2,614 matches
-
ani. Până când / viață nu mai rămase deloc. Atunci / copilul rosti "Te cunosc, te iubesc, / te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și pe străinul care se afla într-o simplă vizită la noi. Apropiindu-se de târgurile noastre, călătorul era întâmpinat de la porți de urlete groaznice. Răzbăteau din piepturi de haiduci și tâlhari. Pentru luare aminte, erau schingiuiți de gâzi în văzul lumii. Erau arși, sfârtecați și trași pe roată, pentru nelegiuirile lor. În mulțimea adunată buluc, străinul își intersecta vederea cu privirea avidă a hoților care îl măsurau din ochi. Pungașii l-ar fi furat și de vise dacă le-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a destabilizat profund democrația românească. Pe scena internă, și-au făcut loc regimul autoritar al lui Carol al II lea și extremismul politic (mișcarea condusă de Corneliu Zelea Codreanu și, mai apoi, de Horia Sima). Legionarii aveau să asasineze, în văzul lumii, prim miniștrii (I. Gh. Duca, Armand Călinescu) și să lichideze importanți politicieni și oameni de cultură (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Virgil Madgearu, Gheorghe Argeșanu ș.a.). Presiunea externă, pusă de totalitarism asupra sistemului democratic, a fost atât de uriașă încât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lucrare a Duhului în sfera divino-umană, comuniunea în Duh. Un model al unității îl reprezintă psihe-ul platonician, sufletul universal din care picură sufletele individuale. Dar modelul suprem îl re-prezintă Sfînta Treime, tri-unitatea, deoființi-mea. Cum scria Dante, după ce și-a înfipt văzul în veșnica lumină: În adîncimea ei am văzut incluse, legate de iubire în volum, toate paginile risipite ale Universului, substanțe, accidente și succesiunea lor, toate ca topite împreună, astfel încît lucrul despre care spun e o flacără unică". Este una
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noaptea înstelată Ședea pe stînca stearpă, spuindu-i ghicitori"81 ........................................................................... Ce s-a-ntîmplat de-atuncea eu nu-mi aduc aminte Adesea însă noaptea, cînd mai nebun veghez, Eu văd ca și aevea, biserică, morminte, Iar printre ele unul, c-o cruce neagră văz."81 În toamna aceea a anului 1865 județele Botoșani, Dorohoi, Suceava, Neamț, Bacău și Iași au cunoscut o foamete cumplită. La 3 noiembrie 1865, G. Ivașcu, subprefectul plășii Tîrgului, scria cître președintele comitetului permanent: "Suntem de-abia intrați în luna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
modeste: vorbim acum de grădina hedonistă, grădina cu spațiu de destindere ori convivial, amenajat cu aceeași preocupare pentru frumos pe care am întâlnit-o în toată casa. Spațiu estetic, ea este, de asemenea, un loc ce cultivă plăcerile senzoriale ale văzului, mirosului, pipăitului. Din spațiu util, așa cum îl concepea confortul modern, grădina a devenit un spațiu al emoțiilor, al plăcerilor estetice și senzitive. Ceea ce se afirmă acum este dorința de confort la pătrat, a unui confort în confort care nu se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trebuie să aparții unui spațiu marginal, acelor zone-limită în care se aventurează doar pribegii, hoinarii fără țintă, călugări sau poeți. Waki îndeplinește astfel rolul unui „luntraș” prin mijlocirea căruia se realizează trecerea din lumea morților în lumea celor vii. Numai văzul și auzul omului retras departe de semenii lui, dar dorind să revină printre ei, să fie „de-al lor” fac cu putință întâlnirea cu spectrul. Waki, ființă marginală, este întotdeauna, mai mult sau mai puțin, acel „sihastru fără un acoperiș
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
be not, I’ll not swear. ...că toate astea sunt sau nu sunt, Eu n-aș putea să jur. Această profundă incertitudine, „a fi sau a nu fi” (to be or not to be), ce naște suspiciuni în privința credibilității propriului văz, se înscrie ca un ecou peste timp al întrebării inaugurale din Hamlet, cu care deschideam capitolul dedicat lui Shakespeare, întrebare fondatoare a teatrului, adresată necunoscutului ce înaintează în noapte. Răspunsul își va păstra până la capăt caracterul indecis. Dramaturgul transformă insula
