1,694 matches
-
În epoca mai veche însă, când amintirea dominației voievozilor din Țara Românească era mai proaspătă, vedem poporul condus de boierii români: Bursan din Ucea, Zün din Cârțișoara, Grozav din Arpașul de Sus, văduva Ana Zün «trădătoarea din Ucea» -zice actul unguresc, - apoi Stan și Aldea Solomon al Vancii din Șinca și Ohaba, răsculându-se și luptânduse pentru a ajunge sub stăpânirea lui Mihnea, domnul Țării Românești. Tuturor acestor boieri viteji, căpitanul cetății în 1509, le confiscă moșiile ( vezi «Pușcariu I. Revolta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nobilimea și țărănimea română să se bucure de aceleași drepturi și avantaje ca și cele trei națiuni. 4. Numirile în funcțiuni publice și în dietă să fie proporționale cu numărul locuitorilor de fiecare naționalitate. 5. În toponimie, paralel cu numirile ungurești și germane să se accepte și numirile românești. 6. Să se îngăduie ținerea unui congres național românesc care să-și aleagă delegați spre a-i reprezenta pe români, oriunde unde va fi nevoie. Națiunea română, se spune în Supplex - este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe care o doresc ungurii de mult, ungurii vor, prin uniune să șteargă deocamdată privilegiile Ardealului, și împreună cu privilegiile să stângă pe toate popoarele, ca să facă din toate numai o națiune, care să se numească națiunea cea mare și tare ungurească, uniunea pentru unguri e viață, moarte pentru români; pentru unguri libertate nemărginită, pentru români servitute eternă.» Românii transilvăneni nu puteau să accepte o astfel de decizie, întrucât, «afară de o mână de sași și unguri amestecați printre români, Ardealul e proprietate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
untului, Troscăneală (Orobanche scabiose) Familia Labiate. Busuioc sălbatec (Brunella vulgaris), Giugiumă (Lycopus europaeus, Mentha silvestris, Mentha aquatica, Mentha arvensis, Calamintha acinos, Calamintha officinalis), Talpa gâștii (Leonorus cardiaca), Jele (Salvia pratensis, Salvia glutinosa, Urechea porcului (Salvia verticillata), Măghiran sălbatic, Șovovârf, Cocoșei ungurești (Origanum vulgare), Cimbru (Satureja hortensis), Săpun, Săpunel, Cimbrișor (Thymus chamaedris, Thymus serpylium), Colțul lupului (Scutellaria altissima), Mătăcină (Melissa intermedia, Meelissa officinalis) Buruiana broaștii (Teucrium scordium), Rotunjoară, Dârnă (Glechoma hederacea), Dribolnic (Melittis melissophilum), Miericică albă (Lamium album), Sugel roșu (Lamium purpureum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la această școală. Purtarea lor l a determinat pe ciobanul local Badea Gheorghe Cârțan să protesteze, ceeace a atras asupra lui oarece sancțiuni, închisoare și confiscarea cărților românești ce i s-au găsit la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie a grofului Teleky, ceeace i-a determinat pe administratorul și birișii maghiari să părăsească satul Oprea. La stăruința preoților catolici și reformați care administrau cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aici în Streza, dotând-o cu tot ce era necesar, teren, clădire, materiale didactice, învățători cu lefuri bune, întocmai cum erau înzestrate și bisericile romano-catolice și reformate. În felul acesta, satul având de acum o școală românească bine organizată, școala ungurească din Oprea a rămas fără obiectul muncii, existența ei a devenit lipsită de sens și și-a dat duhul. Numai că în Oprea numărul copiilor de vârstă școlară fiind foarte mare, peste 80, statul maghiar constrânge parohia, ori să înființeze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și-a dat duhul. Numai că în Oprea numărul copiilor de vârstă școlară fiind foarte mare, peste 80, statul maghiar constrânge parohia, ori să înființeze două posturi de învățători, ori să treacă o parte din elevi la școala de stat ungurească din Streza. Parohia din Oprea nu e capabilă să suporte salariul a doi învățători, cedează propunerii inspectorului școlar ungur și trece la școala ungurească din Streza pe copiii care nu aveau loc la școala românească din Oprea. În urma legii apponiene
