9,714 matches
-
beneficia de acest tip de daune morale și care, în mod logic, nu au cum să mai includă victima directă. Trebuie observat însă că în această din urmă ipoteză normativă legiuitorul s-a referit doar la anumite victime indirecte ale vătămării corporale, fără a mai oferi doar criterii vagi de identificare, precum a făcut în alin. (1) al art. 1.391 din Codul civil, acolo unde a precizat doar că trebuie analizate posibilitățile de viață familială ori socială pentru a putea identifica
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
nicio precizare cu privire la potențialii săi beneficiari, instanțele putând să stabilească în fiecare caz în parte, în concret, cine sunt cei care au suferit prejudiciul ce constă în „restrângerea posibilităților de viață familială și socială“ ca urmare a unei „vătămări a integrității corporale ori a sănătății“ unei persoane. Astfel, dacă în cazul victimei directe a unui accident de circulație ce a suferit o afectare gravă, iremediabilă și permanentă a sănătății sale, viața sa privată socială este definitiv afectată, iar repararea
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
sau nu a daunelor morale și victimelor indirecte, respectiv a unor criterii care să sprijine instanțele judecătorești în determinarea sferei persoanelor care pot beneficia de astfel de reparații morale. În acest sens, pot fi utilizate drept repere elemente precum gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă, acestea putând constitui criterii pertinente, ce pot fi particularizate în
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
48. De aceea, Curtea reține că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe. Această constatare se impune indiferent de soluția la care ar putea ajunge instanța judecătorească învestită cu soluționarea pe fond a cauzei care a permis ridicarea prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 49. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
București - Secția penală și constată că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel București - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică. Potrivit art. 253 alin. (4) din Codul civil, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul suferit, chiar dacă acesta este de natură nepatrimonială, în condițiile în care vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. Prejudiciile nepatrimoniale provocate ca urmare a vătămării integrității fizice și a sănătății au fost clasificate în doctrină în următoarele categorii: prejudiciul rezultat în urma durerilor psihice sau fizice (despăgubirea este numită pretium doloris), prejudiciul estetic
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
din Codul civil, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul suferit, chiar dacă acesta este de natură nepatrimonială, în condițiile în care vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. Prejudiciile nepatrimoniale provocate ca urmare a vătămării integrității fizice și a sănătății au fost clasificate în doctrină în următoarele categorii: prejudiciul rezultat în urma durerilor psihice sau fizice (despăgubirea este numită pretium doloris), prejudiciul estetic (despăgubirea este numită pretium pulchritudinis), prejudiciul de agrement și prejudiciul constând în
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
Decizia nr. 229 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 29 iulie 2022, paragraful 22). Această ipoteză specifică este reglementată prin dispozițiile art. 1.391 din Codul civil, conform cărora „în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Potrivit art. 1.357 din Codul civil, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt următoarele: săvârșirea unei fapte
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
I, nr. 498 din 4 iulie 2016, s-a admis sesizarea formulată și s-a stabilit că „dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Prin decizia anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
legiuitorului în reglementarea dispoziției legale ce face obiectul prezentei excepții, fără a restrânge sfera de aplicare a prevederilor art. 1.391 din Codul civil, această voință constând în reglementarea despăgubirilor pentru prejudiciul nepatrimonial numai în favoarea victimei directe a faptei de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, nu și în favoarea așa-ziselor victime „prin ricoșeu“. Soluția mai sus analizată este, de altfel, în acord cu standardele dreptului la respectarea vieții private și de familie, astfel cum acestea au fost stabilite
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
dreptului la integritate psihică și a vieții de familie, prin reglementarea unui cadru juridic adecvat, caracterizat, în mod special, prin protecția penală conferită valorilor fundamentale anterior menționate, protecție asigurată prin incriminarea, la art. 194 din Codul penal, a infracțiunii de vătămare corporală. În același sens, Codul civil reglementează, în Cartea a doua, relațiile de familie, iar Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, prevede asigurarea asistenței
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
doua, relațiile de familie, iar Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, prevede asigurarea asistenței de sănătate, prevăzând drepturi în favoarea persoanelor care în urma vătămării corporale rămân cu un handicap. Totodată, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, prevede posibilitatea persoanelor din această categorie de a beneficia
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
formă de răspundere civilă distinctă, cu o natură juridică proprie, separată de răspunderea reglementată prin textul criticat. De altfel, soluția legislativă în vigoare în prezent, potrivit căreia daunele morale sunt acordate numai persoanelor care au suferit în mod direct o vătămare, este justificată și de caracterul neevaluabil în bani al drepturilor nepatrimoniale, scopul acordării daunelor morale fiind acela de a conferi satisfacții morale pentru suferințele provocate, și nu satisfacții de natură patrimonială. Nu în ultimul rând, subliniem faptul că singurele în
