2,798 matches
-
Vaslui, pe 10 ianuarie 2004. Dar nici nu mi-a refuzat cam al 8-lea interviu, în pofida grozavei crize de timp, poate și pentru că și-a adus aminte că mi-a fost oaspete pe Valea Prutului cândva, sau că, la Vălenii de Munte, imediat după Revoluție am făcut zid de apărare pentru el. La simpozionul consacrat lui Ștefan cel Mare, după ce a vorbit, s-a întreținut cu mine minute bune. Oricum s-ar privi lucrurile, e o onoare ca să discuți fie
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
că, în perioade electorale, trăgeau diverși politicieni de vază, între care și Ion Brătianu. Gheorghe Negoițescu, al cărui părinte ținuse în București birjă cu un cal - taică-meu îi spunea simplu și crud: birjar -, se trăgea poate din țărani de pe lângă Vălenii de Munte, unde există un sat cu Negoițești, după cum mi-a relatat un tovarăș de suferință al meu la penitenciarul Jilava, și trebuie să fi fost un om cu sănătatea șubredă, căci a murit tânăr, lăsând după el o văduvă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Trunchierea sau rezumarea unora dintre articole, modificarea titlurilor, ambiguitățile privind paternitatea unor texte, eludarea criteriului cronologic în organizarea materialului sunt doar câteva dintre carențele ediției lui I. Scurtu. În 1909, sub titlul Icoane vechi și icoane nouă, sunt retipărite la Vălenii de Munte cele șase articole tipărite de Eminescu sub același nume, în Timpul, la sfârșitul anului 1877. Ediția, însoțită de o prefață semnată de Nicolae Iorga, are dimensiuni extrem de reduse, nereușind să ofere o imagine reală asupra complexității fenomenului publicistic eminescian
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu sub același nume, în Timpul, la sfârșitul anului 1877. Ediția, însoțită de o prefață semnată de Nicolae Iorga, are dimensiuni extrem de reduse, nereușind să ofere o imagine reală asupra complexității fenomenului publicistic eminescian. Anul 1910 înregistrează reeditarea edițiilor Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage atenția asupra vocației poetului pentru publicistica politică, A.C. Cuza își propune editarea unui volum de Opere complete, care să pună în lumină genialitatea de "cugetător, în atâtea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coleg - cu 13 ani mai mare - venit de la Galați, via Institutul Agronomic Iași, colaborare care avea să dureze mai bine de un deceniu. Dar cine a fost Ioan Ghinea ? S-a născut la 22 ianuarie 1927 în satul Vrănești, comuna Văleni - Podgoria (jud. Argeș) în familia învățătorilor Ioan și Elenă Ghinea, fiind primul născut din cei patru copii. Urmează clasele primare în satul natal, deprinzând de la părinți dragostea de carte și conștiinciozitatea învățării, după care frecventează cursurile Liceului “I.C. Brătianu” din
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Războiul de Independență din 1877-1878. Școala primară a urmat- o în satul Congaz, județul Cohul, apoi a continuat Școala Eparhială de Fete din Chișinău (1882-1890). După absolvire, devine învățătoare, funcționând în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu acuzat de tendința de românizare a populației pentru care fapt, școlărița părintelui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii de Munte timp de 15 ani, în calitate de asistent al lui Nicolae Iorga din partea armatei. Prezintă expoziții de fotografie în diferite orașe ale țării. Publică articole în Revista Moldovei, cărți și broșuri, între care prețiosul album foto Botoșanii cari se duc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, 1-2, 1937. Hermann, A., "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Iorga, Nicolae, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1931. Kirițescu, Constantin, "Critica bacalaureatului", în Revista generală a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932. Kirițescu, Constantin, "Suprapopulația universitară. Proporții-cauze-remedii", în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933. Mateiu, I.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
