2,286 matches
-
coșciug din lemn de pin necurățat, odihnea În noroi. Doi gropari Îl străjuiau, rezemați În lopeți. I-am scrutat pe cei de față. Bătrînul Isaac, paznicul de la Cimitirul Cărților Uitate, nu venise la Înmormîntarea fiicei sale. Am recunoscut-o pe vecina de palier, care sughița scuturînd din cap În timp ce un bărbat cu aspect sărăcăcios o consola mîngîind-o pe spate. Soțul ei, am presupus. LÎngă ea era o femeie de vreo patruzeci de ani, Îmbrăcată În cenușiu și ținînd În mînă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să o găsești și să citești cuvintele pe care Penélope i le trimisese, de astă dată din inimă, lui Julián și pe care el n-a ajuns să le primească niciodată. CÎnd a ieșit din magazinul de pălării Fortuny, o vecină de scară care s-a prezentat ca fiind Viçenteta s-a apropiat de el și l-a Întrebat dacă o căuta pe Sophie. Miquel a răspuns afirmativ. — SÎnt un prieten al lui Julián. Viçenteta l-a informat că Sophie trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe care Fumero Își propusese să-l ucidă și nu reușise. Poate pentru că fusese primul și totul se Învață cu timpul. CÎnd i-a auzit din nou numele, a zîmbit În felul acela care le speria atît de tare pe vecinele lui, femeile ușoare, fără să clipească, lingîndu-și Încet buza de sus. Încă și-l amintea pe Carax sărutînd-o pe Penélope Aldaya În vila de pe bulevardul Tibidabo. Penélope a lui. Iubirea lui fusese una pură, adevărată, se gîndea Fumero, ca acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bătaia de joc a satului. „De ce n-o pui la punct?” Îi spunea vecinul B lui A. Acesta ridica neputincios din umeri. „Dacă ar fi Încăput măcar o zi pe mâna mea, i-aș fi venit de hac...” Auzindu-l, vecina A Își spuse: „Ia să vedem...”. Și Într-o bună zi, când omul dârz tocmai Înhăma caii ca să meargă la târg, aceasta Îi ieși la poartă gătită În haine de sărbătoare, toată numai zâmbet, rugându-l s-o repeadă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În oraș, se despărțiră, nu Înainte Însă de a fixa un anumit loc și o anumită oră la care urmau să se Întâlnească, pentru a se Întoarce Împreună acasă. Bărbatul vându și cumpără ce-avea de vândut și cumpărat, iar vecina hălădui mai mult prin prăvăli și străzi, poposind și pe la Mitropolie, unde se rugă la moaștele Preacuvioasei Parascheva, aprinzând lumânări și pentru vii, și pentru morți. La ora șase seara se Întâlniră la ieșirea din oraș. Bărbatul băuse câteva păhărele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și pentru morți. La ora șase seara se Întâlniră la ieșirea din oraș. Bărbatul băuse câteva păhărele de rom la o bodegă și se arăta a fi cu chef; văzându-i fața roșie și mustățile răsucite cu semeție În sus, vecina Îi ținu isonul. La jumătatea drumului, tot trăgând câte o dușcă din sticla de rom pe care o cumpărase de la MAT, vecinul, strângând-o de umeri pe femeie, intonă, cu glas dogit, un cântec de dor și jele, plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
din ce În ce mai mic... Gura femeii buclucașe melița ca o moară. Bărbatul Încercă să explice cum stau lucrurile, Însă vorbele nu-l ajutau. La fiecare cuvânt al său, În loc să iasă, cum se spune, din mocirlă, se Înfunda În ea și mai rău. Vecina se așeză În mijlocul curții, amenințând că nu se va mișca de acolo până când omul care a necinstit-o nu-și va primi pedeapsa cuvenită. Stând cu coatele sprijinite pe gardul de ostrețe, soțul ei privea năuc la această scenă. Vecinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a mai reușit, ca de atâtea ori până atunci, să curme plânsul prin simpla lui apariție surâzătoare. Cele care plângeau erau, Într-adevăr, mai multe femei ale casei și de prin vecini (poate Între ele era și fetița, sora, verișoara, vecina sau ce era) și cu toatele stăteau În Întuneric pe prispă. Era clar că nu-l plângeau pe strămoșul care agoniza Într-una din camere pentru că atunci ar fi plâns acolo, Înăuntru, la căpătâiul lui și nici pe el, cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cel care aflase primul despre accident pentru că lucra pe atunci În funcția de contabil Într-o gară mare din apropierea accidentului. Apoi tot el descoperise mai demult (este obligat să facă o paranteză) că o anume tanti Veturia, un fel de vecină a unei colege de serviciu a soției povestitorului, cunoscută În timpul unei excursii cu autocarul la