13,547 matches
-
o oază de cultură. Astfel aș dori să cred, că este considerat astăzi cenaclul nostru Cetatea lui Bucur . Iar revista Cetatea lui Bucur strange în jurul ei scriitori români de pe tot mapamondul. E o bucurie greu de tradus. Reîntorcându-mă la uneltele poetului în lupta cu timpul . Câte versuri și câte culori risipite, ca să găsim cuvântul ascultat ca într-o scoică? Spre a ne vindeca de efectele Timpului: “Vindecați toți prin lumină/ tot în timp ne e demersul”, scuturându-ne de povara
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]
-
fără o direcție precisă. Dar noile cercetări au dat în vileag: de fapt Aborigeni se îndreptau spre un anumit loc, doar atunci când știau precis că vor găsi anumite produse naturale. Barbații s-au ocupat din totdeauna cu vânatul, construirea de unelte și păstrarea tradițiilor; femeile creșteau copiii, aveau grijă de gospodărie și pregăteau mâncarea. Este interesant de menționat că și femeile aveau grijă de anumite ceremonii. Inteligența lor naturală și priceperea cu care erau înzestrați a avut o influență mare asupra
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
vânat s-au folosit de câini din rasa Dingo pe care-i foloseau și la păzirea de dușmani sau cei ce veneau să vâneze în locurile care ei le socoteau că le sunt exclusive lor. Una din cele mai prețioase unelte, până în ziua de azi, este Bumerangul. In nordul Australiei, unde pământul e mlăștinos, ei au construit “capcane”lungi de câțiva kilometri în care prind cu ușurință pești, la sfârșitul sezonului ploios. Dimpotrivă, în partea de sud a țării, ei s-
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
lemnului, aflate la vedere, se pl â nge p ă rintele-paroh, î i amintesc și de asprimea repro ș urilor din partea lucr ă torilor care ș i-au rupt p â nzele gaterului î n cran ț urile metalice ale uneltelor r ă zboiului, î ncastrate î n trunchiurile ce trebuiau s ă devin ă grinzi la baza edificiului. Fundația Bisericii maramureșene fusese turnată cu vreo trei luni înainte pe locul modestului lăcaș, vechi de cu puțin peste un secol, suplinit
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
o nimfă. Sacou gris, pantaloni gris. Dar Igoriuncik? Aista, da, nume. Un copil. Luna e și ea un copil. Întors din război cauți femeia. Călătorii imaginare pentru copii. O adevărată nomadosofie. Brăila cu mila, Buzău cu Dumnezeu. Acordeon, tu ești unealtă divină. Din tine se nasc copiii. Un sărut de toamnă, unul de iarnă. Un sărut - un copil. Ți-aduc odrasla unei nopți cu aripi de sânge, au arome și aur, cu diamant geros, lampa angelică se sparse. La ora surâsului
COPIII ALTORA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353876_a_355205]
-
nu te pot scoate din inimă, din minte. Ia-mă cu totul, lacrimile să mi le seci, În ceața asta densă toate-n jur sunt reci. Simt o foame, o sete, ca niciuna alta. Răspund la iubirea-ți. Voi arunca unealta. M-am zbătut între inimă și rațiune, poate Dumnezeu îmi va dărui o minune. sursa foto: internet Referință Bibliografică: STRIGĂTUL TĂCERII / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1577, Anul V, 26 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
STRIGĂTUL TĂCERII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353953_a_355282]
-
în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel tânăr“ și nu-l predă, va fi împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
gospodar, domnul Gheorghe Beraru, la începutul acestei toamne a sfințit locul și cultura, făcând tot ce i-a stat în putință dar conștientizând - cred eu - că mintea fiecăruia, fără încălzirea inimii pentru credință și bună sporire, ar fi fost o unealtă slabă. Fiindu-i alături preot dr. Constantin Tudosă, paroh în satul Petia și preot Florin Grigorescu, paroh în Uncești, dintre oficialitățile locale precum și invitații poetului Mihai Leonte, printr-o slujbă liturgică, s-a sfințit acest lăcaș de cultură cu numele
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
