3,016 matches
-
atestată prin existența: episcopiilor ortodoxe în sec. IX la: Dăbâca, Biharea, Alba-Iulia; ctitoriilor cnejilor români, datând din sec.XI-XIII, descoperite la: Densuș, Gura Sadu, Strei, Streisângeorgiu, Sântămăria Orlei, Prislop; ctitoriilor domnilor munteni și moldoveni: Ștefan cel Mare Mănăstirea Feleac și Vad; Constantin Brâncoveanu în Făgăraș și Ocna Sibiului. Mitropoliei ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la: Alba Iulia (sec. XI) și Oradea (sec. XII). -În 1366, prin diplomele regale, regele Ludovic I
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înlocuirea cu nume mai convenabile, chiar „măgulitoare“ în contextul istoric respectiv. Este vorba de schimbările oficiale de nume. Geografii Ion Nicolae și Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînească „expuse“ devoalării ca elemente străvechi pot fi consemnate cele „pierdute“ ca apelative, în faza latină sau romînă veche, deci „neînțelese“ astăzi în romînă. Un astfel de nume este Vădastra, (un sat din Olt), format, probabil, din tema lat. vadum, „vad“, la plural (vada) și sufixul -astra, (< lat. aster, astera), inactiv în limba romînă de multă vreme (reluat tîrziu prin neologismele romanice tip criticastru). O altă grupă, evident restrînsă, de nume cu presupusă origine latinească sunt cele care pot evidenția un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele satelor încorporate devin nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele satelor încorporate devin nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
forme identice sau foarte asemănătoare cu cea actuală, începînd cu secolul al XVII-lea. Iorgu Iordan consideră numele ca fiind de origine cumană (< kara, „negru“ + kala, „fortificație, castel“), trimițînd și la alte toponime din zonă de aceeași origine (Comana, Comănița, Vadul Cumanilor, Teleorman etc.). Atestările mult prea tîrzii față de epoca prezenței cumanilor în Cîmpia Dunării justifică însă mai degrabă un etimon turcesc, din aceeași familie lingvistică, dar mai nou, adică apelativul kara-kale „cetatea, fortăreața neagră“, comparabil cu toponimele Ada-Kale, Carabair, Carabu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluției Alutus > Olt. Numele Prutului a fost pus în legătură și cu alte etimoane, care au fost totuși respinse, după analize mai riguroase. De exemplu: un presupus trac *părua, *părău; iran. par, „a umple“; gr. poros (corelat cu germ. furth), „vad“; sanscr. pru-th („a împroșca“); avesticul părătau, „trecere, vad, punte“ (în Evul Mediu a fost supranumit în documente alanus fluvius). În contextul relațiilor istorice și lingvistice romîno-slave, numele brotnicilor (atestat și sub formele brodoni, prodnici, borod nici, borothnici), o populație rătăcitoare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în legătură și cu alte etimoane, care au fost totuși respinse, după analize mai riguroase. De exemplu: un presupus trac *părua, *părău; iran. par, „a umple“; gr. poros (corelat cu germ. furth), „vad“; sanscr. pru-th („a împroșca“); avesticul părătau, „trecere, vad, punte“ (în Evul Mediu a fost supranumit în documente alanus fluvius). În contextul relațiilor istorice și lingvistice romîno-slave, numele brotnicilor (atestat și sub formele brodoni, prodnici, borod nici, borothnici), o populație rătăcitoare prin stepele de la nord de gurile Dunării, se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe care le întâlnim în cuvinte ca vgr. βωλος “bulgăre de pământ; scoarța pământului, solul, pământul; porțiune de pământ, lan; bolovan, dărab, bloc; discul soarelui, soarele”, βωμός „ridicătură, estradă; suport, postament, soclu; altar, pristol”; sl. melĭ „limbă de nisip, banc, vad”; alb. mall „munte”; oset. mal „apă stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal înalt, abrupt, ros de ape; prispă, vatră de lut; cantitate mare, grămadă”; nămol; olat „provincie, ținut, moșie, teritoriu”, comparabil