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și teroare. În „camera aparițiilor” răsună o „melodie stranie”, care „parcă ar veni dintr-o altă lume”, o melodie pe care personajele o „ascultă extaziate și înfricoșate deopotrivă”, fascinate și, totodată, îngrozite. Dar nu numai auzul e terorizat, ci și văzul: să ni-l amintim pe Battaglia, cuprins de spaimă atunci când, îndărătul peretelui care se întredeschide o clipă, o zărește pe Nebuna îmbrăcată în roșu, scăldată în lumina unui clar de lună de-a dreptul fantastic. Nu este el oare același
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
putere dintr-o altă lume, dintr-o altă realitate, diferită). Oglinda de la Lycosura este, așadar, o poartă deschisă spre acel tărâm al morților unde credinciosul nu va mai fi decât o siluetă vagă, tulbure, un spectru fără chip și fără văz, dar și o poartă deschisă spre splendoarea divină. Astfel, conchide Vernant, această oglindă cu totul specială marchează importanța deosebită a oglinzii în cultura antică, valoarea ei de obiect-cheie „în privința raporturilor ambigue dintre vizibil și invizibil, viață și moarte, imagine și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ce caută să pătrundă, supraveghind asistența, taine pe care le-ar putea ușor descoperi în contextul acestei vizibilități generalizate: cine cu cine s-a certat, cine s-a împăcat, ce „rupturi” sentimentale plutesc în aer, ce iubiri se afișează în văzul lumii. Deși expunerea de sine e asumată și ostentativă, supravegherea celor din jur apelează și la ajutorul unor instrumente specializate, nelipsite din dotarea obișnuiților lojii, cum ar fi acel echivalent al telesupravegherii de astăzi, care este oglinda plasată în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
va adopta finalmente o soluție extrem de simplă, deliberat naivă: Lubin va observa totul de la înălțimea unui copac plasat chiar în mijlocul scenei, în care s-a cocoțat ascunzându-se printre ramuri. Supravegherea lui e evidentă și... arhaică. Pe deasupra, e practicată în văzul întregii săli. Plăcerea ludică provine tocmai din acest acord cu o convenție scenică asumată și explicită. Supravegherea se exercită pe fondul recunoașterii teatralității în expresia ei burlescă, imediată și deloc „contemporană”. În schimb, alți regizori - de la Peter Sellars la Hans
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
suprafețe lunecoase etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de estimare sau judecare. În acest caz se consideră activitățile În care lucrătorul poate folosi unul sau toate simțurile, de exemplu: văzul, auzul, pipăitul etc. 28 I Estimarea vitezei unor părți În mișcare (estimarea părților mobile ale obiectelor staționare, de exemplu: turația pe minut a unui motor, viteza la care se rotește un strung etc.) 29 I Extinderea vitezei unor obiecte În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu (5); bătrîn (5); neatent (5); ajutor (4); boală (4); ghinion (4); neajutorat (4); negru (4); surd (4); urît (4); văz (4); fără vedere (4); (3); bani (3); baston (3); cîine (3); necaz (3); fără ochi (3); somn (3); ban (2); ciung (2); clarvăzător (2); greutate (2); invalid (2); nedreptate (2); nefericit (2); neputincios (2); noroc (2); sărac (2); șchiop (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înviere; liniștit; lori; lumini; lung; magic; melc; minuni; miracol; mov; mulțumi; nori; noroc; nuntă; pasăre; perfecțiune; pitici; plăcut; ploaie-boare; plouă; poate; politică; portocaliu; priveliște; promisiune; prosperitate; prospețime; rază; răcoare; refracție; renaștere; senin; simbol; spiriduș; strălucitor; superb; tricolor; vara; vară; varietate; văz; viața omului; viață; viață nouă; vise; voioșie; zbor; zîne (1); 780/131/38/93/0 cuțit: ascuțit (126); taie (52); pîine (44); lamă (41); tăiș (28); tăietură (27); mîncare (24); sînge (24); crimă (23); bucătărie (22); a tăia (21); tăia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii; parte umană; pastă; pedeapsă; picioare; pipăit; prelungire; pricepere; purta un deget; puțin; rană; recunoaștere; sărută; scrie; a simți; speranță; stilou; strîmte; tendon; totul; uman; unitate; util; văz; veselie; vulgaritate; zdrobit; zgîrîiat; 1 (1); 768/ 151/55/96/0 departe: aproape (163); distanță (38); acolo (37); dor (25); orizont (24); undeva (18); străinătate (17); zare (15); acasă (13); drum (12); în zare (12); America (11); adevăr (10); aici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri; roz; roză; rumenă; sărac; scîrboasă; senin; seninătate; simetrie; simpatică; sincer; sinceritate; singur; speriată; suflet; supărată; teatru; a tenului; tînără; trăiri; uh; univers; văz; vedere; verde; veselie; vioaie; vizibil; zîmbitoare (1); 811/214/77/137/2 fecior: băiat (183); fiu (82); tînăr (81); copil (65); fecioară (19); fiică (17); flăcău (16); tinerețe (16); virgin (14); bărbat (12); familie (12); cuminte (7); mamă (7); tata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arde(2); biserică (2); candelă(2); colorată(2); credință (2); cunoștințe (2); dimineața(2); dimineață (2); energie(2); frumoasă(2); idee(3); luci(2); lumină(2); minune(2); negură(2); ochelari de soare(2); scînteie(2); sclipire(2); tunel(2); văz(2); veșnică(2); vis(2); acasă; adevărată; aer; afară; afecțiune; albastră; apă; aprinde; ardere; aspirație; bani; becuri; binecuvîntare; bra; bună; bunăstare; bunătate; cald; călăuză; călca; clar; clară; club; creație; 7 culori combinate; cuptor; curățenie; curent electric; curiozitate; deschidere; devreme; dezvăluire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proverb; purtare; rîs; roșeață; roșie; rumenit; rumeor; rușinos; sărutat; sentiment; sfat; sfînt; simțire; sînge; stîng; student; suflet; șezut; tare; tăiat; timiditate; tinerețe; trup; tupeu; umflat; urît; uscat; vechi; veste; vinovăția; week-end (1); 809/168/77/90/1 ochi: vedere (91); văz (64); albaștri (57); căprui (36); albastru (34); frumoși (33); privire (28); verzi (22); ochelari (19); lumină (17); față (14); suflet (14); gene (12); organ (12); mari (11); negri (11); verde (11); oglindă (9); vede (8); culoare (7); doi (7); pupilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
floare; frică; fund; gingași; glob ocular; greși; gri; grosolan; imagini; important; în 4; închis; inel; infinit; inocență; interes; isteț; iubiți; lac; lacrimă; lentile; lunetă; mamă; maro; mic; moale; moarte; natura; necunoscut; negri, verzi; nevăzuți; nevoie; ochii omului; orbită; organ al văzului; ou; parte a corpului; parte; pentru ochi; percepție; pereche; plin; priveliște; prost; reper; se uită; semne; senin; senini; sensibilitate; siguranță; simț; soare; splendoare; sprînceană; sprîncene; stele; sticlă; știința; strălucitor; suferință; superbi; supraveghere; tablă; trist; umanitate; univers; ureche; văr; vigilență; vînăt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
114/1 orb: nevăzător (124); chior (75); întuneric (73); ochi (62); ochelari (50); negru (25); om (18); trist (16); milă (12); nu vede (11); suferință (9); tristețe (9); neajutorat (8); vedere (8); baston (7); bolnav (7); nefericit (7); surd (7); văz (7); boală (6); defect (6); handicap (6); bătrîn (5); sărman (5); cîine (4); durere (4); neștiutor (4); fără vedere (4); sărac (4); văzător (4); chin (3); dragoste (3); fericit (3); miop (3); neputincios (3); simț (3); slab (3); vede (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20); rău (19); egoist (17); mîndrie (14); eu (12); fudul (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
schimbare; nu era sigur; siguranță; simula; sincer; singurătate; speranță; speria; s-a speriat; speriat; spune; stafie; strașnic; superficial; suprafață; surprins; suspecta; suspiciune; ști; ce știe; tandru; tare; tăcere; teamă; timp; tînără; tot; de treabă; trecut; ud; uimit; uita; ceva vag; văz; văzu; văzut; veste; vesti; vis; visa; visare; vizibil; viziune; vorbă; vrut; în zare; казатся(1); 742/311/95/216/0 părinte: mama (70); tată (63); iubire (47); familie (42); mamă (42); tata (39); dragoste (29); preot (29); bun (19); biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
picior; pînă; ploaie; podea; podium; poet; potecă; poziție; prispă; pulbere; pus pe ceva; pus; putere; rai; fără reacție; scară; sclav; se; somn; sora; spre; sprijin; stilou; stîncă; stînd; suflet; susținător; șa; trecere; trotuar; un; urcat; urmează ceva; valoare; vas; vatră; văz; vîrf; voi (1); 765/162/61/101/0 pedeapsă: greșeală (60); închisoare (53); durere (25); rău (23); crimă (18); aspră (17); răutate (17); chin (16); grea (13); bătaie (12); dură (12); pușcărie (12); sancțiune (12); judecată (10); vină (10); cruntă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]