11,930 matches
-
ai cabinetelor ministeriale, înalți funcționari publici etc.). Consiliul Constituțional Francez a apreciat că această publicitate, pentru persoanele care nu exercită funcții elective sau ministeriale, ci responsabilități de natură administrativă și care nu sunt alese, este fără legătură directă cu obiectivul urmărit și subminează în mod disproporționat dreptul la respectarea vieții private al acestor persoane. Pe de altă parte, Consiliul Constituțional Francez a hotărât că legiuitorul poate prevedea ca declarațiile de interese ale membrilor Guvernului, deputaților, senatorilor și ale tuturor aleșilor locali
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
probitate și imparțialitate a factorilor de decizie din sectorul public, a celor care ocupă funcții și demnități politice alese/numite, prevenirea conflictelor de interese și combaterea corupției active și pasive în sectorul public) și este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit, garantând faptul că funcționarii statului și demnitarii publici își îndeplinesc atribuțiile în mod imparțial și obiectiv pentru o eficientă gestionare a afacerilor publice și o bună administrare a bunurilor publice. ... 3. Din această perspectivă, considerăm că, prin declararea neconstituționalității oricărei
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
scop legitim, constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora și sunt proporționale cu scopul urmărit. ... 8. Aplicând toate aceste principii în cauzele ce au făcut obiectul deciziilor antereferite, Curtea a constatat, pe de o parte, că soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
despre beneficiarii reali ai societăților, considerând că acesta este contrar drepturilor fundamentale referitoare la dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal (art. 7 și 8 din Cartă). CJUE a considerat că măsura nu este proporțională cu scopul urmărit (combaterea spălării banilor), întrucât se aplică nediferențiat tuturor persoanelor, nu există un echilibru între transparență și protecția vieții private și nu se prevede nicio analiză concretă a necesității accesului pentru fiecare solicitant. În același timp, CJUE a statuat că declararea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
evaluare profesională obiectivă. ... 56. Referitor la această critică, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
și eventual tratament local la nivelul supurației, cu soluție de Rivanol 0,1%-1%. NU necesită tratament antituberculos pe cale generală si NU este indicat tratament chirurgical ! Abcesele locale mari, persistente și limfadenitele supurate cu durată de evoluție peste 3 luni trebuie urmărite îndeaproape de către medicul curant pneumolog, care va stabili utilitatea administrării medicației (conform antibiogramei). Puncția aspirativă necesară confirmării diagnosticului poate fi benefică în limfadenitele mari care devin fluctuente, noduli cu creștere rapidă, cu formare de fistulă sau infiltrarea pielii, în
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
dorite în cadrul procesului de măsurare. Neconformitate: neîndeplinirea unei cerințe legate de caracteristicile unui produs, lucrare sau serviciu față de cerințele specificate în proiect. Program de urmărire curentă: document tehnic elaborat de proiectant care conține, în principal, informații privind elementele urmărite, modul de observare a acestora, fenomenele urmărite, mijloacele și metodele utilizate, precum și periodicitatea activității de realizare a urmăririi curente. Proiect de urmărire specială: document tehnic elaborat de proiectant în acord cu concluziile inspecției extinse sau ale expertizei tehnice, care
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
neîndeplinirea unei cerințe legate de caracteristicile unui produs, lucrare sau serviciu față de cerințele specificate în proiect. Program de urmărire curentă: document tehnic elaborat de proiectant care conține, în principal, informații privind elementele urmărite, modul de observare a acestora, fenomenele urmărite, mijloacele și metodele utilizate, precum și periodicitatea activității de realizare a urmăririi curente. Proiect de urmărire specială: document tehnic elaborat de proiectant în acord cu concluziile inspecției extinse sau ale expertizei tehnice, care conține, în principal, informații privind obiectivele urmăririi
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
această activitate poate contracta operatori economici specializați. (5) Programul de urmărire curentă a comportării, al cărui conținut-cadru orientativ se regăsește detaliat în Anexa nr. 1 , face parte din proiectul tehnic de execuție și cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele: a) fenomenele urmărite prin observații vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare în cadrul urmăririi curente a construcțiilor (ex. modificări structurale, fisuri, deformări sau alte semne de deteriorare care pot indica o posibilă problemă cu integritatea construcției); ... b) zonele de observație și punctele
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
cu un plan orizontal, iar elemente orizontale cele care fac un unghi de 0-30 grade. B.1. Subsistemul lucrărilor din exteriorul construcției (nivelul 2 de structurare) (1) Tabelul nr. 2 furnizează informații despre cele mai obișnuite condiții tehnice, elementele care trebuie urmărite și modul în care se face urmărirea comportării în exploatare a construcției. Proiectantul, la elaborarea cărții tehnice, precum și responsabilii cu urmărirea comportării în exploatare vor selecta criteriile potrivite și le vor completa cu eventuale criterii specifice. TABEL nr. 2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
mod obișnuit, drenajele, hidroizolațiile orizontale și verticale împotriva apelor cu sau fără presiune hidrostatică, precum și protecțiile acestora, izolațiile bazinelor și rezervoarelor îngropate de orice fel. (2) Tabelul nr. 3 indică cele mai obișnuite condiții tehnice și elemente care trebuie urmărite, precum și modul în care se realizează această monitorizare. Proiectantul va alege din criteriile enunțate în tabel pe cele care se potrivesc cel mai bine cu situația specifică a proiectului, la momentul elaborării cărții tehnice. Responsabilii cu urmărirea comportării în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
