2,023 matches
-
neesențial: în fond, planta denumită nu are culoarea vânătă, fructul însuși poate fi de altă nuanță dacă este necopt, alterat sau gătit, iar mâncarea preparată (am mâncat vinete) are cu certitudine un alt aspect cromatic decât cel indicat de adjectivul vânăt. Sensul acestui adjectiv nu ar fi putut evolua în niciun fel, prin niciunul dintre tipurile de modificare semantică, la sensul substantivului vânătă. ELR, s.v. conversiune, remarcă faptul că "adjectivele substantivate exprimă două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar mâncarea preparată (am mâncat vinete) are cu certitudine un alt aspect cromatic decât cel indicat de adjectivul vânăt. Sensul acestui adjectiv nu ar fi putut evolua în niciun fel, prin niciunul dintre tipurile de modificare semantică, la sensul substantivului vânătă. ELR, s.v. conversiune, remarcă faptul că "adjectivele substantivate exprimă două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul unei însușiri" (leneșul m., leneșa f., pustiu(l) n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)". Or, deși are
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de dragul economiei lingvistice. Nimeni sau aproape nimeni nu mai spune astăzi prăvălie alimentară, telefon celular, stație sau instalație centrală, operație cezariană, ziar sau jurnal cotidian, produs cosmetic demachiant, soluție fixativă sau lichid fixativ, substanță insecticidă, arteră magistrală, pătlăgică roșie, pătlăgică vânătă etc.; denumirile general acceptate și utilizate unele dintre ele împrumutate ca atare din franceză sau engleză sunt alimentară, celular, centrală, cezariană, cotidian, demachiant, fixativ, insecticid, magistrală, roșie, vânătă. Ce-i drept, supraviețuiesc încă, la diferite niveluri funcționale ale limbii, sintagme
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
soluție fixativă sau lichid fixativ, substanță insecticidă, arteră magistrală, pătlăgică roșie, pătlăgică vânătă etc.; denumirile general acceptate și utilizate unele dintre ele împrumutate ca atare din franceză sau engleză sunt alimentară, celular, centrală, cezariană, cotidian, demachiant, fixativ, insecticid, magistrală, roșie, vânătă. Ce-i drept, supraviețuiesc încă, la diferite niveluri funcționale ale limbii, sintagme ca medicamente anticoncepționale, expoziție bienală, mașină (de luptă) blindată, trăsătură (sau însușire) caracteristică, ședință plenară etc., dar tendința generală este reducerea sintagmelor terminologice la una dintre componente, mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-um "rotunjit, rotit, răsucit, contorsionat, sinuos"; rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii a doi frați sau a două surori" < lat. [consobrinus,-a] verus,-a *"idem" (consobrinus,-a "văr, respectiv vară din partea mamei", verus,-a,-um "adevărat, veritabil"); rom. vânătă "plantă erbacee legumicolă cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
second[-hand] "idem" (< engl. second hand); soft "(sistem de) program(e) pentru computere" < soft[ware] "idem" (< engl. software); temperatură "febră" < temperatură [mare, ridicată]; triplu "probă sportivă în care atletul face trei sărituri legate între ele" < triplu[salt] (< fr. triple saut); vânătă "plantă legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase; fructul acestei plante" < [pătlăgea] vânătă "idem". X. 3. Limba franceză Franceza a recurs la toate tipurile posibile de condensare, în sensul că bazele și rezultatele reducerii au toate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină < greacă: lat. zodiacus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină < greacă: lat. zodiacus (> fr. zodiaque, it. zodiaco, rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu dispunem de etimoane complexe atestate, existența acestora, cel puțin ca îmbinări libere, poate fi și trebuie presupusă. În afara unor împrumuturi dialectale maghiare din română, pe care le-am mai dat (magh. binec "lovitură sau julitură ușoară pe piele" < rom. vineți, magh. ramasica "mici lemne de foc rămase în pădure" < rom. rămășiță), avem numeroase cuvinte moștenite sau împrumutate al căror sens diferă de acela al corespondentului din limba de origine, care, în absența termenului complex originar, este totuși dat ca etimon
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
doresc nimănui să aibă la masă doar borș cu știr iar când să se întindă la pământ să și suplimenteze masa cu troscot (ăsta era mai bun la gust! antireumatic!) În cămășoaie lungi de cânepă toți ne ascundeam de soarele vânăt! 2012, anul celor 4 calamități: alegeri locale (un tur), Referendum (un tur, dar tot cheltuieli mari), alte alegeri (care urmează) și mai ales SECETA în plină ,,desfășurare”! Sunt îngrijorat că multă lume nu gândește la ce ne așteaptă. Sunt îngrijorat
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
stropește florile și repară un ceas stricat sau un cântar care nu mai merge. Într-o zi se înșală și e descoperit într-o casă elegantă de către tânăra stăpână. Se plac oarecum, dar nu-și vorbesc. Ea are un ochi vânăt și multe mesaje pe telefonul fix de la un bărbat supărat, soțul. După ce supăratul vine acasă și-și umflă mușchii în fața femeii, iar vagabondul îl pune la punct cu niște mingi de golf plasate în piept, cei doi - femeia și vagabondul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
