1,952 matches
-
lumea, cu jalnica fericire a acesteia. Faptele bune în slujba comunității nu-i sunt recunoscute, astfel că revine în oraș sub formă de monstru ambiguu, pus pe posesiune telepatică, un fel de vampirism de care beneficiază aparent diverse cupluri din urbe ce i se adresează. Dar, în cele din urmă, latura lui malefică învinge și Sadim se consacră tot mai mult alchimiei sale vindicative, dihoniei și destrămării familiei, răzbunării prin piatra bastardă, Este linșat(ă) și îngropat(ă) sub gunoaiele orașului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sunt obligatorii. Evangheliștii Luca (grefier) și Marcu (medic) recunosc și consemnează totul, inclusiv asemănarea gemelară dintre Sadim și domnișoara Orzan, coafeza prezicătoare, sibila asexuată, întruchipare a unui înger căzut. Victima se naște ca un copil al îngerilor cerului. Ajunge în urbe prin căsătoria mamei cu evreul hasid Șubin, îndrăgostit ca în "Cântarea Cântărilor". Devine un caz când avatarii săi sunt suspectați de la Centru pentru "dărâmarea orânduirii". Victima este revendicată și chiar concurată de realiști, ce-o venerează confundând-o cu divinitatea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lumii vătămătoare. Pare să aibă un organ special de percepție a timpului, pe undele căruia se deplasează înainte și înapoi,așa cum muritorii o fac doar în spațiu. Între 13 și 20 de ani, exact perioada cât nu mai apăruse în urbe, victima se instruise cu nimeni altul(a) decât Sadim în etapa sa de superenergumen. Ce are totuși șansa de a percepe misterul acelui discipol tăcut. Victima este, ca și grefierul, sinonimul artistului, ce va fi uns de Tatăl, cu menire
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de forțele dezagregării care anticipă surmenajul materiei în întregul ei. Povestea Marelui Brigand ascultă de legile interne ale unei vaste construcții poematice, de ritmurile și tensiunile disputei pe viață și pe moarte ce scandează ultimele clipe ale grefierului și ale urbei din Abraxa. Ca un luctuos epitaf, vorba autorului, în care victima și grefierul s-au reîntrupat. Dovadă acest excepțional roman care alături de "Simion Liftnicul" (2001), și "Christina Domestica și Vânătorii de suflete" (2006) ar putea intra în competiție cu cărțile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Punțile Stalinskaya). Poezia aglutinează, prin urmare, datele nu doar cele mai semnificative, ci și cele insignifiante, din ordinea mecanicii diurne, golite de sensuri și impulsuri existențiale profunde ale unei vieți de universitar, temporar bursier în străinătate, altfel viețuind în pașnica urbe ieșeană. Actantul liric (să păstrăm încă sintagma, deși, se va vedea și mai departe, se poate vorbi, pe secțiuni întinse din poezia lui Radu Andriescu, de o coincidență între eul real și eul auctorial care îl așază în avangarda biografismului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeme răzlețe sau scurte grupaje de versuri. În fapt, exceptând ultima ei parte (constând în miniportrete realizate de prietenii sau colaboratorii mai apropiați, ce aduc în prim-planul reflecției omul și cadrul didactic, atât de implicat în viața culturală a urbei sale), cartea În țara bursucilor îl aduce pentru prima dată în atenția cititorilor exclusiv pe scriitorul Nicolae Manea, cu frământările, căutările și angoasele sale, biografice și în special poietice. Preocuparea de a da corporalitatea lirică cea mai potrivită reflecției asupra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de altfel, atât ca un elogiu adus Veneției, fie ea și una a profunzimilor, cât ca un exercițiu al reflecției autodirijate. Sigur că Veneția pare prin excelență spațiul-receptacul al unei priviri dilatate de Alternative incitante (inclusiv de interpretare), dar alegerea urbei în care carnavalescul, măștile, teatralitatea devin chiar efigii obligatorii ține mai mult de o estetică a (de)mascării, a esențializării și revelării treptate. Așadar călătoria mentală se desfășoară într-o Veneție astfel transfigurată, plină, în ordinea aparenței, de vestigii (ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
La fel, o banală plecare la mare, spre legendarul 2 Mai, se convertește într-o călătorie inițiatică spre insula Macao, în care Ulisele postmodern (ce urmărește, atenție, traseul inversat al celui originar, îndepărtându-se cu greu de I-olanda-Penelopă lăsată în urbea natală) își conferă o nouă identitate a lui Francisco Diaz Alvarez Xavier Juan Acevo -, se însoțește cu apostolul Luca, cel care poartă pe umăr un corb și face semnul crucii peste creștetul unei pisici galbene, apoi se renaște, înotând gol
