1,940 matches
-
bucurîndu-se, dar dincolo de toate se simțea o adîncă oboseală. Bastoanele bocăneau. Scîrțîitul unui cărucior de copil. Vocile se stingeau. Fusese aproape prea mult, o zi liberă și o vreme minunată. O orchestră cînta vals sub o cupolă albă și chiar valsul părea obosit și și trîndav. Am intrat în parc prin partea de est, pe lîngă o stație de tramvai, și am ezitat să-l părăsesc din nou. M-am gîndit că lumina va zăbovi mai mult pe străzile largi decît
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
M-a invitat, nu, m-a dus aproape pe sus la dans, iar când ne apropiam mai tare, mă îndepărta ușor și mă apăra parcă de el însuși, dar răsuflarea i-am simțit-o. Mirosea puțin a tutun. Imediat după valsul cu mine, a fugit de la serată, asta spre regretul multor doamne și domnișoare care-l trecuseră din timp în carnetul de bal. Dar și domnii îl simpatizează, fiindcă răspândește un soi de energie, și-i înțelege, cu defectele lor cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cei care trecem chiar acum alături, interveni zâmbind cu gropițe doamna Marioara Livezeanu, necăjită însă că Dan Crețu face pe placul gazetarilor și intră iar în rolul străinului misterios. Din fericire, taraful de lăutari îmbrăcați în fracuri roșii începuse un vals cunoscut, așa că doamna casei anunță: — Începe valsul! Doamnele aleg. 6 Bucureștenii aveau o zi rea. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei 12 ore. Pe marile bulevarde, unde roțile avansau mai încet decât picioarele, era aprinsă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
zâmbind cu gropițe doamna Marioara Livezeanu, necăjită însă că Dan Crețu face pe placul gazetarilor și intră iar în rolul străinului misterios. Din fericire, taraful de lăutari îmbrăcați în fracuri roșii începuse un vals cunoscut, așa că doamna casei anunță: — Începe valsul! Doamnele aleg. 6 Bucureștenii aveau o zi rea. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei 12 ore. Pe marile bulevarde, unde roțile avansau mai încet decât picioarele, era aprinsă luminația festivă, la care puțină lume mai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ritmul vieții Pășind ușor prin roua dimineții Te-nfățișezi timid pe marea scenă a vieții, Ți-arunci pe umeri mantia de vise Îți prinzi buchetul de neliniști ca o ghirlandă-n păr Și-apoi nesigur o pornești în pași de vals la brațul vieții! „De ce te temi?” - te-ntreab-un înger luminos „Doar viața îți surâde Acum!- Unde alergi? Ascultă muzica și simte-o cum vibrează în inimi Trăiește bucuria de a fi Aici -ești invitatul principal! O lume-întreagă te privește doar pe
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
Imperiu Habsburgic (1282-1867) (vezi Austria), al Austro-Ungariei (1867-1918) și a Austriei de astăzi, atestat documentar în anul 881. Declarat oraș imperial, va deveni unul dintre cele mai strălucitoare orașe europene. Pentru că aici a compus familia Strauss, s-a numit "patria valsului". Vlad Țepeș - domn al Țării Românești (1456-1462, 1476), a fost numit și Dracu, după numele ordinului dragonului, primit de tatăl său de la regele Ungariei. Legenda istorică păstrează imaginea unui domnitor sever, dar drept. A dat pedepse severe pentru încălcarea legii
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
sintagmei voltairiene din povestirea filozofică Candide. Astfel, în ziua de 1 ianuarie 2010, deși petrecuse câteva ore ale nopții dintre ani întro ambianță familială la finii Brătuleanu, se simte odihnit, iar decorul floral din sala de concerte de la Viena, armoniile valsului „Valurile Dunării” constituie un motiv care îl face să afirme: „Viața - dar divin - merită a fi trăită, mai ales când ești transfigurat de atâta frumusețe”! Acesta este un real exemplu de echilibru lăuntric, de om care știe să trăiască frumos
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
simtă jenat. Cum să le ducă acolo. Asta era întrebarea. Nu puteai să apari pur și simplu cu o geantă plină de antichități valoroase. Jaafar trecuse prin multe ca să le obțină; nu putea să le aducă înapoi în pași de vals. Întâmplarea a făcut ca răspunsul să fie găsit tot de draga de Lucinda. Nu conștient desigur, nu era atât de sclipitoare. Nu, se împiedicase pur și simplu de el. Îndruga verzi și uscate despre niște vechi prieteni expatriați ai ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