potârnichi scăzute, supă falsă de orez, ariciu de mere, pișcoți de migdale, vin de ouă rece (pentru fiecare sfert de vin alb, un ou proaspăt și 50 gr. zahăr), bowle de ananas pentru o societate mai numeroasă, vizitandine, imambaialdi (pătlăgele vinete împănate), becațe fripte. De fapt, vroiam să ajung la mămăliga boierească (deja încercată la noi în bucătărie), atât de delicioasă: „cu lapte în loc de apă. Spre final, se adaugă 2-3 linguri de brânză și 2 linguri de unt proaspăt, se răstoarnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
tata viu, întins ca un om care va muri de foame... Și totul s-a tulburat în sufletul meu... Autobuzul se oprise din cauza unei nunți. Apoi, în Focuri, am așteptat ca niciodată, vreun ceas și ceva, o ocazie. Lica era vânătă, Tamara nu s-a putut abține să nu ne ducă la o cârciumă din satul ăla destrămat... și am ras, în trei, o sticlă de votcă. Lica a mai vrut o gură și-am cumpărat eu, galant, înc-o sticlă. Eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau opinci din piele de porc și, mai rar din piele de vită. Ca să țină mai mult, opincile erau tratate cu piatră vânătă. Pe cap purtau căciulă de miel care de multe ori era purtată și vara. Peste corp purta cojoc care de cele mai multe ori servea și ca plapumă pentru 5-6 copii pe care îi avea. Vara toți umblau desculți. Costumul național de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la scurs. Se toacă ceapa mărunt, apoi se separă gălbenușul de albuș, după care amestecăm vinetele tocate, ceapa tocată, verdeața tocată, gălbenușurile bătute cu sare, piper, Secretul Gustului, pesmetul și albușul bătut spumă. Punem compoziția în tavă emailată sau yena, unsă cu unt, și dăm la cuptor timp de o oră. Scoatem din cuptor, ungem compoziția
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de forță și a relațiilor care se pot stabili într-o societate marginală."121 În fruntea acestei ierarhii stau întotdeauna deținuții recidiviști sau cei cu vechime ("veteranii"), iar apoi cei puternici din punct de vedere fizic. Aceștia le oferă nou veniților ajutor pentru adaptarea mai ușoară în mediul penitenciar, cerînd în schimb bunuri sau servicii. Inițierea în misterele acestei societăți este vitală pentru orice proaspăt sosit. Ea îi înlătură sentimentele de nesiguranță, teamă, suferință și îi oferă rațiuni deculpabilizante și un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dar nu avea... fluiditate. Era foarte fricos și, probabil ca să-și dovedească temperamentul, mă lua și mă strângea prin toate părțile. Mă durea, dar n-am dat mare atenție! A doua zi, aveam zece urme de degete pe mine absolut vinete! Please, not so strong! Relax! Am râs multă vreme după. — La Londra au fost spectacole de Carmen în 1968, 1969 și 1974. La acestea din urmă ați avut-o parteneră în Micaëla pe Kiri te Kanawa. — Da, era la început
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
impresia că tot ce se clădise aici impieta livada uriașă a unui stăpân de altădată. Gardul dinspre cojocarul Csordás era mascat din loc în loc de mari tufe de soc, grele de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea cu sistemă). Mai puțin paradiziacă decât cea din Călugărițelor mi se părea această
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
amputat. N-am putut suferi nici laptele de doică, așa că am crescut cu lapte de vacă și biberon: adevărată sodomie! Nu mult după moartea unchiului Salustiu, s-a îmbolnăvit și ea de apendicită, iar peritonita i-a umflat monstruos pântecele, vânăt și sticlos, cum l-am văzut și eu înainte de a fi internată în clinica vestitului chirurg Iacobovici, care a socotit operația tardivă și deci inutilă și n-a efectuat-o decât la insistențele încăpățânate ale tatei - după vindecare, a răspuns
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am mai fost în țară am uitat cum se zice la pomodori! Românul, din spate, de la vreo cinci metri: — Roșii se spune, fă! Eram în tren și tot drumul am glumit apoi. Îl întrebam: Nu vă supărați, dar la melanzane (vinete) cum se spune? Scrisoarea 105 Azi e duminică. De o bună bucată de vreme am „tulburări de comportament” duminica, dar azi le am înțeles și mi-am dat seama că se vor repeta. Amintirile plăcute de acasă sunt legate de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
-i nou și desăvârșit.” (Cântec de început) Perenitatea luminozității muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins din munții vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ori vrea el să coboare din fecioria nemuririi în patima pământului; în chip de tânăr de amândouă dățile, dar sub înfățișări extreme. Întâia oară blond, cu păr feminin „de aur moale”, străveziu la față și alb cum e ceara. Giulgiul vânăt pe care îl poartă ne dă senzația stranie de moarte. Impresia eroinei e aceea de frumusețe îngerească, din vis, streină de lumea noastră: Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară. Apariția lui extraordinară „îngheață” pe cine o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]