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înființeze două posturi de învățători, ori să treacă o parte din elevi la școala de stat ungurească din Streza. Parohia din Oprea nu e capabilă să suporte salariul a doi învățători, cedează propunerii inspectorului școlar ungur și trece la școala ungurească din Streza pe copiii care nu aveau loc la școala românească din Oprea. În urma legii apponiene din 1907, parohia a convenit cu inspectorul ungur ca copiii din clasele a-ntâia până la a treia să facă școala confesională din Oprea, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oprea. În urma legii apponiene din 1907, parohia a convenit cu inspectorul ungur ca copiii din clasele a-ntâia până la a treia să facă școala confesională din Oprea, în românește, iar restul de clase să le urmeze la școala de stat ungurească din Streza. În urma acestei convenții statul maghiar a întregit salariul învățătorului din Oprea, dar pregătirea elevilor se transformă într-un dezastru, pentru că aceștia nu mai învățau nimic nici în românește, nici în ungurește. În 1914, în vremea primului război mondial
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apreciem ca pozitivă pentru acea vreme, preocuparea localnicilor pentru propria lor instrucție intelectuală. În Streza Cârțișoara a funcționat ca și la Oprea o școală confesională ortodoxă întemeiată și susținută până la 1905 de parohie când s-a înființat școala de stat ungurească. Iar la 1912 a luat ființă grădinița de copii. Până în anul 1878, dascăli au fost cantorii bisericii și diferiți fruntași ai obștei fără veleități și fără fără vreo pregătire pedagogică. După 1878 au apărut învățători cu atestate între care avem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc.... 4 aprilie 1973 Erariu După ce s-a stricat obăgia, grofului nu i-a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
boboci însă, o singură dată, pe gresia de la toaleta de serviciu a lui Preotu’. Săracu’ băiat : ștergea și înjura. și, cum toaleta de serviciu nu avea aerisire, a trebuit să prăpădească aproape o jumătate de flacon din Bac-ul lui unguresc să se ducă mirosul. Îmi pare și-acum rău că i-am făcut una ca asta, mai ales că am fost singurul care am decartat la el acasă, în toată istoria băutelor noastre. Preotu’ a făcut atunci o treabă bună
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
condiții mama, fiind însărcinată, s-a hotărât să se întoarcă și ea, ca toți cei cunoscuți, în România. A reușit să treacă granița maghiară mituind grănicerul ungur cu stofă englezească iar la granița română a mituit grănicerul român cu palincă ungurească. Ajunsă în România fără acte, a fost arestată, urmând să fie judecată de Tribunalul militar pentru trecerea frauduloasă a graniței și acuzată în același timp de spionaj Mama și unchiul Gustav Ceea ce a salvat-o a fost faptul că povestind
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
vacanță de Paște în luna martie, de pămân tul mustind de sevă și de brazdele negre și late. Ne întor ceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noștri ungurești, Nonius și Totka, cumpărați de tata de prin pusta maghiară, înghițeau depărtările, aprigi și nedomoliți. Tata, foarte important pentru mine și pentru satele pe care le străbăteam, își supraveghea caii pe care-i adora, dădea ordine-sfaturi: „Dă-i bice lui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