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
modelat de Istorie, banul începe să remodeleze cu brutalitate țesutul urban, constată Ph.Hamon [1989, p.126]. Loc și centru al acumulării bogățiilor, capitala este strâns legată de capital, de unde o dublă inegalitate, între provincie și oraș, si chiar în interiorul urbei, între cartierele bogate și cele sărace, între bărbați și femei. În universul lui Balzac și Zola a exista înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
proces început după Revoluția franceză, s-a accelerat în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. În această perioadă Parisul se constituie că un cadru al reprezentării teatralizate a umanului. Pariziana se implică în acest joc inițiatic de proporțiile urbei, iar caracterul ei impasibil și indiferent determina trăirea unor drame de factură existențiala a subiecților din jur. Teatralitatea este realitatea pe care Pariziana și-o creează. Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, dar și cea secretă, clandestina a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și istoricul literar Elvira Sorohan, realizat de Cassian Maria Spiridon. În: Convorbiri literare, 138, nr. 9, sept. 2004, p. 7-10. SOROHAN, Elvira. Retorica, legea și luxul. În: România literară, 37, 14-20 ian. 2004, nr. 1, p. 14. Despre volumul Ab urbe condita de Titus Livius. SOROHAN, Elvira. Țiganiada în franceză. În: România literară, 37, 7-13 apr. 2004, nr. 13, p. 18-19. Ion Budai-Deleanu. Tsiganiada ou Le Campement des tsiganes = Țiganiada sau Tabăra Țiganilor. București: Biblioteca Bucureștilor, 2003. SOROHAN, Elvira. Un narator
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Panait Istrati care spunea, atât de scriitoricește, în legătură cu Romain Rolland: "Sunt opera lui.". Pentru că știm cu toții că suntem, într-o măsură considerabilă, opera Elvirei Sorohan. Seducția spiritului efervescent Florin Faifer O imagine reconfortantă, cu o frapantă nuanță de incredibil, oferă urbei noastre literare tinerețea perpetuă, în cuceritoare formă, a doamnei Elvira Sorohan. Mi-o aduc aminte din studenție, când, la început de carieră, nu-și găsise încă ritmurile ce aveau să-i însuflețească personalitatea. Cu o mină atentă, cătând gânditoare spre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Principate, Regulamentul Organic. "Îmbelșugarea apelor sănătoasă fiind una din cele întâi trebuinți ale orașului", glăsuia textul uneia dintre anexele "reglementului de finans", își afla rațiunea sau temeiul ameliorării tehnice invocată de legiuitori, pe de o parte, în sporul demografic al urbei înregistrat până la acea dată1 și, pe de altă parte, în puținătatea surselor de aprovizionare și de distribuție a apei, conjugată cu starea deplorabilă a rețelei de aducțiune, asigurată îndeobște prin țevi din "oale", respectiv din lut ars. Abordând, între altele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu este atât impresionantul orizont livresc al autorului, mereu dispus a face conexiuni și de a utiliza repere pilduitoare din zone mai evoluate ale continentului, cât mai ales atașamentul său după numai patru ani de conviețuire față de țara, societatea și urbea care l-au adoptat ca pe un vrednic fiu. Argumentele sale au convins și de astă dată guvernul, care, exprimându-și acordul de principiu și implicând răspunderea Eforiei pentru transpunerea acestuia în practică, a supus proiectul, prin anafora, aprobării domnitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puțin peste un deceniu de la înființarea instituției, realitățile sau faptele interpretate ca dovezi vor fi fost îndeajuns de proaspete, de evidente și de concludente în sensul celor afirmate de întemeietor. Continua apoi cu un reper vital pentru existența și evoluția urbei ieșene și anume modernizarea sistemului de alimentare cu apă a capitalei, prin înlocuirea vechilor conducte (din olane) cu altele de metal, concomitent cu sporirea numerică a haznalelor sau havuzurilor existente cu încă zece, asigurând astfel nu doar trăinicia instalației, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Focșani și adunarea debitelor lor într-un singur bazin, din care, "prin mijlocirea unei mașini