1,457 matches
-
din centru. 19 februarie 2010 Unul dintre lucrurile care lipsesc lumii noastre pentru a se însănătoși după cei cincizeci de ani de comunism bolșevic este reconstrucția literară, susținută artistic, a acelei societăți. După excesele jurnalistice, după stângăciile resentimentare sau evocările umorale, după minciunile puzderiei de autori "liberi" care și-au inventat, post factum, jurnale în care se ipostaziau ca eroi, a venit, în fine, și timpul ca lumea nomenclaturii comuniste românești să învie, sub pana iscusită a unui romancier debutant. Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fibrinei duce la formarea unor produși de degradare a fibrinei care cresc permeabilitatea vasculara și chemotactismul ; activează C3, transformă prekalicreina în kalicreină și kininogenele în kinine care vor stimula transformarea plasminogenului în plasmina. Sistemul complement este principalul reprezentant al imunității umorale care se realizează pe trei căi: calea clasică prin complexele Ag-Ac (IgG sau IgM) ; calea lectinică prin carbohidrați colectine ; calea alternativă prin activarea componenței C3 de endoxine sau agregate de IgA, IgE. Componentele sistemului sunt notate de la C1 la C9
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
informare din punct de vedere neurofiziologic, pentru a cunoaște baza mesajelor informativ-semnificative intelectual cognitive care determină comportamentul adecvat și fac posibilă înțelegerea și engramarea în memorie a informațiilor respective. Aș mai adăuga că mecanismele învățării sunt atât nervoase cât și umorale. Învățarea implică formarea unor conexiuni sinaptice - prin punțile dintre neuroni formate de celulele gliale, care favorizează transmiterea neuroneuronală. Prin această transmitere crește A.R.N. (acidul ribonucleic) în celulele neuronale activate, acest mediator chimic fiind considerat „molecula memoriei” după cum A.D.N.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și un limbaj unificator (metodologic) pentru alte tipuri de discurs (limbaje) pentru care semnele (minciunii) sînt relevante. Spre exemplu, minciuna se concretizează prin următoarele categorii de semne (de semnificanți, de fapt): biofizice (înroșire, tahicardie, creșterea temperaturii, transpirație etc.); biochimice (modificări umorale, creșterea adrenalinei din sînge, eliberarea de hormoni etc.); psihologice (nervozitate, teama de a nu fi descoperit, emoție, tremurul vocii) etc. O parte dintre aceste semne sînt posibil de obiectivat direct prin simțuri, altele presupun procedee și instrumente speciale medicale sau
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
complementului din serul normal de cobai. La începutul secolului XX, marele microbiolog rus Iliya Metcinikoff descoperă fenomenul de fagocitoză, punând bazele înțelegerii imunității celulare. Tot atunci, Behring și Kitasato descoperă existența anticorpilor, fapt care a permis elaborarea conceptului de imunitate umorală. În anul 1900, P. Erlich elaborează teoria catenelor laterale, anticipând rolul anticorpilor ca receptori membranari ai antigenului, ceea ce a permis înțelegerea proprietăților de recunoaștere a substanțelor străine sau a agenților străini de către componentele moleculare ale sistemului imunitar. Tot el elaborează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intrinsecă a sistemului imunitar de a răspunde la anumite antigene, bazată pe prezența unor limfocite desemnate Lyz1, selectate pentru expresia unui anumit repertoriu de specificități de anticorpi (Lewin, 2000). S-a înțeles astfel că există un răspuns imun (RI) mediat umoral, în cadrul căruia se realizează producerea de imunoglobuline specifice pentru molecule străine organismului, cu valoare de antigene. Acesta reprezintă evenimentul primar în realizarea RI. Recunoașterea antigenului (Ag) de către anticorpul (Ac) corespunzător conduce la realizarea complexului Ag-Ac. Formarea acestuia mobilizează alte componente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acestuia. Funcționarea normală a sistemului imunitar este o condiție sine-qua-non a existenței și perpetuării sistemelor biologice. Reacțiile de apărare ale organismului, realizate prin intrarea în acțiune a sistemului imunitar, presupun sinteza și producerea unor componente ale sale, reprezentate de factori umorali - anticorpii (imunoglobulinele), complement - factori nespecifici, substanțe