interes mediul clinic în care a pătruns, constatînd aici o umanitate specifică. Un mod al omenirii de-a continua să trăiască oarecum subversiv, provocator la adresa convențiilor, sub semnul unui umbros triumf. Diferența dintre efemer și veșnic se estompează (Bufetul Oșanca). Obiectivarea obținută prin asumarea perspectivei epice aduce negreșit o alinare. Camarazii
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
prin distanțarea din proprie inițiativă a convertiților la nazism de restul societății românești. Au urmat brutalele represalii în masă aplicate de o putere victorioasă în război, URSS, unei minorități naționale tratată în ansamblul ei ca inamică - tip de crimă împotriva umanității specific ambelor ipostaze ale fărădelegii ucigașe ridicată la rangul de politică de stat care au pustiit, în secolul al XX-lea, Europa: ridicați peste noapte de la domiciliu (inclusiv din București, îmi amintesc de dispariția subită a coaforului Otto de pe Ștefan
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
o disculpare morală cu orice preț, ci încearcă să aducă discuția într-un context mai adecvat sub aspect afectiv. De aceea, nu ni se vorbește de-a lungul ei despre slăbiciuni umane (ca o contrapondere a calităților), ci numai despre umanitate așa cum e ea. Există de altfel o lecție de frumoasă pedagogie la capătul căreia, aflăm, adolescentul Ion Vianu e întors din drumul ușuratic pe care o apucase „cu nădejde și temei". Discursul arată o delicatețe psihologică ieșită din comun: „Am
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
de spijă. Lîngă butuc, în șură-s cuminți și plini de must,/ cu-aroma dulce strînsă din rîndul lor îngust/ ce suie către coastă de jos, de lîngă drum... / acății, lemnul casei stăpîni și nu altcum" (Acății). Transcendența unei atari umanități o reprezintă un creștinism sătesc care pune în acord mitul evanghelic cu ambianța imemorială a țăranului. O concluzie: grație liricii lui Ion Horea, satul, de atîtea ori minimalizat, bruftuit, evacuat în numele unei grăbit însușite concepții „globaliste", își reafirmă îndărătnic prezența
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
impus drept figură centrală în sfera cercetărilor asupra rasei și a ecourilor acestui subiect în literatură și în spațiul reflecției sociale. Deși abordează teme intens ideologizate, Sollors refuză dogmatizarea discursului, contrapunându-i o viziune antro-pocentristă, cu insistență pe valorile fundamentale ale umanității dobândite de evoluția civilizației uxversale. Munca acestor experți a beneficiat de sprijinul, energia și - aș îndrăzni să spun - viziunea unuia din marii editori americani, un fel de rebel al tuturor cauzelor bune, Lindsay Waters. Intelectual de suprafață el însuși, autor
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
Dumitru Avakian Motto: „Umanitatea elevată se află în așteptarea unei schimbări radicale". Dumitru Avakian: - Prefer să pornim discuția noastră observând drumurile tale în plan componistic, si nu numai, căile pe care te-ai orientat în ultimele perioade. Stări ale timpului si ale spațiului, Muzica
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
minții. Să fie și o provocare mentală, adresându-se tuturor etajelor ființei. Dacă artistul își propune să transmită ceva referitor la esențele lumii, iar receptorul observă acest lucru, atunci pentru el faptul respectiv trebuie să fie un act de revelație. Umanitatea elevată se află în așteptarea unei schimbări radicale.