74, 77. 49 P. P. Negulescu, Reforma învățământului - proiecte de legi, București, Tip. "România Nouă" Th. Voinea, 1922, p. 6. 50 Ibidem, p. 22. 51 Ibidem, p. 59. 52 Nicolae Iorga, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Vălenii de Munte, Editura "Datina Românească", 1931, p. 13. 53 C. Rădulescu-Motru, "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, nr.1, 1930, p. 84. 54 Gabriela C. Cristea, Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Prejmer, numit pe atunci în actele latine Tertillou. O alta a intrat prin Vama Buzăului (Tabla Butii), pe unde se află și astăzi Cheile Tătarului, munții Tătarul Mare și Tătarul Mic, cu Pârâul Tătarilor. O hoardă a pătruns, însă, pe la Vălenii de Munte, Șanțul Tătarului, Drumul Tătarului, de pe Valea Teleajenului, râu care-și trage izvoarele din munții Babaș, care nu pot fi alții decât acei munți Babac-tuc menționați de Rașid-ed-Din în cronica sa, și nu Papus, cum identifică D. Onciul, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Regina-Mamă Maria, „Maiestatea Sa Elena”, Principele Nicolae și Ileana. Regele a primit tot ce i-a propus patriarhul. Acceptarea pomenirii Principesei Elena cu titlul de Maiestate menținea speranțele tuturor monarhiștilor, cu excepția sa, într-o împăcare Carol-Elena. Marți, 15 iulie. La Vălenii de Munte se pune piatra fundamentală a palatului moștenitorului tronului. La solemnitate urmau să participe regele Carol, Principesa Elena, oameni politici. Acțiunea fusese inițiată de N. Iorga, care voia să înlesnească prezența lui Mihai la cursurile de vară ale Universității
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tronului. La solemnitate urmau să participe regele Carol, Principesa Elena, oameni politici. Acțiunea fusese inițiată de N. Iorga, care voia să înlesnească prezența lui Mihai la cursurile de vară ale Universității Populare și la acțiunile organizate de Liga Culturală în Văleni. 17 iulie. Principesa Elena și Voievodul Mihai se aflau la Sinaia, reședința lor de vară. Sâmbătă, 19 iulie. La Curtea de Argeș are loc parastasul pentru pomenirea Regelui Ferdinand. Membrii familiei și guvernul au venit cu trenuri speciale de la București. Te Deum-ul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
diferite regimente, ambulanțele salvării, pompierii, alte regimente, noile tunuri). Parada s-a terminat la ora 1330. Sâmbătă, 18 mai. La ora 11, s-a deschis la sediul Ligii Culturale din București, Expoziția de Icoane lucrate la Școala de Misionare din Vălenii de Munte după modele vechi. Expoziția a fost onorată de vizita făcută de Mihai, însoțit de gen. Tr. Grigorescu, părintele prof. Nae Popescu, prof. Saxu și toți colegii Voievodului. A fost de față patriarhul Miron Cristea. Explicațiile au fost date
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Nae Popescu, prof. Saxu și toți colegii Voievodului. A fost de față patriarhul Miron Cristea. Explicațiile au fost date de Nicolae Iorga. „M. Sa a cerut lămuriri și a ales ca model trei icoane care se vor executa numaidecât la Vălenii de Munte, unde va merge chiar Voevodul în primele zile ale lui Iunie”. Vineri, 31 mai. Seara. Trenul regal, în care se aflau Carol și Mihai, și trenul ministerial (guvernul Gh. Tătărescu) au părăsit Bucureștiul pentru o vizită în Bucovina
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ancuței), nu-i mai făcusem cu bicicleta. Rezultă că anul ăsta (cât am mers cu bicicleta, de la sfârșitul lunii mai până acum), s-au adunat 988, aproape 1.000. Spun asta nu ca să mă laud ci, doar ca să amintesc... VĂLENI - 2010 Văleni, localitate cu nume, după mine muzical, îmi stârnise interesul dintotdeauna. Fusesem acolo cu bicicleta în anii liceului, probabil. Atunci mă interesa, în primul rând, să adaug kilometri deși îmi amintesc de Rezervația dendrologică, și de apariția spectaculoasă spre
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
-i mai făcusem cu bicicleta. Rezultă că anul ăsta (cât am mers cu bicicleta, de la sfârșitul lunii mai până acum), s-au adunat 988, aproape 1.000. Spun asta nu ca să mă laud ci, doar ca să amintesc... VĂLENI - 2010 Văleni, localitate cu nume, după mine muzical, îmi stârnise interesul dintotdeauna. Fusesem acolo cu bicicleta în anii liceului, probabil. Atunci mă interesa, în primul rând, să adaug kilometri deși îmi amintesc de Rezervația dendrologică, și de apariția spectaculoasă spre finalul traseului
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
adaug kilometri deși îmi amintesc de Rezervația dendrologică, și de apariția spectaculoasă spre finalul traseului, a Moldovei, văzută de undeva de sus. În urmă cu vreo 30 de ani, (oricât am socotit, tot atât de mulți îmi ies...), pedalasem spre Văleni prin Dulcești, (puțini știu că acolo se întruniseră, la reședința boierului satului, unioniștii Alecsandri, Cuza ș.a., în preajma Unirii din 1859). Am aflat asta mai târziu, descoperind o nouă posibilă destinație de atins pe două roți, de aceea nu insist, acum