Porțile de Fier, era și cumnată cu unul dintre secretarii ministrului transporturilor, deci prin ea se putea ajunge În audiență la ministru. Povestitorul reținuse această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aveau obligația, la 12 martie 1938 a anexat Austria. Anul acesta, la 15 martie, a intrat în Cehoslovacia, iar peste o săptămână a cerut Poloniei portul Danzig și culoar de trecere către el. Și aceste fărădelegi nu rămân singulare. Ungaria - vecina noastră - care a ieșit din cadrul Națiunilor Unite - a anexat Ucraina subcarpatică. Cu alte cuvinte, granițele noastre, în special cele dinspre miază-noapte și de la apus, sunt în pericol. Așa se face că la 16 martie 1939 România a decretat mobilizare parțială
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și îi provocă niște crampe la degetele de la mâini. Când termină, se uită la ceas și văzu că era 3.10 - Stefan trebuia să se fi întors acasă de la școală. Dacă avea noroc, Celeste era acum în vizită la o vecină, unde sporovăia în cehește despre patria-mamă de dinainte de război. Mal luă cu el teancul de porcării psihiatrice și se duse acasă cu mașina, rezistând unui impuls copilăresc: să intre într-un magazin militar, de unde să-și cumpere tresele argintii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
au bune) îndreptate spre aparatul de radio și cu ochii, ajutați de lentile, fixați în ecranul televizorului. Informațiile astfel adunate sunt îmbăiate în culoarea politică personală și apoi disecate cu vecinul de pe palier, cu amicii de taclale în parc, cu vecina la cafeaua de dimineață sau, în absența acestora, cu pisica sau cu cățelul cu care își împart singurătatea. Despre vârsta a treia și problemele ei (observați că am evitat să folosesc cuvântul, știți dumneavoastră careă) nu se cade să vorbim
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fost chemată la Doamne-Doamne și nu se mai întoarce acasă. Atunci a început să înțeleagă de ce tăticul ei este îmbrăcat mereu în negru, nu s-a bărbierit și aleargă toată ziua pe drumuri iar ea este lăsată în grija unei vecine. Stăpânită de nerăbdare, a hotărât că trebuie să facă ceva ca să poată să-și vadă mama și frățiorul. Va încerca să ajungă singură la spital, chiar dacă își amintește vag drumul până acolo. Ține minte că ultima dată când a fost
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
apăsă o clanță. - Aici, șopti ea, la mine nu se poate. N-am înțeles ce nu se poate, așa că i-am pus o întrebare cam tîmpită: - Sîntem în vizită la cineva? Răspunsul îmi sună batjocoritor: - Acuși, acuși se întoarce și vecina. Am urmat-o stingherit. Cum o să-și explice vecina prezența mea? Fixînd intrarea prin care trebuia să apară aceasta, îmi și închipuiam figura și mă cuprinse necazul pe toanele Patriciei. Singura încăpere a locatarei (se vedea bine, era o sărăntoacă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se poate. N-am înțeles ce nu se poate, așa că i-am pus o întrebare cam tîmpită: - Sîntem în vizită la cineva? Răspunsul îmi sună batjocoritor: - Acuși, acuși se întoarce și vecina. Am urmat-o stingherit. Cum o să-și explice vecina prezența mea? Fixînd intrarea prin care trebuia să apară aceasta, îmi și închipuiam figura și mă cuprinse necazul pe toanele Patriciei. Singura încăpere a locatarei (se vedea bine, era o sărăntoacă) avea mai multe destinații: dormitor, spălătorie, bucătărie, cameră de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
grijă: - Nu ți-e bine? - Mă doare capul, zvîrli ea rece. Din ce în ce mai stîngaci, nu știam ce ar fi fost mai potrivit să fac: să continuu lectura ori să o las baltă. Asta însă a hotărît Patricia. - Lasă caietul. O să apară vecina. Mărturisesc că l-am închis cu ușurare. Ca trăsnetul, o veste căzu peste studenți. Cineva scrisese o poezie și o arătase unui coleg, cerîndu-i după aceea s-o distrugă. Erau versuri împotriva regimului. Imprudent, colegul apucase s-o citească însă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și despre nevoia stringentă ca elevilor să li se facă o temeinică educație sexuală În cadrul școlii, Începând cu clasa a cincea; baza unei opere literare reușite era exploatarea la sânge și dincolo de limite a sinonimiei și a pleonasmului; o babă, vecina lui, stătuse o jumătate de zi scufundată În hazna, căci podeaua putrezită a umblătorii se făcuse țăndări și pe babă n-o auzise nimeni, ore Întregi, strigând după ajutor; un vechi prieten al lui, profesorul Dordonea, dăduse statul În judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am vrut să-ți spunem cele ce urmează atunci când s-au Întâmplat lucrurile fiindcă ne păreai prea aprins și ne temeam ca nu cumva să faci vreo prostie. Acum, Însă, a trecut destulă vreme, și e bine să afli adevărul. Vecina care locuia două etaje mai jos și pe care tu ai cunoscut-o foarte bine s-a aruncat de pe balcon și a murit a doua zi după plecarea ta, fără explicație, fără să lase vreun bilet, fără nimic. