2,062 matches
-
prin tradiție și aproape în exclusivitate, femeilor, sub forma "dublei zile de muncă", în condițiile în care acestea sunt, în același timp, active pe piața muncii. Chiar dacă există deosebiri de vederi între teoreticieni cu privire la mizele economice și soluțiile identificate cu privire la valorizarea socială a muncii domestice, pot fi identificate puncte comune cu privire la conținutul specific al acesteia: munca domestică include orice tip de muncă, realizată gratuit pentru ceilalți, în cadrul cuplului și al familiei, în numele naturii, al dragostei sau al datoriei materne 14. Atitudinile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rigidă și asimetrică între sfera vieții publice și sfera vieții private, ca și genizarea celor două sfere fiind considerate "naturale" și neproblematice generează "inferiorizarea" privatului și invizibilitatea muncii domestice. Cultura parteneriatului, a negocierii și a partajării sarcinilor și rolurilor, a valorizării egale a diferențelor între sexe, a rolurilor și muncilor este încă puțin dezvoltată în societatea românească actuală, atât în planul vieții de cuplu și de familie, cât și în spațiul vieții publice. În societatea românească actuală și în multe dintre
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
alți autori/alte autoare vorbesc despre negociere și relații parteneriale sau despre externalizarea serviciilor de îngrijire. Am selectat din textele volumului doar câteva experiențe de viață care problematizează și exemplifică cea de-a doua axă tematică a cercetării: Despre (de)valorizarea muncilor de îngrijire și supralicitarea carierelor de succes (vizibile public): În spatele fiecărui bărbat de succes stă o femeie puternică; în spatele fiecărei femei de succes stă cel puțin o altă femeie care prestează roluri tradiționale. Personal, am convingerea că munca tradițională
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ne) privește, echilibrul dintre cele două dimensiuni ale vieții noastre a survenit în chip natural (Daniel Șandru). • Un alt aspect legat de relația viață de familie - carieră este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă ca și corp și nu ca minte, în societățile patriarhale, feministele fac tot posiblilul pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
chip natural (Daniel Șandru). • Un alt aspect legat de relația viață de familie - carieră este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă ca și corp și nu ca minte, în societățile patriarhale, feministele fac tot posiblilul pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă aceste capcane. Se aruncă astfel în vârtejul carierei (independență economică, creșterea stimei de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
inegalităților de gen prin invocarea unui standard universal); c) ștergerea diferențelor (egalitarismul de gencaută atenuarea modelului masculin dominant prin avansarea ideii unei utopice societăți unisexuate; standardul masculin rămâne o prezență dominantă, implicită, în standardul unic, cu care se substituie); d) valorizarea egală a diferențelor de gen (egalitatea de gen ca egalitate intrinsecă și libertate de alegere; două sau mai multe standarde/modele culturale egal valorizate). În procesul de definire și concretizare a ideii de egalitate pentru femei și bărbați este foarte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a ideii de egalitate pentru femei și bărbați este foarte important modul în care gândim și ne raportăm la diferențele de sex și gen social: privim diferențele ca și categorii bipolare, ca și opoziții sau ierarhii sau le acordăm o valorizare egală, un respect egal? Primele trei perspective de raportare la diferențele dintre femei și bărbați menționate anterior sunt "produse" ale modelului dominației masculine, care generează și întreține mecanisme sociale și culturale de definire și construcție identitară a femeii în raport cu bărbatul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a relațiilor de gen în toate domeniile vieții, în sensul depășirii paradigmei rolurilor de gen stereotipizate și a relațiilor de gen ca relații de putere (dominație-supunere; câștig-pierdere; puternic-slab). Pentru a prinde viață în practici sociale concrete, egalitatea de gen cere valorizarea egală a rolurilor, a muncilor (productivă și de îngrijire), a atributelor feminine și masculine (putere și sensibilitate, rațiune și emoție, public și privat, creștere/ competiție și cooperare etc.), cu alte cuvinte, respectul diferențelor și acceptarea diversității, egalitatea în și prin
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
unic/universal a influențat feminismul egalității prin tendința de imitare a "prototipului" și de instituire a egalității femeilor cu bărbații. Ulterior, această abordare a fost taxată și criticată ca feminism misogin (care disprețuiește femininul și femeiescul). Feminismul valului II, prin valorizarea egală a diferențelor de gen a contribuit la reconsiderarea femininului și femeiescului ca valori relevante cultural. O analiză similară găsim în G. Hofstede and G.J. Hotstede and M. Minkov Culturi și organizații. Softul mental, Editura Humanitas, București, 2012, p. 157
