1,703 matches
-
la răspândirea acestei circulare. Știam că, din nenorocire, mitropolitul românilor prea e o persoană oficială pentru a se putea sustrage de la influența guvernamentală și nici nu se poate pretinde ca orice mitropolit să fie ca Șaguna, care punea ordine ministeriale ungurești ad acta, fără a le 'nvrednici măcar de-un răspuns și care, când dreptatea era în partea poporului său, o susținea în contra a orice și a oricui. Se prea poate așadar ca circulara aceasta să fie comandată de la Pesta, de unde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un răspuns și care, când dreptatea era în partea poporului său, o susținea în contra a orice și a oricui. Se prea poate așadar ca circulara aceasta să fie comandată de la Pesta, de unde i s-a și administrat mitropolitului, prin ziare ungurești, amenințări de trimitere la mănăstire. 268 {EminescuOpXIII 269} Ceea ce ni se pare însă straniu în această circulară și lucru la care nu ne-am fi așteptat este tendența pe care I. P. S. Sa binevoiește a o atribui adunărilor populare, tendență
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
observăm că de mult i s-a opus atât I. P. S. Sale, cât și în genere clerului, sofisma guvernamentală, întrebuințată dealmintrelea în toate țările, că tot ce fac, fac fără ca poporul să participe. Aceasta o zicea lumea oficială și foile ungurești. De-acum înainte imputarea de-a voi altceva decât poporul n-o mai poate face clerului nici guvernul, nici maghiarii. E clar că populațiunile române cer mai mult respect pentru bunurile lor morale câștigate decum [î]l cer episcopii chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de căldură. Ca dovadă că pomadații partizani ai Comunei nu numai că nu știu nimic, dar nici nu pricep limba ce-o vorbește poporul din care pretind a face parte, cităm următorul pasaj: Pe urmă acest fiu al patriei austro - ungurești mă întrebă pentru a depărta aceste triste idei: "Ce mai nou prin țară? " fără a adăuga cel puțin epitetul "romînească", ca și când el ar fi fost din aceeași țară cu mine, el austro - ungur! Sancta simplicitas! Țară în gura acelui austro-ungar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
uniune, pe care-o numesc fuziune inadmisibilă și stăruie într-o politică de pasivitate, încît nu iau parte la alegerile în Parlament, nici la alte acțiuni politice de însemnătate de drept public și toate legile și instituțiunile pe care legislatura ungurească le-a creat de la anul 1867 încoace românii le consideră numai ca de facto și impuse, iar nu ca existând de jure și durabil - obligatorii. În această politică de abstinență, care nu e în fond decât o stare perpetuă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și limpezime aceea ne-o spun fără sfială Irredenta română și presa ei din România și din Paris. Ce zicea, în decemvrie anul trecut, cu ocazia iubileului Habsburgilor, "Romînia liberă"? "Austria a sprijinit cu umerii săi clădirea dărâmată a statului unguresc, s-a făcut complice cu despotismul hunic și a menținut pîn-în zilele noastre sclavia naționalităților (în Ungaria). Oare dreptatea eternă va mai îngădui mult timp această pată pe care-o aruncă existența acestui imperiu parazit pe fruntea secolului libertății și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea în Orient? Dar pentru a o duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea în Orient? Dar pentru a o duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat la orice potență posibilă rămâne tot zero. Cumcă ungurii, ca toate popoarele de stepe, sunt cavaleroși și nu tocmai răi la inimă n-am avea de tăgăduit. Dar sunt și rămân turci. Turcul vulgar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe regele Matei I - și tocmai acest ținut, ilustrat prin strămoșia a trei dinastii române, să fie acela în care poporul nostru să se fi substituit maghiarilor? Vârfurile cele mai înalte ale Părincului (Paniculum ), Schelvoiului, Cârjei și Retezatului au nume ungurești? La banchetul dat în onoarea acelei adunări pseudoarheologice un alt înțelept - îndealmintrelea notar public, cu. clasicul nume Sandor Iosef, a ridicat un toast - într-un ținut curat românesc, bineînțeles - zicînd: "Să trăiască tot ce e maghiar! Să piară tot ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari guvernează Ungaria vom cita faptul următor: În ținutul Solnoc - dobîca, populat în majoritate de români, li s-a împărțit comunelor cîte-un dicționăraș româno - maghiar de nume proprii ca să serve pentru a traduce numele noastre de botez în echivalente curat ungurești. Se știe ce rol joacă Mineiele adică Viețile Sfinților și Calendarul în viața poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere cad astfel firește în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu tartaricul nume de barbat Zeltan ș. a. m. d. Cititorul le poate vedea pe toate sub un titlu special. Și acești oameni săraci, ignoranți, malonești în politică și în știință, vor să ducă civilizațiunea în Orient?! [15 iunie 1883] TRADUCERI UNGUREȘTI Relativ la cele scrise mai sus reproducem, rectif când se-nțelege traducerea pe care un maghiar a făcut-o numelor de botez ale românilor din Solnoc: Afimia Anania Artemie Ariton Dochia Despa Efrem Eufrosina Firona Gafta Gherman Gerasim Gapia, Agapia Istratie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nume biblic Iesaias) se cheamă Istvan (Stefan). (Leontius) se traduce cu Lajos (Ludovic). (nume biblic: Hiob) se traduce cu Ioszef. Până și cartea lui Iov, acea parte pesimistă a Bibliei din care se vede că lumea e deșartă ca învățătura ungurească, nu scapă de traducere. Condratie Melentie Melentia Minodora Macoveiu Maxim Mirilă Martial Nichita Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei Apologii a creștinilor adresată împăratului Adrian) se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cunoaștem noi înșine și n-o induc în eroare asemenea declamațiuni goale. Numai unele rectificări ne permitem. O foaie din Viena ("Deutsche Zeitung") numără pe d. Grădișteanu între familiile din Moldova. A păzit Dumnezeu Moldova de - asemenea virtuți. Zgomotele foilor ungurești sună ca totdeuna a deșert, pentru că presa lor înclină a exagera toate. La Viena rezidă din contra o politică calmă și de veacuri bine sfătuită, o dinastie străveche, care, în decursul lungii sale vieți istorice, va fi trecut cândva și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însă când în institutele de învățămînt ale României se predau neadevăruri istorice patente (? ). Astfel citim în mult întrebuințatul manual al lui Treb. Laurian asupra Istoriei românilor (edițiunea a patra p. 310 et sq. ) că Ștefan Vodă a nimicit oastea craiului unguresc Mateius (Corvinus ) la Baia în Moldova și l-ar fi pus pe fugă pe rege (25 noiemvrie 1467), deși tocmai contrariul e adevărat (? ) și, deși Ștefan Vodă a fost acela care a cerut printr-o solie iertare regelui și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecut ca răsplată pentru purtarea lor eroică în război și iubirea lor de neam în timp de pace, în această Casă de Austria, care nu i-a nedreptățit ca alții, ei speră, ei cred, ei se 'ntemeiază Ei privesc supremația ungurească ca un accident nenorocit pentru ei în dezvoltarea istorică a monarhiei, ei speră chiar în ramificarea monarhiei, unde principiul unității va face concesii raționabile principiului decentralizării, bazat pe grupuri naționale coordonate și nu supraordonate. Politica românilor din Austria e politica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
moravuri și cu onestitate de conștiință. D-sa nu are decât de câștigat... cât se poate de mult și a tout prix. ["CINEVA POATE FI OBLIGAT... "] 2257 Cineva poate fi obligat prin locul nașterii sale de-a servi în armata ungurească, adecă de a-și da puterile, trupul și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mult și a tout prix. ["CINEVA POATE FI OBLIGAT... "] 2257 Cineva poate fi obligat prin locul nașterii sale de-a servi în armata ungurească, adecă de a-și da puterile, trupul și viața fizică pentru statul ungur, dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un oarecare Herci, proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o răritură de pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acea perioadă: Probota, Heci, Bodești, Tătăruși, Hârtoape. În acea perioadă au trecut Carpații Orientali în Moldova și sași, secui, unguri și români, mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi participat și Laslău, crai unguresc, care ar fi pronunțat „EĂcce Seretum”, sintagmă de la care derivă toponimul Heci. La una din incursiunile de prin anii 1343-1345 a participat și Dragoș Descălecătorul, un voievod român din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
trecut Carpații Orientali în Moldova și sași, secui, unguri și români, mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi participat și Laslău, crai unguresc, care ar fi pronunțat „EĂcce Seretum”, sintagmă de la care derivă toponimul Heci. La una din incursiunile de prin anii 1343-1345 a participat și Dragoș Descălecătorul, un voievod român din Maramureș, care i-a alungat pe tătarii dintre Carpați și Siret
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de apă din cauza oboselii și fricii care se strecurase în mine, intru printre hudiți. Ninsese mult și din cauza gerului pâcla se îngroșa, drumul era aproape neumblat, fără pârtie făcută, mersul devenea tot mai anevoios, trebuie să trec pe la poarta țintirimului unguresc care era așezat între viile din corni, frica și oboseala creșteau. Stafii, strigoi, superstiții au populat copilăria mea și au îmbogățit-o cu vedenii. Aproape de cimitir drumul se bifurca, eu înotam în nămeți trăgând după mine săniuța care devenea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
înainte și cum am făcut mai pe urmă multe. Destinul. Ne-am reîntors și am tras la casa părinților mei la Huși, pe strada Corni 6 sau 8, stradă care de la Episcopie merge la vale spre cartierul Corni sau mahalaua ungurească, locuită de o populație de rit catolic adusă, se zice, de către Ștefan cel Mare ca lucrători pricepuți la plantarea viilor. Aveam aici o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
săptămâni, în toiul iernii, pentru o sumă derizorie luată cu țârâita, la o biserică în satul Stănilești, pe valea Prutului. Am spălat și reparat catapeteasma bisericuței din satul Epureni, lângă Huși. Am vopsit niște statui ale unor sfinți, la biserica ungurească din Corni și de multe ori, neavând bani pentru cumpărat materiale, nu pictam cu săptămânile, așteptând, ducând dorul de a picta. Nu e mare lucru ce spun eu aici, dar atunci mulți mă credeau om cu câștiguri mari, asta pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]