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar fi căpătat și el o pereche de aripi, dar așa, fiind nevoit să creadă, rugile sale păreau, poate, mincinoase. Zăcea liniștit pe pat, Îmbrăcat În haine curate, cu mâinile pe piept și cu doi bănuți de metal pe ochi. Vecinele Îl spălaseră, după datină, Îi lăudaseră bărbăția și una dintre ele Îl bocise. La cap Îi ardea o lumânare din ceară curată adusă de Director. Într-un colț, privind atent și nedumerit la toată vânzoleala din jurul mortului, stătuse, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
temă și constat că împăratul Constantin, pe lângă faptul că a fost canonizat ca sfânt, a fost și un mare diplomat în împrejurările date, făcând din creștini susținătorii imperiului roman și nu opozanți. Felicit apoi pe Madily (Elena Monu), precum și pe vecina instalată în casa vecinului Movilă. Dacă ieri am avut o zi relativ calmă, astăzi încă de la ora 730 au venit meșterii care-mi vor pune tablă pe magazie. Ei lucrează cu spor, dar eu trebuie să fiu lângă ei. Dau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să răspund prompt provocării. După orele 17 Mariana îmi telefonează că împreună cu buna ei prietenă, Alieta, vor face o deplasare în sudul Franței, la Annecy, în imediata apropiere de granița Elveției, special pentru a depune flori la mormântul Elenei Neagu, vecina ei din București și nașa de cununie a lui Cosmin. Mariana e foarte afectată de dispariția prematură (44 ani) a acestei femei de bună calitate. În după-amiaza acestei zile am citit un număr de pagini din cartea trimisă de dl.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Urmează o discuție de suflet, elevată și relevantă. Suntem pe aceeași undă spirituală pentru că avem și puncte comune ale existenței noastre ca oameni obișnuiți. Se bucură mult când îi spun că i-am găsit noi cititori prin educatoarea Maria Mocanu, vecina mea și soții Amalia și Vitalie Furnică. Aflu cu această ocazie că soții Furnică au preluat casa d-lui Fetescu, din vremea când a fost transferat la Iași. Bănuiala mea cum că dl. Fetescu are în lucru o nouă carte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
12 oameni din cauza căldurii, sporind numărul acestora la 30 de persoane. De ce o fi lumea asta așa de imprudentă și se expune?? Așa și-a găsit sfârșitul și fina Văleanu care, transportată cu ambulanța solicitată de d-na Preda ca vecină, nu a putut fi salvată. Și doar cu o săptămână în urmă îmi spusese că va muri curând. O sumbră prevestire care s-a adeverit după o săptămână!! Încă de acum 3-4 ani în urmă îmi arătase lucrurile necesare înmormântării
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adevărat labirint prin care mă pierdeam în lumea sufletului ei trist și răvășit, unde întâlneam oamenii ce probabil i-au trecut prin cale, foști tovarăși care stăteau și ei pe prispele lor uitați de timp și de griji. Bătrâna era vecina noastră Duntrăchița. Nu fusese mereu orbă. A orbit de bâtrânețe. O mai țin minte de pe când era încă în putere, cu fața aspră, cu broboada trasă decent pe frunte, cu hainele mereu curate, mirosind a flori de tei și a
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
se refugia cotoiul vagabond al străzii. Nu rămăsese din sulul felinei, înșurubat ca un dop, în cotul strâmb de tablă, decât privirea electrică: luciul unei melancolii scrutătoare, pulsație verzuie, sângerie în care se concentrase, pentru o instantanee incursiune de contact, vecina Veturia. Simulacre jur-împrejur, capete de carton și cenușă! Echivocul în care se intersectau releele clipei, plictiseala otrăvită, isteriile amânate, măștile, măștile gata să te livreze, din neatenție, între colții malaxorului. La catedră și amvon, în cazărmi și birouri și alcovuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]