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse. În forma de viață practicată de către proletariat, care se exprimă excelent prin intermediul vestimentației a încetat să mai existe orice derivare față de sensibilitățile sau legătura cu valorizările burgheze [...]. Democrația a creat o situație socială în care în interiorul aceluiași popor există cu adevărat două departamente, care nu comunică prin intermediul vreunei legături existente între ele [...]. În majoritatea cazurilor, proletarul nu este adeptul nici unei religii, copiii acestuia serbează niște ritualuri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și acceptarea diversității. Cultivarea respectului pentru tot ceea ce Înseamnă identitate prin respectul valorilor unei minorități naționale transpiră din toate capitolele manualului prezent, pe alocuri fiind făcute trimiteri și Îndemnuri, subtile, la civism și respect pentru tot ceea ce ne Înconjoară. Potențiala valorizare a lucrării din prisma orientării școlare și profesionale este și ea o certitudine În condițiile În care se va reveni la Învățământul profesional tehnic, țara noastră având mare nevoie de meseriașii de odinioară și de formele lor asociative care au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la sine. Situația indică doza de accidental intervenită în ceea ce orgolios numim eu. Identitatea noastră, pentru care suntem dispuși să ne sacrificăm viața sau să-i închinăm existența, este una mai curând asumată decât dată. Orgoliul nostru, ce vizează o valorizare a modului personal de-a fi, este fundamentat în bună măsură pe întâmplător: eu sunt cel care se întâmplă să fiu în acest mod ce constituie ameitatea (faptul de-a fi de fiecare dată al meu, cum spune Sartre) mea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
adaptată la luarea în calcul a funcționării sistemului de activități. Era deci necesară construirea unui instrument adaptat cadrului teoretic a cărui operaționalizare o asigură. Tehnica ISA va lua în calcul diferitele componente ale modelului: aspirațiile în diferitele domenii ale vieții, valorizarea relativă a acestor domenii, structura schimburilor între domenii, proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții, în fine, auto-atribuirile cauzale referitoare la realizarea activităților. La acest nivel, interesul se îndreaptă către procesele intra-individuale. Dimensiunea interpersonală este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o activitate-scop legată de un domeniu al vieții. Fișele din același domeniu se reperează prin similitudinea culorii. Subiectul clasează scopurile după importanța pe care le-o acordă (foarte important, potrivit de important, puțin important, neinteresant); • al doilea exercițiu permite evidențierea valorizărilor relative. Subiectul desemnează, pentru fiecare domeniu al vieții, obiectivele cele mai importante, cele mai puțin importante și cele intermediare. Valorizarea obiectivă este obținută calculându-se proporția obiectivelor dintr-un subsistem clasate printre cele mai importante în ansamblul obiectivelor reținute pentru
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
după importanța pe care le-o acordă (foarte important, potrivit de important, puțin important, neinteresant); • al doilea exercițiu permite evidențierea valorizărilor relative. Subiectul desemnează, pentru fiecare domeniu al vieții, obiectivele cele mai importante, cele mai puțin importante și cele intermediare. Valorizarea obiectivă este obținută calculându-se proporția obiectivelor dintr-un subsistem clasate printre cele mai importante în ansamblul obiectivelor reținute pentru toate domeniile vieții; • al treilea exercițiu permite aprecierea schimburilor dintre activități aparținând unor domenii diferite ale vieții. Subiectul este plasat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de activități permite depășirea acestei contradicții. O cercetare efectuată pe 94 de persoane recrutate în organisme de cercetare sau formare arată că: • nu există nici o legătură directă între decalajul perceput și căutarea de informații; • căutarea de informații este legată de valorizarea diferitelor domenii ale vieții. Valorizarea sferei personale favorizează căutarea de informații prin "întrebări directe", iar intensitatea căutării rămâne slabă. Valorizarea scării sociale conduce mai degrabă la o "observare a celorlalți". Ea este însoțită de o căutare mai intensă de informații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
contradicții. O cercetare efectuată pe 94 de persoane recrutate în organisme de cercetare sau formare arată că: • nu există nici o legătură directă între decalajul perceput și căutarea de informații; • căutarea de informații este legată de valorizarea diferitelor domenii ale vieții. Valorizarea sferei personale favorizează căutarea de informații prin "întrebări directe", iar intensitatea căutării rămâne slabă. Valorizarea scării sociale conduce mai degrabă la o "observare a celorlalți". Ea este însoțită de o căutare mai intensă de informații: colegii sunt mai mult solicitați
