2,982 matches
-
A mai semnat Fidelio, Pan, Pan-dor. După primul război mondial va scrie numeroase drame și comedii, dintre care nu puține sunt și reprezentate în epocă: Cărarea (jucată în 1918), alegoria Raze de soare (1919, în colaborare cu I. Dragu), Vârtejul (1922), Concert simfonic (montată în 1922), Iubire (pusă în scenă în 1924), Galantonu (1925), Procesu altuia (1926, în colaborare cu Paul Porumbeanu), comediile Prietenii (1927), Bilet permanent (1927), Vocațiunea (1927), Ultima dragoste (1927, în colaborare cu Al. G. Florescu), Frați
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
și la „Graiul nou”, apoi la „Contemporanul”, „Lumea”, „Gazeta literară”, „România literară” ș.a. A fost redactor, în 1947-1948, la revista „Viața capitalei”. Cu toată discreția și detașarea presupuse de adoptarea persoanei a treia singular și de formula rememorării, în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu reminiscențe din proza
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
de adoptarea persoanei a treia singular și de formula rememorării, în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu reminiscențe din proza scriitorilor din Moldova sau din cea a lui B. Delavrancea în creionarea portretelor bunicilor) la aceea a uceniciei într-un magazin bucureștean și până la cotitura surprinzătoare a experienței
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
nestrident contestatar, „pulsul” realității sordide a lumii de „umiliți și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1972; Ancora, pref. Ana Blandiana, București, 1982. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, „Vârtej”, IL, 1965, 1; Dinu Săraru, „Adevăr și fantezie”, „Scânteia”, 1970, 8652; Antoaneta
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1972; Ancora, pref. Ana Blandiana, București, 1982. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, „Vârtej”, IL, 1965, 1; Dinu Săraru, „Adevăr și fantezie”, „Scânteia”, 1970, 8652; Antoaneta Tănăsescu, „Adevăr și fantezie”, CNT, 1970, 52; Mircea Iorgulescu, „Adevăr și fantezie”, RL, 1971, 6; Ștefan Roll, Numai adevăr, LCF, 1971, 9; Vladimir Colin, „Adevăr și fantezie”, VR
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
Săraru, „Adevăr și fantezie”, „Scânteia”, 1970, 8652; Antoaneta Tănăsescu, „Adevăr și fantezie”, CNT, 1970, 52; Mircea Iorgulescu, „Adevăr și fantezie”, RL, 1971, 6; Ștefan Roll, Numai adevăr, LCF, 1971, 9; Vladimir Colin, „Adevăr și fantezie”, VR, 1971, 3; Val Condurache, „Vârtej”, CL, 1973, 23; Sorin Titel, Întoarcerea în timp, RL, 1973, 46; Magda Ursache, „Vârtej”, CRC, 1973, 49; Constantin Zărnescu, „Vârtej”, TR, 1973, 50; George Macovescu, Dorina Rădulescu, RL, 1982, 35; Radu Popescu, Cu sufletul viu, RL, 1982, 37; Mircea Iorgulescu
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
52; Mircea Iorgulescu, „Adevăr și fantezie”, RL, 1971, 6; Ștefan Roll, Numai adevăr, LCF, 1971, 9; Vladimir Colin, „Adevăr și fantezie”, VR, 1971, 3; Val Condurache, „Vârtej”, CL, 1973, 23; Sorin Titel, Întoarcerea în timp, RL, 1973, 46; Magda Ursache, „Vârtej”, CRC, 1973, 49; Constantin Zărnescu, „Vârtej”, TR, 1973, 50; George Macovescu, Dorina Rădulescu, RL, 1982, 35; Radu Popescu, Cu sufletul viu, RL, 1982, 37; Mircea Iorgulescu, Farmecul discreției, RL, 1986, 33; Dicț. scriit. rom., IV, 31-32. O.S.
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
RL, 1971, 6; Ștefan Roll, Numai adevăr, LCF, 1971, 9; Vladimir Colin, „Adevăr și fantezie”, VR, 1971, 3; Val Condurache, „Vârtej”, CL, 1973, 23; Sorin Titel, Întoarcerea în timp, RL, 1973, 46; Magda Ursache, „Vârtej”, CRC, 1973, 49; Constantin Zărnescu, „Vârtej”, TR, 1973, 50; George Macovescu, Dorina Rădulescu, RL, 1982, 35; Radu Popescu, Cu sufletul viu, RL, 1982, 37; Mircea Iorgulescu, Farmecul discreției, RL, 1986, 33; Dicț. scriit. rom., IV, 31-32. O.S.