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o aluzie la Anatole France? Se pronunță France, stimată domnișoară. Gaby: Acela care a scris Madama Bovari. Dodi: Nu, Domnișoară. Ați avut o profesoară de franceză originală. Madame Bovary este un roman de Gustave Flaubert. Gaby: Și d[umnea]ta vad că pronunți greșit. Vrei să spui Gùstav Fla-uber. În definitiv, el ori Franț, tot aia.65 Tipologia semidocților plini de aplomb este, după cum anticipam, bine reprezentată în proza și în dramaturgia lui Arghezi. Rectorul Mya Lak din Țara de Kuty
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tare. Rămăsese fără grai, la întrebarea fetei... și, totuși trebuia să-i spuie ceva... - Ba da... ai și tu mămăică... cum să n-ai!.. fu primul gând care-i veni în minte. - Daa... și unde-i, că eu n-o vad!? Îl întrebă ea pe nerăsuflate. Bietul om simți că tot ce era în casă, începu să se învârtă în juru-i. - Păi... păi, s-a dus într-un loc, departe... departe! - Daa... și, când vini de-acolo!?..Îl întreba copila cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de numele lui Ștefan-Vodă cel Mare. Se povestește, că pe vârful acelui deal, mai ridicat decât celelalte, se afla pe vremuri un foișor de strajă. Acolo străjuiau străjile Moldovei vestind prin focuri înalte, urgia năvălirii tătarilor de dincolo de Nistru, prin vadul Prutului din dreptul Fălciului. Pentru că atunci când s‟arăta primejdie la hotar, străjile, după rânduiala domnească, aprindeau focuri mari, pe culmi de dealuri, dădeau semn spre Suceava, de pe deal pe deal, care ajungea în scurtă vreme, semnul de cumpănă până la Domnie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
m-am grăbit, apoi i-am simțit în nări adierea slabă, porii pielii mele au tresărit cu nerăbdare, ducându-mă direct la izvor, ascuns de tufele de mure și lăstăriș bogat firicelul de apă limpede se prelinge fără grabă prin vadul de pietre, după cum sunt așezate pietrele recunosc mâna omului, Mă aplec și-mi ud buzele uscate, îmi răcoresc fața, îmi descalț sandalele și-mi suflec pantalonii până la genunchi, apoi îmi dezbrac cămașa și-mi stropesc pieptul încălzit, mi-e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Acolo sus, zeul Rhenus era subțirel ca un adolescent, dar alerga printre pietre și glasul lui devenea tot mai puternic, se prefăcea într-un torent, aluneca prin codri și prăpăstii, adunând alte ape. Curând devenea cu neputință să treci prin vad: zeul adult devenea fluviu. Tot curgând, zeul Rhenus săpase un canal între munți, iar oamenii făcuseră de-a lungul lui un drum foarte îngust ce urca printre stânci. — Singurul drum care, din Rhetia interioară, ajunge la miazăzi de Alpi. Fluviul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
va mai aduc și altceva? — Un soț? Un copil? Un mod de viață? întrebă Emmy. Aveți așa ceva în meniu? Acesta se îndepărtă încet de la masă de parcă ar fi văzut un animal sălbatic. — Eu, ăă, am să vin mai târziu să vad dacă mai aveți nevoie de ceva. Poftă bună, mormăi el și o luă iute din loc. — Dumnezeule, Emmy, mai stăpânește-te și tu. Sperii oamenii, o certă Adriana deși în sinea ei scena i se păruse extrem de amuzantă. Emmy oftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Cărții) și dragostea ta pentru patrie. Bei o cană cu lapte. Bătut. Printre sursele de energie locale, ieftine și fără dificultăți de exploatare este și energia denumită și cărbunele albastru. Țara noastră este bogată În regiuni cu vânturi, numite și vaduri eoliene. Un grup eolian se compune dintr-o elice bipală cu diametrul de 3,5 m. Elicea se construiește din lemn (scândură de brad sau pin) după metoda inginerului sovietic Utkin Egor și pune În funcțiune agregatul electroeolian care furnizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mea, personală. Nu există, de fapt. Căci duce fiecare generație la eșec și-i lasă astfel speranța că, prin propriile suferințe, se va mîntui. Și o va ignora abia atunci cu desăvîrșire. Privesc în jur: străzi, arbori, oameni. Agitație. Unii vad frunzele din copaci, alții, caldarîmul. E doar amestecul de rai și iad. Cobor din pat, mă îmbrac și trec strada să-mi iau o pîine. De fapt, înot în Styx.” Prietenul meu tace. Sînt nemulțumit. Nu i-am putut transmite