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
să guverneze filmul lui Godard, însă solidaritățile atomice se realizează nu totdeauna aleatoriu. Uneori scăpărătoare replici memorabile sau gesturi brizează filmul și aceste tăieturi lasă lumina să pătrundă odată cu lama de cuțit într-un corp incert, evanescent altfel al unei umanități captate între două fraze, între două imagini. Am fost cu adevărat entuziasmat de filmul lui Alexei Balabanov, Of Freaks and Men (1999) pe aceeași frecvență cu filmul fraților Quay, The Piano Tuner (2005) deși registrele sunt diferite, ambele oferind o
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
întru nebunie, cu confuzia planurilor, cel al dramei în care joacă tânărul, Electra lui Sofocle, și cel al realității către care personajul proiectează propriul univers fantasmal. Ca și cu Bătrâna și Bătrânul în Scaunele lui Eugen Ionescu, mesajul testamentar către umanitate al lui Brad Mc Cullum (Michael Shannon) este rizibil precum și cazul alienării sale centrate într-un complex oedipian rău lichidat. Însă nu aici se află miza filmului. Regizorul ne transferă de pe o scenă grandioasă, cea a tragediei, pe una rizibilă
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
constitui într-o enumerare eclectică, suspecte „reziduuri tulburi", un „meli-melo, după mine profund indigest, de mistagogie, ocultism, «mituri», «ortodoxism», «Nae Ionescu», «Steinhardt», «inițiere la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins, a se visa în postura de doctrinar al Partidului Național-Țărănesc Creștin Democrat. Înregistrat la rubrica, grosso
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
aerul, se desprinde de pământ. Este vorba de românul Traian Vuia, cel care a și inventat și construit aparatul de zbor. Și este momentul în care un român avea să se alăture celor care au schimbat pentru totdeauna lumea, oferind umanității, pur și simplu, zborul.
Cea mai importantă poză din istoria românilor by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63019_a_64344]
-
avem dreptul de-a rămîne peninsule. Resping sistemele politice care vor să înghită individul într-o masă, să facă din el o moleculă dintr-un sistem. Dar resping și ideologiile care recomandă tuturor indivizilor să fie insule, deconectate de restul umanității și în conflict cu aceasta. Dacă mi-aș putea formula răspunsul ca pe o lozincă politică, aș spune: «Votați cu peninsula!».” A doua parte a debutat cu o provocare lansată de Gabriel Liiceanu, care, într-o paralelă dintre Tratatul de
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
motivată un reflex utopist, o formă de bovarism ideologic, o sensibilitate care a ținut mult timp trena comunismului văzut ca o formă de frumoasă rebeliune, ca un fel de revoluție cultural-politică, ca pe un impuls dat idealurilor de schimbare a umanității. Nu este singurul afect pus în joc de acești maeștri ai schimburilor de ture, dar este singurul atașament ideologic. Nimic glorios nu însoțește acest joc de-a v-ați ascunselea, poate doar sentimentul că în afara acestui joc nu mai există
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
în 2010, cu titlu transponibil, conform lui Mihăieș, în Greu o duce țara ori Vai de biata lume), toate aceste titluri fiind analizate, prin capitole distincte, în volum. Cel din urmă amintit, îngrijorat și îngrijorător, e dedicat problemelor care fac umanitatea de astăzi o scenă care nu are motive solide de mândrie: tonul general e amar, anatemizarea consumismului - de retorică marxizantă (aversiune constantă la adresa proprietății private, care ar „slăbi” statul). Altminteri, reflecția sa e indenegabilă: știm cât costă orice, dar nu
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
aibă tupeul și să dea și declarație... el confirmă că decesul nu a fost din cauza hipotermiei. Atât timp cât eu am certificatul unde spune cauza decesului: expunerea îndelungată la frig. Asta e deja nesimțire și nepăsare! Acest om nu are pic de umanitate în el. Îmi pare rău că spun asta, dar sunt cu nervii la pământ", a spus fratele Aurei, la "Un Show Păcătos".