spații largi, preponderent fiind dealul și muntele, bucovinenii nu au „beneficiat” de acel proces al colectivizării agriculturii în România, care a lăsat țăranii fără pământul pe care-l dețineau în proprietate și i-a lipsit de propriile animale, utilaje și unelte agricole. Amintesc cititorului, ori aduc la cunoștința celui care nu a cunoscut integral istoria comunismului, că în perioada cuprinsă între anii 1949-1953 s-a desfășurat prima „fază” ori primul „val” al colectivizării, care a fost, de fapt, o represiune a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
De cele mai multe ori femeia își ajută bărbatul, dar nu și invers. Femeia, prin firea lucrurilor, are rolul de gospodină. Face mâncare, ține curățenia, aranjează ținuta vestimentară, devine mamă și se îngrijește de educația odraslelor. Dat fiind că țăranii sunt stăpânii uneltelor de muncă ei sunt excluși de la calitatea pe proletar. In consecință țăranii nu sunt oameni ai muncii. Nemuncind (Chiar așa? Țăranul nu muncește? Mănâncă numai ce-i bagă Dumnezeu în traistă? Să fim serioși!) nu plătesc impozite dar nici nu
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
Să ne fi născut din oboseala romanilor și din lacrimile dacilor?” Este numai retorică. Deoarece, România, atinsă de grația istorică a viitorului , va deveni o ROMÂNIE SCHIMBATĂ LA FAȚĂ! Cel mai mare stilist (francez și român), EMIL CIORAN, își folosește unealta, cuvântul omnipotent, să deturneze, semantic, UNIVERSUL! „Politicul exprimă și servește valorile vitale, pe când spiritualul crește din necazurile vieții.” Prin urmare, să ne trezim întru Cioran. Metafizic, vorbind. Costel Zăgan Referință Bibliografică: LECTURI PERPENDICULARE : SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÂNIEI / Costel Zăgan
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353581_a_354910]
-
a purtat cu multă demnitate, nescoțând nici cel mai mic sunet de durere sub ploaia de lovituri, iar când n-a mai putut să se ridice deloc, au găsit pe un om sărman care se întorcea de la câmp cu niște unelte pe umăr. Unul din soldați l-a văzut în mulțime pe acel om robust și înalt care ieșea în evidență pentru că era mai înalt cu un cap ca toți și care privea și el cu uimire și cu teamă scena
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
Craiova, cu lucrarea științifică „Formarea cuvintelor în publicistica actuala. Derivarea”, coordonator științific Prof.Dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Institutul de Romanistica, Innsbruck, Austria 2007 - 2013 - Cursuri de formare continuă organizate: Centrul Educația 2000 + Organizația Salvați Copiii, Casa Corpului Didactic Prahova, Asociația Unelte pentru Dezvoltare Eexperiențăprofesională: Din 1979 până în prezent profesor de limbă română în învățământul preuniversitar Autor și coordonator de proiecte educaționale, coordonator de reviste școlare Comunicări științifice prezentate la simpozioane județene, naționale, internaționale Domenii de interes: lexicologie, literatura, gramatică, folclor Afilieri
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
se află icoane. Complexul muzeal de la Orheiul Vechi are și o expoziție documentară în care există piese de civilizație din perioada geto-dacică până în Evul Mediu. Cei dornici pot găsi aici un fond documentar foarte bogat alcătuit din aproximativ 6000 de unelte, arme, podoabe, monede, peste 100 000 de obiecte de ceramică și obiecte de etnografie. O vizită în satul Butuceni ne-a ajutat să cunoaștem forme tradiționale de viață, prelungite într-un prezent sincer și original. Străzile sunt neasfaltate, casele au
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
său, cu gând ascuns și cu prilej de-nfăptuire acum, sub ațâțarea văpăii din sângele lui fierbinte, îndreaptă pușca spre hoțul de lemne. Duhul cel vinovat de dragoste oarbă nu putu fi stăpânit de flăcăul-ostaș. Mâinile sale erau prea încleștate pe unealta morții, dincolo de puterea lui de stăpânire. Degeaba l-a prins de armă Dumitru, cu singura-i mână liberă. Că n-apucase a răsturna în lături hrana focului ce-avea să-i gătească merindele de praznic întru pomenire. Glonțul sergentului îi
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
