KorAP: Find »[drukola/base=vestimentație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...79 >

1,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392

studiu a confirmat faptul că hainele sunt un indicator puternic al identității sociale a purtătorului (R.A. Freinberg, L. Mataro și W.J. Burroughs 1992, 22). Perioadele istorice dominate de puternice discrepanțe între rolurile genurilor sociale au indicat diferențieri majore în vestimentația masculină și feminină, concluziona Shanon J. Lenonn (1990, 245), profesor de psihologie socială la Universitatea din Indiana, după o analiză de conținut asupra unor seriale de lung metraj difuzate în Statele Unite ale Americii între anii 1953 și 1988. Personajul principal

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
femeii și egalitatea de șanse între sexe. Difuzat în această perioadă, filmul That Girl (1966-1971) proiecta, însă nu în mod întâmplător, imaginea unei femei ale cărei caracteristici vestimentare erau foarte apropiate de cele ale bărbaților, de aici și denumirea de vestimentație "unisex". "That girl" renunță la rolul tradițional de femeie aspirând la un post de actriță, poartă cămăși prevăzute cu gulere și manșete angulare, similare designului cămășilor bărbătești, pantofi fără toc și coafuri dezordonate. Cel de-al treilea serial analizat de

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
comodă (ibidem). Ziarele din Paris scriau despre "căderea corsetului și abandonul sutienului" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009). Figura 3.7. Costumul olimpic la probele de darts, golf și înnot la început și la sfârșit de secol XX După anul 1910, vestimentația feminină va suferi numeroase modificări și simplificări impuse de rolurile pe care le îndeplineau femeile. După Primul Război Mondial acestea intră pe piața muncii, călătoresc cu metroul, iau cina la restaurant, merg cu bicicleta, fac sport (F.-M. Grau, 1999

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
gen, atât în sfera loisir-ului, cât și în cea profesională, de unde și termenul de same-sex looking (cf. P. Gibson, 2002, 42). Similar femeilor, bărbații adoptă cămăși în nuanțe tari și pantaloni strâmți. Tendința same-sex looking a devenit prevalentă în vestimentația organizațională în anii 2004-2008, chiar și la noi în țară, un exemplu în acest sens fiind cămășile în nuanțe de roz sau roșu, sau spoturile publicitare cu sportivi celebri care ne amintesc că și moda masculină are acum un cuvânt

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
țară, un exemplu în acest sens fiind cămășile în nuanțe de roz sau roșu, sau spoturile publicitare cu sportivi celebri care ne amintesc că și moda masculină are acum un cuvânt de spus în ceea ce privește estetica și erotica. 3.2.2. Vestimentația și normele religioase O altă componentă importantă a sinelui este conștiința apartenenței la anumite grupuri etnice (P. Iluț, 2001, 93). De multe ori, vestimentația indivizilor derivă din această calitate, însă nu toate contextele culturale sunt favorabile afișării acestor haine. Revista

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
și moda masculină are acum un cuvânt de spus în ceea ce privește estetica și erotica. 3.2.2. Vestimentația și normele religioase O altă componentă importantă a sinelui este conștiința apartenenței la anumite grupuri etnice (P. Iluț, 2001, 93). De multe ori, vestimentația indivizilor derivă din această calitate, însă nu toate contextele culturale sunt favorabile afișării acestor haine. Revista The Economist (2008, 40) informează că în Franța, Germania și Danemarca există deja legi care stipulează interzicerea purtării vălului islamic în școli și în

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
2008, 109). În Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Siria, Iordan și Egipt se vinde păpușa Fulla, tot o variantă "muslim" a lui Barbie, îmbrăcată cu hidjab și abbaya, cu tot corpul acoperit (S. Chelcea, 2007/2008, 199). Investigând relația dintre identitatea etnică și vestimentație, Judit C. Forney și Nancy J. Rablot (1986, 3) au arătat că hainele tradiționale erau adoptate cu precădere de studenții americani de origine chineză, japoneză și polineziană care aveau atitudini puternice cu privire la religie, care declarau că sărbătorile etnice sunt importante

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
în această privință adoptau ținutele occidentale pentru orele de curs, de muncă și chiar pentru a merge la biserică (J.C. Forney și N. J. Rablot, 1986, 5). Figura 3.8. Păpușa Razane, varianta iraniană a Păpușii Barbie Se pare că vestimentația tradițională are un efect asupra sănătății mintale a tinerilor, un studiu efectuat de o echipă de cercetătorii de la Universitatea "Queen Mary" din Londra arătând că adolescentele din Bangladesh care poartă mai degrabă costumul etnic decât hainele occidentale sunt mai stabile