Fratele Aurei Ion a răbufnit: "E nesimțire și nepăsare" () [Corola-journal/Journalistic/48377_a_49702]
-
în the blood of the lamb/ Tell me again/ When the rest of the culture/ Hâș passed thru’ the Eye of the Câmp”. Măcelarul (the bucher) e un personaj recurent în lirica lui Cohen. El participa la marele masacru al umanității. Aici, Exterminatorul e înfățișat în clipa triumfului, spălându-și murdăria în sângele nevinovat al Mielului. Toată această construcție distopică transcrie starea de bătrânețe încremenita, de contemplație pasivă, în care unică realitate palpabila o constituie cuvintele. Cu toate acestea, la capătul
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
discursul muzical deschis și dezinhibat din I’m Your Mân, în care, într-un mod asemănător, vocea ni se oferea pe dimensiunea ei gravă, melancolica și aproape extinctă. Revenirea la atmosferă vag suprarealista în care „îngerii gâfâie”, „ascultatul doare”, iar umanitatea în întregimea ei pare a fi pregătită pentru exterminare într-un lagăr gigantic conferă gravitate, punând stigmatul terorii pe tot ceea ce înseamnă aspirație umană. Compus împreună cu Patrick Leonard, Show Me the Place reprezintă o variantă - parcă mai radicală, parcă mai
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
Dragoș Ivana, Elenă Butoescu, Florentina Luminița Gheorghiu, Mihaela Doaga, Oana Fotache Dubalaru, Petruța Năiduț, Ruxandra Vișan. „Declarația de intenții” a organizatorilor (unde credem a fi detectat amprenta caracteristicei mobilități intelectuale a doamnei Irimia) sintetiză astfel intențiile reuniunii: „Istoria culturală a umanității, din Orient până în Occident, abundă în motive florale, ilustrații și reprezentări ce fac orgoliul legendelor, miturilor și altor texte fundaționale. Concepte relevante, utilizate în varii culturi, gravitează în jurul unor asemenea fertili topoi identitari. Există o taxonomie a speciilor florale, ce
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
povestire clasică, Îngropat de viu, a lui Edgar Allan Poe, al cărei final ar fi putut fi folosit drept introducere la cutremurătorul capitol al lui Tony Judt: „Există momente când, chiar și pentru ochiul sobru al Rațiunii, lumea tristei noastre Umanități poate căpăta aparența Iadului - însă imaginația omului nu e Carathis ca să-i exploreze nepedepsită toate cavernele. Vai! sumbra legiune a terorilor sepulcrale nu poate fi socotită întru totul fictivă -, ci, precum demonii în a căror tovărășie Afrasiab a făcut călătoria
Memorii de dincolo de mormânt (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5252_a_6577]
-
de caracter - singura noblețe adevărată în lumea muritorilor”. Imperative de ordin estetic și, mai ales, etic, la văpaia lor, tipologia eroului așterne biruința pe treptele unui suiș sacrificial: „martir solitar, da, răscumpărător singur, prin pătimire și moarte, al unei întregi umanități, desigur; dar biruitor prin luptă activă, niciodată. Biruința e a celor mulți.” Poate, de aceea, versiunea a doua pe care a cunoscut-o Bălcescu, în opera lui Spătaru, atinge, deși mai descriptiv, cu o frumusețe memorabilă în detalii, impactul grandios
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Enrico Crispolti, organizatori norocoși de retrospective, artiști trăind emulația incitantă între plastică și scenografie, Josef Szájna, Emilio Vedova. Ceea ce au observat lucid cîțiva oaspeți italieni, scriitori de artă bine cunoscuți, era, dincolo de dura pregnanță, interioritatea subtilă din sculptura lui Spătaru: umanitatea inerentă a arheologicului, paradoxala blîndețe a muzeului, explica Lorenza Trucchi, care-l frecventase ca exegetă pe un artist de cruzimea lui Bacon. Iar Marcello Venturoli, care găsise în Pavilionul românesc expresia de cea mai rafinată emoție din întreaga Bienală, implica
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
facsimil, mărturii, amintiri, note scurte, puternice, undeva în josul unei pagini albe, portrete de o forță extraordinară - ca, de pildă, acela al lui Ion Iancovescu sau Toma Caragiu - sînt respirații cu oameni mari de teatru. Citind, simt într-adevăr miracolul și umanitatea teatrului. Fără de limitele sale. Simt cît de vagă este această vorbă „globalizarea”. Și cît de mult am fost și am circulat, prin marile personalități dintotdeauna, în sistemul de idei și de valori de pretutindeni. Citind, simt spațiul fără de granițe al
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
primar al calității. Totuși, după 1870, spiritul pozitivist își impune prezența. Noi teme, rezultat al unei realități mereu în mișcare, sunt puse în valoare, grație unei forme mereu mai subtile. Poezia parnasiană, tot mai intelectuală, abordează direct marile probleme ale umanității. Pozitivismul epocii se regăsește acum în temele favorite ale poeților parnasieni iar poezia lor, mereu mai erudită, rămâne tot mai inaccesibilă publicului larg. Leconte de Lisle, maestrul de necontestat al Parnasului, militează , ca și Théophile Gautier, pentru cultul frumosului, consideră
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]