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
făcut proprietarii cu legendara pasăre. Meditație și pentru că vântul sufla vrăjmășește dinspre Piatra Neamț, direcția spre Războieni. Abia după încă vreo 20 de kilometri puteam întoarce parțial spatele vântului, determinându-l să-mi ajute bicicleta. Chiar lângă Condor era un indicator: Văleni 10 km. Uite așa, vântul a schimbat, poate în bine, traseul acelei zile. Calculam în gând: " 10 kilmetri = vreo oră”. Numai că nu ținusem cont de stratul gros de pietriș (frână eficientă pentru roțile bicicletei, și năduf pentru mine) abia
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
al penelului, maestru dedicat vieții satului (prin aranjarea geometrică a banalelor, pentru unii, plante agricole). Crezusem că-ntr-o oră voi ajunge, dar trecuseră vreo două și mai aveam de pedalat. Chiar la intrarea în Moreni, unul dintre satele comunei Văleni, mă depășise o mașină cu însemnele Consiliului Județean. Ei ce-or fi zicând de drumul ăsta, care-ți zguduie și creierii, mă- ntrebam. De fapt, din mașină neregularitățile drumului, cât de rele or fi fiind, sunt mai puțin simțite. Trecusem
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
calm, (calm cât se putea, în acele împrejurări). Până la urmă s-au plictisit de mine. Peisajele darnice în frumusețe, m-au făcut să le uit osârdia. Familia boierului Stârcea, în timp, cred că își pusese amprenta pe tot ce însemna Văleni, probabil or fi amenajat și valea cu apă, poate chiar să arate ca acum. La o intersecție, văzând un om care purta o coasă, l-am întrebat cum ajung la actuala școală, fostul conac boieresc, și dacă tot drumul este
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
stricată (mult muncă, mult muncă pentru drum bun), m-a făcut să măntreb dacă n-o fi vreun trimis de-al cetățeanul britanic Michael Edward David de Styrcea, ultimul urmaș al boierilor, care revendicase mai multe clădiri și terenuri în Văleni. Dacă-i așa, nam să știu niciodată. Mă informasem: trebuia să văd conacul, rezervația dendrologică, și biserica construită în 1519, declarată monument istoric. Din păcate biserica era închisă, dar am putut fotografia inscriptia clopotniței de la intrare, fondată odată cu zidul împrejmuitor
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Cezar Petrescu și cu alții. Câțiva săteni spunea că acea clădire ar dăinui de vreo 300 de ani; sincer să fiu, n-aș prea crede. Bănuiesc, și parcul conacului trebuie să fi fost amenajat de grădinari, ca la Miclăușeni sau Văleni. A rămas, zic eu, ca o dovadă vie a celor spuse înainte, un copac. Din aceeași rădăcină i-au crescut două tulpini, unite în mod ciudat la vreun metru înălțime. Nu pot să nu mă întorc cu gândul în timp
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vieții național culturale dintr-o provincie românească anexată de habsburgi vădește și faptul că unele din poemele sale, adunate într-o culegere prefațată de G.Sion, au văzut lumina tiparului în 1894 la Editura Șaraga din Iași. În 1908 la Vălenii de Munte marele bărbat al neamului românesc Nicolae Iorga îi va edita și prefața culegerea „Poezii alese” Moare la București în cea mai neagră mizerie la 29 aprilie 1878 (Din lucrarea „Țara Fagilor”) „Domnul Petrino este poate poetul cel mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hasdeu, Istoria critică a românilor, București, 1873; A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor În Dacia Traiană, Iași, 1884; Dimitrie Onciul, „Teoria lui Roesler...“, În Scrieri istorice, vol. I, București, 1968; Nicolae Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc, Vălenii de Munte, 1908, ultima ediție, București, 1993; G.I. Brătianu, Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain, București, 1937; ediție românească, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, 1940. 10. Cu privire la istoria și fizionomia limbii române, sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
utile pentru viitorul profil cultural al județului Suceava. Vi le comunic și Dv. cu scopul de a vă milita pentru Înfăptuirea lor: 1. - Vorbind cu tov. Manolache despre Fălticenii cei atât de profund integrați În cultură, l-am asemuit cu Vălenii de Munte. 2. - Tov. Manolache, spontan, a lansat sugestia de a se Înființa o Universitate Populară, tip Văleni, la Suceava. Eu am rectificat: „nu la Suceava, ci la Fălticeni”. 3. - Socot că ideea de a se crea o Universitate Populară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]