reacționând ocazional la desfășurarea subiectului cu câte un pufnet înăbușit. Apoi ceea ce părea să fie întreaga distribuție a filmului apăru sus pe sârme. În primul plan, pe un trapez, era eroina filmului. Se legăna înainte și îndărăt pe melodia unui vals. Zâmbea într-un cadru uriaș, luat foarte de aproape. Ignatius îi cercetă dinții în căutare de carii și plombe. Fata întinse un picior. Ignatius îi analiză grăbit conturul în speranța că va descoperi vreun defect. Începu un cântec despre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dormea goală - deschise laptopul și puse un CD cu coloana sonoră din filmul Amélie. Matthew era acum la Paris. Parisul lui era cel al restaurantelor celebre și al hotelurilor scumpe. Parisul ei era cel al lui Amélie, ireal ca un vals Într-o lume pestriță. Trebuia să se obișnuiască cu gândul că nu fusese decât o aventură de-o noapte, o fată al cărei chip Îl uitase deja, una dintre tinerele delicioase cu care se culcase. Poate că energia și pasiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ecran uriaș pe care sigle ale marilor corporații se metamorfozează neîncetat una-ntra-alta: arcurile de la McDonald’s devin VW, VW devine CGI, CGI devine IBM, IBM devine Microsoft, Microsoft devine US Steel, US Steel devine Compania, ad infinitum În hore și valsuri de sigle. Artistul, bucuros de oaspeți, ia broșurica Marianei fără rețineri, o studiază cu atenție si apoi propune: — O să măresc poza asta și o să o proiectez În spatele siglelor care se transformă! Efectul subliminal va fi fenomenal! Wakefield Își imaginează bebelușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să evidențieze atît afinitățile, cît și diferențele de temperament și formulă poetică „inovatoare” dintre cei doi. Să luăm, pentru început, două fragmente de poeme „marine” scrise în 1913 de Vinea și, respectiv, Tzara: „Vreau să rămîn aci la Tuzla/lîngă valsurile moarte-n casa albă/ cînd pleacă școlarii rahitici/ și-n plaje sîngeră macul sălbatic/ cheag tușit în amiaza fragedă.// seara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
germană de Hans Arp (Die Blumensphynx). Alte vecinătăți sînt: două ilustrații de Marcel Iancu, un poem de Ion Vinea („Alții“, datat 1920) și un poem de Ilarie Voronca („futuristul” „Cloroform“: „În suburbie cinematograf și bordel iată/geometria orașului logaritm stelar vals/ Pe fire electrice soneria Europei țipînd fals/ Luntre și pasăre de azur viziune descuiată”). În consonanță cu Marcel Iancu, dar mult mai confuz, autorul articolului stabilește o genealogie a „stilului nou” de la Cubism, trecînd prin Dadaism, către stația terminus: Constructivism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-l imagineze la Palatul Versailles, cu candelabrele lui sclipitoare, sărutând reverențios mâinile nobilelor doamne elegant îmbrăcate și valsând cu ele-n brațe în sala de bal. „Absurd!“ își zise ea. Numai simpla asociere a feței lui de cal cu grațiosul vals însemna spulberarea visului romantic... Dezamăgire totală. „E prost și pace.“ Iar avu o bănuială. Ce-ar fi dacă, în spatele privirii aceleia idioate, Gaston punea la cale o mârșăvie? Se uită la el pe furiș. Terminase de mâncat și privea absent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
una foarte plăcută. După cină am fost invitată la dans și chiar aș putea să mă laud că am devenit o dansatoare desăvârșită cât timp am stat acolo. Dansul era unul extrem de lent, puteam chiar să recunosc compozitorul. Era un vals lent de-al lui Grieg, extrem de bine cântat de orchestra palatului. În timp ce dansam Ed a spus. Ela, vreau să rămâi cu mine. Drept răspuns m-am adâncit în brațele lui. Eram atât de fericită! Nunta am făcut-o la două
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
E o zi obișnuită. Strada, de caramel, pomii, de zahăr, iar lacul, de limonadă. Nimic ieșit din comun sau, cel puțin, nimic ieșit din comun în Orașul de Înghețată din Lumea Copiilor. Toată lumea visează cu ochii deschiși. În pași de vals oamenii trec pe străzile mângâiate de razele calde ale unui soare blând și prietenos. Iris se trezește devreme astăzi. Vrea să meargă împreună cu Ramona la Câmpia de Jeleu. Își face repede patul ca să nu o supere pe mama, apoi mănâncă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Simțeam mirosul dulce al răcorii cum se apropie și avertizează gâzulițele și toate pasările că e timpul să se ducă la culcare. Și totuși, încă era lumină. O ambiguitate de culori fermecate aurii și roșiatice dansau un frumos și grațios vals pe apa lucie a lacului, hipnotizând parcă o broscuță. Pășeam încet pe nisipul umed și pe micile scoici cu o oarecare reținere ce mă amenința parcă să nu stric eterna liniște. Vroiam să aduc soarele înapoi. Nu vroiam să mă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