cu efect bactericid din umori etc., precum și de factori celulari, reprezentați de fagocite și imunocite prezente printre elementele figurate ale sângelui sau printre componentele tisulare din diferite organe. În anumite componente ale sistemului imunitar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea aspect al dualității constă în prezența organelor limfoide centrale sau primare și a organelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și a virusurilor asupra sa. Omul adult poartă pe suprafața tegumentului și a mucoaselor sale un număr uriaș de celule bacteriene (circa 1014), chiar mai multe decât propriile sale celule. La vertebrate, apărarea este asigurată de complicate mecanisme celulare și umorale, de rezistență și imunitate. Funcția esențială a sistemelor de apărare este protecția față de agenții patogeni invadatori. Interacțiunea permanentă cu microorganismele are un rol hotărâtor în dobândirea complexității structurale și funcționale a sistemului imunitar. Dovada o constituie faptul că la animalele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de 5-10 ori mai mici decât la organismele convenționale. Evoluția a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente funcțional, care neutralizează, sechestrează, omoară sau îndepărtează agenții infecțioși, pentru organismele vertebrate. La vertebrate, reacțiile de apărare sunt rezultatul acțiunii unor factori umorali nespecifici (complement, substanțe bactericide) și specifici (anticorpi) și a unor populații de celule specializate, cu acțiune nespecifică (fagocite) sau specifică (limfocite). În concepția modernă, din punct de vedere structural, sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca un organ difuz
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub acțiunea unor celule și a unor factori umorali;- existența organelor limfoide centrale (primare) și periferice (secundare);- existența unui răspuns imun primar și a unui răspuns imun secundar;- dualitatea structurală (două perechi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub acțiunea unor celule și a unor factori umorali;- existența organelor limfoide centrale (primare) și periferice (secundare);- existența unui răspuns imun primar și a unui răspuns imun secundar;- dualitatea structurală (două perechi de catene polipeptidice) și funcțională (bivalența) a moleculei de anticorp;- comportamentul dublu al moleculei de Ac: molecula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de Ig, care rămân legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a antigenului (Ag) specific (fig. 1.14
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau CD8. Aceste molecule aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor. Celulele CD4 au de obicei funcție helper, iar cele ce exprimă markerul CD8 sunt citotoxice. Limfocitele T îndeplinesc funcții complexe, atât efectoare ale răspunsului imun mediat celular, cât și reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care îi secretă, denumiți limfokine. Limfocitele T realizează următoarele funcții:- liza celulelor care exprimă molecule nonself pe suprafața lor;- reglarea răspunsului imun;- medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul heterogenității funcționale și se datorează activării unor subpopulații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
major al diferențierii celulelor Th1. Celulele Th-2 (Th-b) secretă citokine de tip 2: IL-4, IL- 5, IL- 6 și IL -10 (dar nu secretă IL-2) și stimulează activitatea limfocitelor B de memorie. Citokinele tip 2 (IL-4, IL-5) stimulează răspunsul imun umoral față de paraziții extracelulari (stimulează diferențierea limfocitelor B spre plasmocit) și instalarea stărilor alergice prin capacitatea lor de a induce sinteza IgE și de a stimula mastocitele. În esență, limfocitele Th-2 sunt implicate în edificarea răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspunsul imun umoral față de paraziții extracelulari (stimulează diferențierea limfocitelor B spre plasmocit) și instalarea stărilor alergice prin capacitatea lor de a induce sinteza IgE și de a stimula mastocitele. În esență, limfocitele Th-2 sunt implicate în edificarea răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Prin toate aceste efecte, limfocitele Th sunt amplificatoare ale răspunsului imun Limfocitele CD8 (T citotoxice sau limfocite TD) reprezintă 25-35% dintre limfocitele T circulante. Funcția lor constă în efectul litic prin contact celular direct asupra celulelor infectate cu virusuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