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 și a Ordinului nr. 397/836 din 2018. În plus, reclamanții nu au încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, ci cu OPSNAJ, astfel încât nu pot invoca o vătămare. Solicită admiterea excepției. În ce privește chestiunea interesului arată că, raportat la art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 554/2004, reclamanții nu pot fi considerați persoane vătămate întrucât nu invocă drepturi subiective și/sau interese
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
sau decese suferite de un militar sau angajat civil al părții care renunță în situația în care un astfel de militar sau angajat civil se afla în îndeplinirea îndatoririlor sale oficiale. ... ... 8.2. Pretențiile terților, persoane sau entități, pentru daune, pierderi, vătămări sau deces rezultat al acțiunii sau omisiunii militarilor sau angajaților civili ai părții trimițătoare sau al acțiunii sau omisiunii pentru care partea trimițătoare este responsabilă din punct de vedere legal vor fi prezentate părții trimițătoare pentru analizare, conform legislației sale
MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288987]
-
argumente care să susțină această solicitare și nici nu se demonstrează care este interesul propriu al reclamantului în susținerea acestui demers. Astfel, criticile privitoare la caracterul nelegal al Hotărârii Guvernului nr. 1.242/2021 au un caracter general, atât din prisma pretinselor vătămări cauzate prin emiterea respectivei hotărâri, cât și din perspectiva identificării concrete a măsurilor a căror nelegalitate se susține. Susținerile reclamantului au un caracter generic, nefiind identificate expres măsurile impuse și nici dezvoltat modul în care acestea îi cauzează o vătămare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vătămări cauzate prin emiterea respectivei hotărâri, cât și din perspectiva identificării concrete a măsurilor a căror nelegalitate se susține. Susținerile reclamantului au un caracter generic, nefiind identificate expres măsurile impuse și nici dezvoltat modul în care acestea îi cauzează o vătămare. Invocarea generică „încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale“ nu este suficientă pentru a demonstra vătămarea adusă efectiv reclamantului prin măsurile cuprinse în H.G. nr. 1.242/2021. Reclamantul nu expune în mod concret modalitatea în care dispozițiile H.G. nr. 1.242/2021 îl afectează în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a căror nelegalitate se susține. Susținerile reclamantului au un caracter generic, nefiind identificate expres măsurile impuse și nici dezvoltat modul în care acestea îi cauzează o vătămare. Invocarea generică „încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale“ nu este suficientă pentru a demonstra vătămarea adusă efectiv reclamantului prin măsurile cuprinse în H.G. nr. 1.242/2021. Reclamantul nu expune în mod concret modalitatea în care dispozițiile H.G. nr. 1.242/2021 îl afectează în mod direct și personal. Prin acțiune nu se face nicio referire specifică la restricțiile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice. Articolul 8 alin (1^1) din Legea nr. 554/2004 nuanțează reglementarea de la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot invoca vătămarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar reclamanta nu a relevat niciun interes
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Legea nr. 554/2004 nuanțează reglementarea de la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot invoca vătămarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar reclamanta nu a relevat niciun interes privat, în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat. Trecând peste faptul că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că obligația timbrării cererii de chemare în judecată trebuie îndeplinită anticipat, respectiv la momentul înregistrării acțiunii sau cererii, în caz contrar, instanța urmând să constate nulitatea cererii. Timbrajul fiind o condiție extrinsecă cererii formulate, nu este nevoie să se dovedească vătămarea și nu se cere nici condiția ca vătămarea să nu poată fi înlăturată prin anularea cererii. În concluzie, având în vedere dispozițiile citate, precum și faptul că din înscrisurile comunicate nu reiese îndeplinirea de către partea reclamantă a obligației legale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
trebuie îndeplinită anticipat, respectiv la momentul înregistrării acțiunii sau cererii, în caz contrar, instanța urmând să constate nulitatea cererii. Timbrajul fiind o condiție extrinsecă cererii formulate, nu este nevoie să se dovedească vătămarea și nu se cere nici condiția ca vătămarea să nu poată fi înlăturată prin anularea cererii. În concluzie, având în vedere dispozițiile citate, precum și faptul că din înscrisurile comunicate nu reiese îndeplinirea de către partea reclamantă a obligației legale de plată anticipată a taxei judiciare de timbru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
putea verifica existența interesului și apoi a condiției de fond în exercitarea acțiunii în contencios administrativ care vizează anularea actului normativ în întregul lui. Demersul pentru anularea în totalitate a actului administrativ normativ contestat, fără însă ca reclamantul să dovedească vătămarea care să îi fi fost adusă prin fiecare măsură conținută de acesta, este inadmisibil din perspectiva art. 8 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Art. 8 alin (1^1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cu modificările și completările ulterioare. Art. 8 alin (1^1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nuanțează reglementarea de la alin. (1) a normei juridice referite, în sensul că persoanele fizice și juridice de drept privat pot invoca vătămarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar reclamantul nu a relevat niciun interes
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nuanțează reglementarea de la alin. (1) a normei juridice referite, în sensul că persoanele fizice și juridice de drept privat pot invoca vătămarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Textul nu distinge în privința condiției subsidiarității, iar reclamantul nu a relevat niciun interes privat, în obținerea măsurii anulării actului administrativ contestat, în integralitatea lui. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]