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
arată că: • nu există nici o legătură directă între decalajul perceput și căutarea de informații; • căutarea de informații este legată de valorizarea diferitelor domenii ale vieții. Valorizarea sferei personale favorizează căutarea de informații prin "întrebări directe", iar intensitatea căutării rămâne slabă. Valorizarea scării sociale conduce mai degrabă la o "observare a celorlalți". Ea este însoțită de o căutare mai intensă de informații: colegii sunt mai mult solicitați. În fapt, investiția în diferitele domenii ale vieții va explica reacțiile subiecților față de un decalaj
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și continuă să orienteze și în prezent investigațiile. El pune câteva probleme la nivelul măsurării tuturor variabilelor care-l constituie. Utilizarea lui este complicată. Are totuși meritul de a acorda un loc important diferențelor individuale: acestea intervin la nivelul diferitelor valorizări de către salariați ale rezultatelor obținute prin muncă. 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) Kanfer (1990) clasează teoria echității printre teoriile "nevoilor, mobilurilor și valorilor". Alegerea poate fi justificată prin faptul că această teorie a motivației presupune că există la toți
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
slăbire a comportamentelor de căutare, în timp ce în grupul 3 ieșirea din șomaj nu se produce, deși comportamentele de căutare se accentuează regulat. Pentru a clarifica acest rezultat, este necesară luarea în calcul și a altor variabile. • Luarea în calcul a valorizării sferei profesionale este, la acest nivel, foarte utilă. Această valorizare a sferei profesionale este strâns legată de ieșirea din șomaj, iar legătura dintre ea și comportamente de căutare contribuie chiar la explicarea vitezei de ieșire din șomaj a grupurilor 1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
din șomaj nu se produce, deși comportamentele de căutare se accentuează regulat. Pentru a clarifica acest rezultat, este necesară luarea în calcul și a altor variabile. • Luarea în calcul a valorizării sferei profesionale este, la acest nivel, foarte utilă. Această valorizare a sferei profesionale este strâns legată de ieșirea din șomaj, iar legătura dintre ea și comportamente de căutare contribuie chiar la explicarea vitezei de ieșire din șomaj a grupurilor 1 și 3. De exemplu, pentru grupul 3, care rămâne fără
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ieșirea din șomaj, iar legătura dintre ea și comportamente de căutare contribuie chiar la explicarea vitezei de ieșire din șomaj a grupurilor 1 și 3. De exemplu, pentru grupul 3, care rămâne fără loc de muncă, se observă o slabă valorizare a sferei profesionale, însoțită de comportamente de căutare reduse. • Luarea în calcul a vieții extraprofesionale: rezultatele le întăresc pe cele ale lui Fryer și Payne (1984), care stabileau că persoanele fără loc de muncă fac mai bine față situației dacă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ca factor cauzal". Mai multe explicații au fost avansate pentru acest fenomen (vezi Dubois, 1994). Jellison și Green (1981) propun o explicație în termeni de normă socială: ar exista o dezirabilitate a explicațiilor interne, care sunt purtătoare de valoare. Această valorizare a internalității este demonstrată într-o serie de cercetări efectuate pe studenți. Acestora li se cere mai întâi să completeze scala Rotter, destinată să-i separe pe indivizii care cred într-un control intern de cei care cred într-un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
subiecți chestionați în întreprinderea lor). În acest studiu, ei nu trebuie să se pronunțe despre reușita profesională a salariaților, ci despre utilitatea recrutării lor. Dosarul "intern-trăsătură" primește evaluări mai bune decât dosarul "intern-intenție". Dimensiunile personologice sunt deci mai apreciate. Această valorizare apare mai alea la cadre. Cele trei studii ale lui Beauvois, Bourjade și Pansu demonstrează, desigur, valorizarea internalității. Totuși putem pune în discuție validitatea ecologică a concluziilor trase. Salariații care trebuie evaluați, cunoscuți printr-un dosar fictiv, se deosebesc doar
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a salariaților, ci despre utilitatea recrutării lor. Dosarul "intern-trăsătură" primește evaluări mai bune decât dosarul "intern-intenție". Dimensiunile personologice sunt deci mai apreciate. Această valorizare apare mai alea la cadre. Cele trei studii ale lui Beauvois, Bourjade și Pansu demonstrează, desigur, valorizarea internalității. Totuși putem pune în discuție validitatea ecologică a concluziilor trase. Salariații care trebuie evaluați, cunoscuți printr-un dosar fictiv, se deosebesc doar prin dimensiunea internalitate-externalitate. Această dimensiune devine preponderentă. Ea capătă atunci o importanță pe care nu o au
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]