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
fețe palide. La baza afișului, o inscripție ștampilată anunța: „Reprezentați de Nat Penzler Associates, La Cienega, 653 North Los Angeles“. Vizavi: Hot Dog Hut. În meniu: cîrnați, varză acră și cartofi prăjiți. O porni pe Strip, spre Crescent Heights, bine-cunoscut vad al fufelor de ocazie. Un kilometru jumătate mai la sud, la Melrose and Sweetzer: apartamentul lui Lynette Ellen Kendrick. Ușor de ghicit: Spade a agățat-o tîrziu, fără martori. Omul oferea mîncarea și drogul și i-a sugerat să petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
menite, ca și petrolul românesc, să atenueze nesațiul și răsplata Eliberării. Extorcarea de boi, de iezi, de vaci, de oi, de capre, de miei, de purcei, de iezi, a țării, germinase implacabila succesiune a megahergheliilor de cai. Înainte de a trece vadurile frontierei de pe Prut și după căderea serii, caii jertfiți Răsăritului, încă o dată, ca și cei din Cotu-Donului, erau lăsați liberi în bivuac, cu încuietori de fier la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
auzim în seara de 15 septembrie 2013, la festivalul Enescu: o distribuție internațională și orchestra Radiodifuziunii din Berlin sub bagheta lui Marek Janowski. Am pornit spre Sala Palatului cu mari așteptări pentru primul Aurul Rinului pe care aveam să îl vad în România și al doilea „pe viu” din existența mea, precedentul fiind unul greu de egalat: Bayreuth, august 2001. Diferențele aveau să fie, desigur, majore: vizuale (operă în concert față de înscenare) și auditive (acustica problematică a sălii față de perfecțiunea templului
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
în cojoc mițos, trecea Dunărea-nghețată, aceeași astăzi, când Vodă ține Dunărea cu oștirile românești, în această izolare ne apasă mai cu greu gândirea la ce rău loc ne-au așezat Traian împăratul pe această muchie de lume, la cest vad de popoare carile ne privesc pe noi numai ca pe un fel de gard pe deasupra căruia se ceartă. Dar de am fi noi măcar oameni ca oamenii, de-am fi știut să ne îngrădim, încît să nu poată juca nimeni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari nu muncesc nimic și trăiesc din esploatarea ideilor politice. Dac-am fi la loc bun, ca Spania sau Anglia, ne-am bate-n capete și tot vechile năravuri românești ar pluti deasupra ca untdelemnul pe apă. Dar, pe acest vad de popoară, din cearta noastră numai dușmanul câștigă. [11 decembrie 1877] ICOANE VECHI ȘI ICOANE NOUĂ I. ACTUALITATEA Sociologia nu este până acum o știință, dar ea se întemeiază pe un axiom care e comun tuturor cunoștințelor omenești, că adică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bătăi și-și pierde și tot rostul. Dar apoi îndeobște legi franțuzești ne-au trebuit nouă? Pentru împresurarea ce pătimește un loc despre megieși, pentru pescuirea unui iaz, pentru neîngăduirea la posesie, pentru a li se alege părțile, pentru un vad de moara ș. a. trebuiau legi franțuzești, în care să se vorbească despre "lapini", trebuiau miile de advocați, miile de primari și ajutori de primari, notari, consilii și paraconsilii! Asta e curată socoteală de mofluz. Și ce avem în schimb? Poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Lacul galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
coroană cari turburau vreun colț al țării, își puneau cizme roșii în picioare și cucă în cap, distribuiau după placul lor în ținutul uzurpat moșiile și veniturile domniei, se ridicau apoi cu oaste de strânsură asupra domniei, până ce, lângă vrun vad, ori vrun cot de moară ori pod, oștile domniei țării puneau capăt cizmelor roșii și crisoavelor scrise în cerneală roșie. Credeam că cel puțin de 300 de ani au dispărut epoca lui Papură Vodă, a lui Ciubăr Vodă și a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]