a SUERD, dacă este cazul ● Referitoare la alte strategii - Completarea acestei subsecțiuni din cererea de finanțare nu este obligatorie. ● Strategii relevante - se selectează din nomenclator strategia/strategiile relevante pentru proiect. Secțiunea: CARACTER DURABIL AL PROIECTULUI Se vor completa informații privind: ● rezultatele urmărite, ● transferabilitatea rezultatelor ● modul în care va fi gestionată infrastructura după încheierea proiectului, ● exploatarea infrastructurii. Este necesar să se precizeze modul în care va fi asigurată acoperirea tuturor cheltuielilor asociate exploatării proiectului/infrastructurii în condiții optime după încetarea finanțării solicitate prin prezenta
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298900]
-
se realiza prin aplicarea Standardelor internaționale de evaluare]. Curtea Constituțională a observat că, deși această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit - constând în menținerea echilibrului bugetar -, putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, instanța de contencios constituțional a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
caracteristicile tehnice ale acestuia și la categoria de folosință existentă la data preluării, nu reprezintă o măsură de plafonare a măsurilor reparatorii acordate prin actul normativ criticat, ci, în realitate, constituie o transpunere legislativă a principiului restitutio in integrum, scopul urmărit fiind acela ca măsura reparatorie acordată să corespundă cu valoarea reală a imobilului, prin raportarea obiectivă la datele tehnice de identificare ale acestuia de la data preluării abuzive. De asemenea, Curtea Constituțională a confirmat considerentele Deciziei nr. 80 din 12
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
paragraful 94). ... 27. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea a statuat că principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, pronunțată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). Totodată, Curtea reține
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]
-
Curtea a constatat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reținut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și
DECIZIA nr. 376 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299622]
-
în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) precum și cele stabilite în cadrul FM, privind utilizarea energiei din surse regenerabile, prin creșterea ponderii producției de energie electrică din energie eoliană, solară sau hidro. Obiectivul general urmărit este: ● Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, pentru autoconsum, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC și FM - Programul-cheie 1: Surse regenerabile de
GHIDUL SOLICITANTULUI din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298334]
-
în mod continuu, fie din surse ale statului ori ale autorităților locale, fie din surse ale bugetului Uniunii Europene, cumulată cu suma ajutorului de minimis solicitat în baza prevederilor prezentei scheme, indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit, nu depășește plafonul de 300.000 euro, echivalent în lei la cursul Băncii Centrale Europene de la 1 ianuarie al anului intrării în vigoare a ordinului de aprobare a prezentei scheme, la momentul semnării contractelor de finanțare și că se respectă
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 6 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299020]
-
prevăzut la art. 3 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/2.831, respectiv echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro, pe durata ultimilor trei ani. Plafoanele se aplică la nivelul întreprinderii unice, indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul este acordat din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri ale Uniunii Europene; ... f) nu au datorii restante la bugetul general consolidat, nici pentru activitatea derulată la sediul social, nici la punctele de lucru
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 13 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299104]
-
funcționarului public parlamentar. ... 49. Referitor la această critică, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații similare, o asemenea situație intervenind în cazul în care distincția nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. În acest context, Curtea a reținut, în esență, că asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii și asigurări sociale sunt într-
DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295380]
-
Cauzele Malige împotriva Franței, Öztürk împotriva Germaniei și Kadubec împotriva Slovaciei, prin care s-a stabilit că suspendarea dreptului de a conduce are natura unei sancțiuni penale și, prin urmare, trebuie să fie proporțională cu fapta comisă și cu scopul urmărit. ... 55. De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 147 din Constituție, deoarece nu respectă Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 20 noiembrie 2018, prin care s-a stabilit că instanța de judecată analizează legalitatea și temeinicia fiecărei sancțiuni contravenționale în
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. “ ; ... – Art. 34 alin. (1): „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
individualizare, precum și limite minime și maxime ale pedepsei, iar judecătorul este cel care realizează o individualizare concretă, raportată la gravitatea faptei, gradul de pericol social, împrejurările în care fapta a fost comisă, la modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau la circumstanțele personale ale contravenientului. Însă, potrivit textelor de lege criticate, această individualizare judiciară, concretă, este interzisă, legiuitorul stabilind - în mod abstract - pedeapsa complementară, pe grupe de sancțiuni, astfel cum prevăd dispozițiile art. 100 alin. (3
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]