metchnikowin, pe de o parte, și crește rata diviziunii hemocitelor și producția de lamellocite, esențiale pentru încapsularea ciupercilor invazive sau a paraziților. Activarea lui Toll conduce la realizarea unui răspuns imun coordonat în care sunt angajați deopotrivă factori celulari și umorali. La mamifere, căile protein kinazei activate de mitogen (MAPK) și semnalul transductor și activator al transcripției JAK-STAT joacă rol important în activarea răspunsurilor imune. La Drosophila s-au descris mai multe cascade MAPK, care sunt implicate în reglarea expresiei genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru lizozim, precum și o genă care codifică o proteină ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una dintre armele răspunsului imun umoral al insectelor. Gena mitricoxidsintazei din genomul drosofilei și gena proteintransferinei transportatoare de fier sunt implicate prin produșii lor în apărarea celulelor gazdei față de infecția microbiană. Ca așezare în genom, unele gene implicate în mecanismele de apărare constituie mici clusteri genici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sub formă de zimogene inactive în hemolimfă și sunt analogi ai componentelor căii complementului care se găsește în sângele și țesuturile de la om. Astfel, precum în calea complementului de la om, reacția de melanizare funcționează ca un component al răspunsului imun umoral pentru a restrânge invazia patogenilor în spațiile interne ale corpului. La Drosophila, reacția de melanizare, ca răspuns la prezența microorganismelor, apare ca o reacție a gazdei, și este activată în sistemul respirator. Un studiu recent (Tang și colab., 2008) a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
programat să recunoască un număr aproape infinit de antigene specifice, sistemul imunitar înnăscut poate recunoaște numai un număr limitat de determinanți comuni care se găsesc în agenții infecțioși. Cu toate acestea, sistemul imunitar înnăscut implică un repertoriu sofisticat de răspunsuri umorale și celulare, acționând atât la nivel local, cât și la nivel sistemic, constituind împreună o barieră eficientă în infecțiile cu patogeni (Medzhitov, 2007). ARHITECTURA ȘI VARIABILITATEA MOLECULARĂ A IMUNOGLOBULINELOR Imunoglobulinele (Ig) numite încă anticorpi ( Ac) constituie o fracție importantă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgM, ea se află predominant pe suprafața limfocitelor B. Funcția principală a IgD este necunoscută, deși s-a sugerat a fi implicată în diferențierea limfocitelor B. IgD este rareori cuantificată în analiza persoanelor suspecte de o deficiență a sistemului imunitar umoral sau o discrazie cu celule B. Imunoglobulina umană IgE are o greutate moleculară de 190 kDa, se află în ser, în formă monomerică, tetracatenară și reprezintă doar 0,004% din imunoglobulinele serice totale. IgE are o funcție clinică semnificativă, prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J este definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este secretată ca un pentamer IgM 5J, în care J este un polipeptid de asociere, nefiind nici o legătură între acesta și regiunea J a catenelor imunoglobulinice. Acest polipeptid J formează punți disulfidice cu catenele µ. Secreția proteinei este consecința răspunsului umoral pe care îl dă sistemul imunitar al organismului. Versiunile µ m și µs ale catenei grele µ prezintă diferențe doar la terminalul carboxi (capătul C). Astfel, catena µ m se termină cu o secvență hidrofobică, care o ancorează în membrană
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacția intensă la tuberculină, ale cărei semne clinice specifice oferă medicului aprecierea asupra capacității sistemului imunitar al celui testat de a opune rezistență la atacul agentului patogen real al tuberculozei. Celulele TCD4+ stimulează deopotrivă imunitatea mediată celular și imunitatea mediată umoral prin intermediul limfokinelor. IL-2 este principala limfokină a celulelor TCD4+ care stimulează răspunsul limfocitelor B la antigenul specific și proliferarea acestor celule în clone secretătoare de anticorpi. Datorită acestui rol pe care îl au celulele TCD4+ de a ajuta, adică de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]