ridicătoare de apă, purtată cu patru boi sau cai", apa urma a fi transferată într-un alt bazin, superior, de unde apoi putea fi distribuită în urbe. Cu ajutorul acelor "mașini ridicătoare cu țevi sugătoare" (probabil, motopompe) ale căror planuri, preț de cost și modalitate de achiziționare le anexa memoriului, cu precizarea că "în Praga de multă vreme sunt în întrebuințare" Hodocin întrevedea și posibilitatea utilizării apei din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lumea nu ar fi deja o harababură ireversibilă... En Garde... Feel it! Prima ediție a Festivalului de Literatură și Traducere (FILIT, 2013) de la Iași a prilejuit întîlniri, dezbateri și descoperiri adesea surprinzătoare, cu certitudine incitante, dinamice și revigorante pentru o urbe ce dovedește, iată, că nu știe doar să vegeteze în provinciale nostalgii după glorii apuse, ci reușește, în cîteva zile, să regăsească și să transmită un entuziasm contagios pentru carte și frumos. Unul din aceste momente unice a fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limpezi, privirea - spălată. Lumea s-a înavuțit, clonată în bălți muribunde și ceva îmi șoptește că ești aproape. Dar unde? Nici o zgură în suflet halba e încă-nspumată. Beau, degustând așteptarea: așteptarea mă-mbată. Sunt una cu lumea scrobită și urbea ce mă va-nfia. Undeva aproape, - dar unde? - Pâlpâie, asurzindu-mă, inima ta. Ești la intersecție. Pasul săltat trupul tău ca ulciorul: Ce ne e scris fi-ne-va dat! Ochii mei înverzesc semaforul. La joncțiunea științelor liminare Redusă la
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
în anul 1945, pe care le-am consemnat în episodul III al incursiunii noastre istorice când scriam că puteau fi considerați muncitori cam 500 de orășeni, de ambele sexe. Desigur, Russu făcuse vorbire numai de 200, dar aceștia erau tinerii urbei. d. „Se spune despre U.T.C. că numai și-a schimbat firma” Datorită adevărurilor deranjante recunoscute în acest document de însuși președintele organizației UTC, am ajuns la concluzia că această adresă fusese puternic secretizată la vremea respectivă, neavând acces la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
greu încercat oraș ce a avut de suportat cu numai un an în urmă ticăloasele și lașele bombardamente aviatice rusești care au provocat moartea a cel puțin 130 de oameni și rănirea altor 350, bașca jefuirea sistematică și totală a urbei la care s-a dedat „viteaza” armată roșie „eliberatoare” pedestră sau motorizată. Despre acest „meeting de popularizare” scribul a mai notat următoarele: „...fiind popularizat din timp prin lozinci și apeluri a fost cel mai reușit meeting al nostru. Tineri țărani
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
arhivistice, ultimii oameni ce trebuiau să părăsească Bârladul, erau angajații primăriei în frunte cu edilul-șef I. Mihăilescu. După plecarea precipitată a acestora, orașul a fost găsit fără oficiali de către primele elemente, de avangardă, ale sovieticilor care au intrat în urbe atât dinspre Vaslui cât și dinspre Puiești sau Murgeni. Așa cum au procedat și în cazul altor județe cotropite, rușii s au grăbit a numi sau a confirma numirea și la Bârlad a unui primar care, la rândul său, s-a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu se vedea pe străzi. Putem spune că Orașul avea aspectul unui oraș complectamente pustiu de lumea civilă”. Din această frază am tras concluzia că morții de pe străzi evocați de Bontaș, nu erau civili. Trăgând o linie, noul primar al urbei a scris: „...iată în linii modeste tabloul întrucâtva exact (subl.ns.) al orașului la 26 august 1944”. d. „Polițiștii au fost înarmați cu bețe și banderole” După prezentarea situației de la începutul mandatului, Bontaș i-a informat pe superiorii săi și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bârladul nu a fost distrus de bombardamentele aviației sovietice ci mai mult de luptele de stradă care s-au dat aici, reiese și din adresa nr.1074/21 noiembrie 1944, trimisă Ministerului de Interne, Direcțiunea Generală a Administrației, de către Primăria urbei. În câteva rânduri, Bontaș îi informa pe cei de la București de situația reală a distrugerilor, astfel: „...Domnule Ministru, la ordinul Dv. circular nr.18392/3 noiembrie 1944, avem onoarea a raporta că toate locuințele sinistraților din bombardamentele aeriene (subl.ns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]