ocazia să mai merg la pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți doi frați mai mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele. Într-o duminică de dimineață, cum stăteam conectat la partida de pescuit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
carnea crudă satură dar este mai puțin apetisantă ca friptura pe grătar sau la cuptor. Așa este chiar mai ușor de ros. Cuțu Azorel apreciază amândouă dar leoaica nici nu poate visa măcar o suculentă friptură de căprioară. Nu are uneltele necesare. Nu garantez că omul muncitor mai trebuie să fie și habotnic creștin spre a atrage iubirea și ajutorul lui Dumnezeu. Alte religii decât Ortodoxia specifică în clar că Dumnezeu ajută pe toți care se ajută și singur. Munca, dese
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
că omul muncitor mai trebuie să fie și habotnic creștin spre a atrage iubirea și ajutorul lui Dumnezeu. Alte religii decât Ortodoxia specifică în clar că Dumnezeu ajută pe toți care se ajută și singur. Munca, dese ori ajutată de unelte, este cel mai util dar pe care Divinitatea a făcut-o omului. De aceea munca ar trebui cinstită și în ritualul religios. Majoritatea religiilor lumii o și fac. O muncă deosebit de importantă este învățătura. Omul primitiv, din epoca de piatră
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
semenii respectiv capacitatea de asimilare a unor cunoștințe noi pe care toți cei dădăciți ar trebui să le aibă, sunt daruri Divine care dovedesc iubirea lui Dumnezeu îndreptată în special spre om, ființa dotată cu capacitatea de gândire făuritoare de unelte. Teologii împreună cu alți oameni de știință au dispute serioase asupra surselor cunoștințelor acumulate de omenire care, astăzi, depășesc orice limite ale închipuirii. În fapt toată dezvoltarea înaltei științe care, pe de-o parte ne ușurează viața dar totodată ne-o
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
generații s-a ajuns la concluzia, de importanță capitală, că timpul trebuie prețuit mai mult decât orice valoare băneasca, bunăoară. Mai mult decât orice valoare mobiliara ori imobiliară. Mai mult decât orice poate face omul cu mâna lui ori cu ajutorul uneltelor create de el, mai mult decât orice ar inventa omenirea... Se spune că timpul este o categorie filosofică apărută ori creată pentru a defini o dimensiune a Universului, alături de spațiu ... Cât de importantă a fost această noțiune este lesne de
VALOAREA FIECĂREI CLIPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347066_a_348395]
-
imediat învecinată, cât și din zone mai îndepărtate. În zona geografică în care se găsește astăzi România, ce corespunde cu perioada paleoliticului de mijloc (circa 120.000 - 35.000), se caracterizează prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră, au început să se diferențieze, în funcție de funcționalitatea acestora și apar primele unelte din os si piatră de silex, atribuite omului de Neandhertal. Aceste chestiuni, ne oferă viziuni expeditive a trecutului nostru la distanță, în ciuda unor oameni de știință
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
găsește astăzi România, ce corespunde cu perioada paleoliticului de mijloc (circa 120.000 - 35.000), se caracterizează prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră, au început să se diferențieze, în funcție de funcționalitatea acestora și apar primele unelte din os si piatră de silex, atribuite omului de Neandhertal. Aceste chestiuni, ne oferă viziuni expeditive a trecutului nostru la distanță, în ciuda unor oameni de știință care sunt sceptici, în legătură cu descoperirile făcute despre evoluția rasei umane. Posibil ca acești „oameni
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
Totuși, părinte, ascultați povestea asta: după Dictatul de la Viena din 30 august anul 1940, am fost convocați românii într-o zi la primărie și ni s-a spus să venim cu un târnăcop, cu o rangă, cu o secure, cu unelte de lucru. Au venit românii, crezând că vor fi trimiși să presteze diferite munci pe la poduri. Dar nu. Li s-a spus: Acum vă îndreptați spre biserica voastră și o dărâmați. Oamenii au rămas înlemniți și până nu s-au
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]