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui Horea, fugiți de prigoana chezaro-crăiască și nemeșească și așezați la Sălciile, unde s-au îndeletnicit cu meșteșugul prelucrării lemnului. Generațiile familiei sale au fost prinse în vârtejul istoriei. Bunicul, Radu Lemnaru, a fost luptător în Războiul pentru Independență din 1877, iar tatăl, combatant în primul război mondial, cade prizonier la Turtucaia și ajunge în lagărul Lansdorf din Alsacia, de unde se întoarce acasă în 1919. R.-L. va
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte pe hoitul enorm.../ Vârtejul de flăcări se-nalță, coboară,/ Sărută și soarbe din huma amară/ Nădejdea rodirii și visul de rouă/ Și țăndări de pară în locu-le plouă”. Prelucrarea lui M. după Cântarea Cântărilor încântă și ea, îndeosebi prin secvențele dominate de vizual: „Frumoasă
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate după sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele unde ambarcațiunea trebuia trasă la edec, serii covârșitor monotone, întrerupte în câteva locuri de mici „monografii” ale marilor bazine hidrografice
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
856. Bădescu Maria, 3 apartamente, București, Aleea Vișinilor 1. 857. Bălai Cornelia, 4 apartamente, București, str. Bateriilor 8. 858. Barbu Vasile, 8 apartamente, București, str. Lazureanu 56-a. 859. Bratu Traian și Aurica, 12 apartamente, București, str. Crăițelor 4, Sos. Vârtej. Predeal, Bd. Republicii 8. 860. Bufnea Elenă, 6 apartamente, București, Într. Orizontului 7. 861. Bărbulescu Ion, 18 apartamente, București, str. Cap. Vasiescu Iosif 106, 93, calea Călărași 21, sos. Pantelimon 42. 862. Botez Ștefania Ghica, 2 apartamente, București, str. C.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
din existența „bieților actori” este „Din culisele teatrelor”. Sunt povestite, cu haz mărunt, farse, întâmplări „tragicomice” de prin turnee, dominantă rămânând însă compasiunea pentru destinul de „martiri” al artiștilor, împinși de nepăsarea statului într-o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală, ar rezulta că între sensul mișcării societății în tranziție și sensurile vieților individuale încă nu există
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
corespunde „perfecțiunea gândirii”, de unde o „poezie ușoară”, lipsită de „fiorul creațiunii”. Totuși cei mai mulți i-au subliniat modernismul, venit din asumarea unei viziuni provocate de o „exaltată intensificare a vieții”, specifică nevrozaților, dintr-o „sensibilitate vibrantă, bogată”, de unde „beția de senzații”, „vârtejul patimilor violente”, toate exprimate într-o formulă destul de personală, care „îmbină fastul, bizareria, decorativismul rafinat”, specifice simbolismului, într-o „tentativă de a spiritualiza senzorialul”. Cu unele excepții, cronicarii teatrali i-au apreciat piesele, evidențiind efectul de verosimilitate, susținut de mai
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
sat la frontiera de est a României În ultima vreme asistăm la o tot mai accentuată campanie de pregătire a României pentru lumea care așteaptă să ne primească, pentru Europa, care ne vrea, dar nu oricum. Suntem prinși într-un vârtej de informații, imagini, exemple de bună practică ce ne fac, indiferent de originea noastră urbană sau rurală, să încercăm să ne adaptăm modul de a gândi, comportamentele și chiar interesele la noua realitate ce se conturează. În acest capitol vă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
intens discutate. În plus, de multe ori, autorii instrumentați ideologic sunt la antipodul intelectual și etic al celor care-i utilizează (îndeobște cinic); simțindu-se manipulați și recuperați, unii iau distanță față de emulii abuzivi - dacă nu se lasă prinși în vârtejul vanității și în „jocurile schimbului” (onorarii astronomice pentru conferințe, emisiuni radio și TV; visiting professorships, tiraje lucrative, subvenții de cercetare pentru ei și echipele lor etc.). Nimic nou sub soare nici în privința folosirii „telefonului fără fir” academic: înainte de primele contacte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem mai mult? Toți oamenii trăiesc înfășurați în saule pentru balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de pericolele tăcute, subtile și veșnic prezente ale vieții. Iar dacă ești filozof, chiar așezat într-o ambarcațiune, lîngă un harpon, nu vei simți în adîncul inimii tale mai multă spaimă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul - și că-și croiește astfel drum prin amîndouă aceste stihii. La prova se zbuciuma necontenit o cascadă, iar în urma ei fierbea un vîrtej fără sfîrșit; ajungea să-ți miști un deget sau să faci o cît de mică mișcare, ca ambarcațiunea să se aplece spasmodic spre mare, troznind din încheieturi, pînă la nivelul copastiei. Goneam cu toții așa, fiecare dintre noi agățîndu-se din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oamenii lui. Starbuck, Stubb și Flask profitară de prilej și, chiuind, se avîntară înainte și luară poziție pieziș în apropierea ambarcațiunii germane. Peste o secundă, toate cele patru ambarcațiuni intrară, de-a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o priveliște cumplită și înnebunitoare, deși îți trezea milă. Balena înota acum cu capul în afară, azvîrlindu-și înainte jetul chinuit, în timp ce unica ei aripă i se zbătea într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balena gonea, ca și cum ar fi vrut, prin simpla forță a vitezei sale, să se descotorosească de lipitoarea de fier ce i se înfipsese în cîrcă; iar ambarcațiunea noastră, împresurată din toate părțile de monștrii înnebuniți, își croia drum printr-un vîrtej de spumă, întocmai ca o corabie care, împresurată de ghețari în timpul unei furtuni, încearcă să se strecoare prin păienjenișul canalelor și strîmtorilor, știind că acestea ar putea să se închidă peste ea în orice moment, zdrobind-o. Deloc intimidat, Queequeg
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
absurd ar fi ca un om temător din fire și neumblat prin lume, să încerce a înțelege această admirabilă balenă cercetîndu-i doar scheletul împuținat, întins în acea pădure plină de pace. Numai în miezul celor mai mari primejdii, numai în vîrtejurile stîrnite de coada furioasă, numai pe marea adîncă .și nemărginită poate balena vie să fie descoperită cu adevărat, în plenitudinea ei. Dar șira spinării? Cel mai potrivit mijloc de a o privi este de a-i pune cap la cap
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
postul lui de veghe, cînd se auzi un strigăt, urmat de un fel de vîjîit; iar cînd ne-am ridicat privirile am văzut o fantomă care cădea prin văzduh; cînd ne-am uitat în jos, am zărit doar un mic vîrtej alb, de bulbuci, pe marea cea albastră. Colacul de salvare - făcut dintr-un butoiaș lunguieț - fu aruncat de la pupa, unde e atîrnat întotdeauna, într-un dispozitiv ingenios; dar nici o mînă nu se ridică să-l apuce și, deoarece lemnul îi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]