loto degeaba risipesc bani de aur salcâmi Cartea se încheie cu texte în stil haiku, dar care se apropie mult de spiritul liric japonez: Pe țărmul pustiu visul verii eșuat cioburi de stele Fluturi galbeni se desprind ușor de copaci valsul frunzelor. O admirăm pentru bijuteriile lirice pe care le-a ivit și considerăm că cititorul poate zăbovi pe paginile cărții, într-un moment de liniște și meditație. Laura Văceanu, 22 noiembrie 2010. POEZIA FEREASTRĂ SPRE LUME Unul dintre poemele fascinante
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi goale-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg amintiri Ursuză ploaia plânge-n grădini hohotind greierii-au tăcut Fluturi galbeni se desprind ușor de copaci - valsul frunzelor Răpăit de stropi reci și castane arămii - jazz-ul toamnei Clepsidra vegetală - ultima frunză cade din copac Trecut pastelat în zbor - vântul șuieră desfrunzind copacii Ploaie-ndârjită cu șiroaie la streșini - tulbure vreme Noiembrie - lumina arțarilor în liniștea clipei
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
În abisul dintre vise se ascunde blânda Lună. Stă cu porțile închise, iar lumina ei adună umbrele întunecate, ce dansează-n ritm frenetic valsul viselor scăldate în parfum de somn eteric. Și în liniștea profundă a nerostitului Cuvânt, mă afund în neuitare, transformându-mă în Cânt ce se aude-n depărtare, adiat pe-aripi de vânt. Ochiul meu dă să -și închidă pleoapa, de
Cânt. In: Anotimpul culorilor by Marioara Vişan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/277_a_526]
-
estompat, doar niște umbre a ceea ce a fost. Luă de pe o masă un pahar oarecare cu apă, îl bău prompt, apoi se așeză pe taburet, oftând prelung, rugător... Buzele rujate ale Celiei se lipeau și se dezlipeau ca-ntr-un vals, în timp ce cărbunii ochilor îl urmăreau pe Ion intens; două violoncele freamătă în tempo. Cum dorești! dădu Ion deznodământul așteptării. Frate! bombăni Victor cu afectare. Cum să... Dar... Nu, nu! Celia, cum poți să vrei să jucăm asta?! E irațional și
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
efecte mari. De la un Înscris și cîteva semnături pornea alta. În care noului Adam Îi era interzis s-o cunoască pe Eva. Și nici pe Cain și pe Abel, fiii lui, nu avea dreptul să-i știe. Thomas asculta uneori valsul valpurgic din Faust, de Gounod, Într-o variantă orchestrală. Ar fi vrut să Îl danseze la nesfîrșit, dacă ar fi avut o iubită. O Margaretă. În cîteva rînduri, Întîlnise femei care ar fi putut să-i așeze altfel viața. Dar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Sau Thomas nu izbutise să aprindă flacăra, același lucru. Degeaba, pînă pe la treizeci de ani, arătase cum arătase; solar, distins, marin - În albastrul ochilor; un sfînt, Îi spusese o iubită care nu Îl iubise destul. Asculta și ceasuri În șir valsul. Gounod, negreșit, avusese o ureche spre cer cînd Îl compusese. Cealaltă, neîndoielnic, spre iad. Pentru că, la un moment dat, acordurile dintîi, celeste, erau reluate cu o intensitate ce putea să te ducă dacă nu În infern, măcar pînă la porțile
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Aflau cuib acolo unde Întîlneau aceeași vibrație: tot universul - cu iad, rai sau doar nesfîrșit purgatoriu -, de la atom pînă la galaxii, avea puls. Gounod fusese un ales: și Faust, și Mefisto, și Margareta Îl arătaseră cu degetul: Acesta-i omul! Vals! Ascultînd acordurile de Început, Thomas dorea ca revărsarea aceea de sunete să nu se mai sfîrșească; el să alunece, Împreună cu iubita lui, Încă neaflată, dar Închipuită, peste mozaicul unei săli de bal ce nu avea capăt. Doar ei; să nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lumea largă, lăsînd În urmă, nădușiți, unul În brațele celuilalt, un alt Faust și o altă Margaretă, izbăviți, dogoritori. Pentru așa ceva, Thomas era gata să-și vîndă, de s-ar fi putut, sufletul; după o asemenea zi sau noapte de vals neîntrerupt, nu avea decît să fie dus, pentru totdeauna, În iad. Mai ales că pămîntul nu se dovedise pentru el decît o vreme rai. Thomas nu știa să danseze bine vals. Rock, twist, se pricepea. Și tangou; pasiunea partenerilor care
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]