buze, țiganca învinsă o întrebă cu mândrie pe servitoare: «Făcu?» - «Îhî... o fată». Și baba Ioana, înduioșată: «Urzicuța mumii, urzicuță». Era 28 februarie. O mulțime de puișori umpleau curtea, iar Matei, vizitiul, se ntorcea de la adăpătoare cu doi superbi cai ungurești; cum trecea din nou, ducând două găleți pe cobiliță, Mitrana, cărând la rândul ei niște apă caldă, i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri similare se regăsesc și În alte locuri din Europa. Heinrich Heine vorbește despre eleganța deosebită a evreicelor din Germania medievală <endnote id="(367)"/>. La rândul său, descriind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca evreii și grecii stabiliți În Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se confunda cu ungurii și, mai ales, cu militarii unguri : „Evreii să poarte haine evreiești, grecii haine grecești ; să nu umble În haine militare ungurești, sub pedeapsa de 200 de florinți” <endnote id="(5, p. 100)"/>. Peste aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În baza articolelor privilegiilor acordate, orașul interzice tuturor [evreilor] ca să mai poarte haine ungurești”, aceștia fiind obligați „să Îmbrace straiele seminției lor evreiești” <endnote id=" (43, p. 121)"/>. În urma Înghițirii Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), Maria Tereza a luat unele măsuri drastice „pentru reducerea numărului populației evreiești” din acest ținut. Ca măsurile discriminatorii să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar de râs au rămas” <endnote id="(259, p. 46)"/>. După cum se vede, principalele caracteristici etico-etnice atribuite evreului sunt „binele”, obținut fără „lucru”, și „banii”, obținuți pe căi necinstite. Tot sub semnul Înșelăciunii este pus evreul și Într-o legendă ungurească, intitulată Ce au primit națiile de la Dumnezeu, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. De data aceasta, Dumnezeu - care stă pe tronul ceresc și Împarte neamurilor ceea ce i se cuvine fiecăruia - este Isus Cristos. Turcul vine la acesta și Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om de afaceri din Jitomir, așa că trebuie să fie soțul Sarei. Asta Înseamnă că numele lui este Alexander Cohen, dacă nu greșesc. Dar dacă vine de la Budapesta, cu antisemitismul de acolo, trebuie să-și fi schimbat numele. Care este echivalentul unguresc pentru Cohen ? Kovacs. Dar dacă i-au permis să-și schimbe numele, trebuie să aibă un statut special. Care ar putea fi acesta ? Un doctorat la Universitate. În acest moment, Învățatul talmudist se Întoarse către tânăr și-i spuse : «Ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiești au fost radiate. La 4 octombrie 1940 agentul de poliție Romanescu Gheorghe face cunoscut șefului poliției, rezultatul cercetărilor, ca urmare a ordinului 8942/1940. În raport consemnează că verificând orașul nu s-a înstrăinat nici o întreprindere evreiască iar întreprinderi ungurești sau germane nu avem. La 27 octombrie 1940, W.Filderman, președintele Federației Comunităților Evreiești din România se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la tulburările în activitatea locală, „Suntem informați că organe necompetinte săvârșesc abuzuri, se lipesc afișe sau se obligă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Club sirian", cu aceleași "anexe", plus o biserică de rit ortodox, și un "Club Palestinian", care, pe lângă restaurant, bancă, echipă de fotbal etc., mai deținea și cea mai mare și frumoasă piscină din oraș. Am găsit chiar și un restaurant unguresc, unde sâmbăta se întâlneau "vecinii noștri" la un gulaș și la un "pahar de vorbă" despre Tratatul de la Trianon! Nici în orașe cu câteva mii de emigranți români, ca de exemplu Sao Paulo sau Buenos Aires, nu i-am întâlnit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zâmbește el amar. Haz de necaz... Daniil arată spre picior, cu îngrijorare: E negru: a obrintit! Mă lași să ți-l grijesc? Ștefan rânjește ridicând șomoiogul de cârpe legat cu sfoară: Îți place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru aducere-aminte... Aici am Lipnic săgeata tătărască, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ajutor leșesc și trădare boierească. L-a măcelărit pe Ștefan Vodă despicându-l în două ca pe porci de i-a rămas porecla "Voievodul răzbunării". Dar va veni și pentru Roman Vodă, răsplata... Petru, fiul lui Ștefan-Spintecatul, vine cu oaste ungurească, îl stropșește pe Roman-Vodă și, ca păcatul să fie mai mic să nu verse sânge, cum scrie la Scriptură i-a descleștat dinții cu pumnalul și i-a turnat pe gât un pocal de vin în care topise o teribilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]