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
confirmat doar pentru subiecții de gen masculin, adolescentele fiind mai devotate stilului etnic. Cercetătorii au explicat aceste rezultate prin presiunea exercitată în special asupra femeilor de a se conforma culturii tradiționale (K. Bhui et al., 2008, 437). 3.2.3.Vestimentația și stima de sine Cum ne evaluăm înfățișarea și cum incorporăm aceste evaluări în percepțiile despre sine? În ce mod hainele au impact asupra stimei de sine? Aceste întrebări focalizează atenția mai mult asupra viziunilor pozitive sau negative despre noi

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
sinelui, în timp ce 56% dintre aceștia au indicat că hainele nu favorizează stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Markee et al., 1990, 1240). Recent însă, aceste rezultate au fost contestate de Veena Chattaraman și Nancy A. Rudd (2006, 24), care au susținut empiric că între atribuirile fizice și psihosociale pe care indivizii le fac cu privire la propriul corp și vestimentației nu există o relație liniară. 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii Hainele și stilul în care sunt purtate fac parte din comportamentul expresiv al actorilor sociali, prin intermediul cărora aceștia se prezintă unei audiențe, încercând să obțină

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
aparența fizică, ținuta corporală, stereotipile discursive, expresiile faciale, gesturi. Prin urmare, "fața personală" se compune din markeri pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman, 1959/2003, 55). Așa se explică faptul că unor roluri sociale le sunt circumscrise anumite fețe, exemplul cel mai elocvent

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
este acum sinonimă cu decăderea, cu ieșirea din tușă. Superiorii, subordonații, soția, secretara, amanta, copiii, fata cu fustă mini cu care pălăvrăgește pe terasa unei cafenele spunându-și că nu se știe niciodată... toți îl judecă după calitatea și stilul vestimentației, după modul cum își asortează cravata și parfumul, după cât de suplu și zvelt îi este trupul. E obligat să le supravegheze pe toate: pliul pantalonilor, gulerul cămășii, jocurile de cuvinte, picioarele în timpul dansului, regimul de alimentație, respirația când urcă scările

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
firmă. Conștient că reușita lui socială depinde în întregime de imaginea pe care o au alții despre el, că forma lui fizică este asul din mânecă, bărbatul de patruzeci de ani caută un alt suflu și o altă tinerețe. Istoria vestimentației occidentale a consemnat deja că fiecărei clase sociale îi corespunde o anumită "față", în Evul Mediu "fiecare clasă socială, fiecare ordin, fiecare meserie" putând fi recunoscute după îmbrăcăminte, căci "mai-marii poporului nu se deplasau niciodată fără o etalare strălucitoare de

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
indivizi sunt percepuți și evaluați în întâlnirile față-n-față. Acestea reprezintă simboluri ale personalității, rolului, statusului și contextului social. Motivat să transmită publicului o impresie pozitivă, după cum sugerează una din premisele modelului dramaturgic, individul este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
comparativ cu indicatorii demografici (vârsta, venitul, ocupația) (idem, 287). Aproximativ în aceeași perioadă, Michael R. Solomon și John Schoper (1982), printr-o anchetă pe bază de chestionar, au verificat ipoteza potrivit căreia cu cât indivizii sunt mai preocupați de impactul vestimentației în contexte sociale, cu atât își doresc să câștige aprobarea socială a celorlalți. Surprinzător însă, rezultatele cercetării nu au indicat corelații puternice între ținutele pe care unele persoane le adoptă și dimensiunea socială a self-ului, în schimb au fost

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
52) manifestând un grad de anxietate mai ridicat decât femeile (F = 52) cu privire la modul de prezentare vestimentară în diferite contexte sociale (M. R. Solomon și J. Schoper, 1982, 512). Gradul în care un individ este preocupat de impresia transmisă prin vestimentație și personalitate a fost pus în evidență într-un experiment proiectat de Tricia W. Johnson, Sally K. Francis și Levis D. Burns (2007). În acest sens, autorii au gândit un instrument de măsurare a preocupării subiecților de a transmite impresii

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
piesă de îmbracaminte în măsura în care persoanele de vârsta mea o poartă. 9. Este important ca articolele de îmbracaminte pe care le adaug la garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
mea o poartă. 9. Este important ca articolele de îmbracaminte pe care le adaug la garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
pun în evidență corpul sau fac vizibile anumite părți ale acestuia, reprezintă un predictor puternic al comportamentelor sexuale (K. Grammer, L. Renninger și B. Fischer, 2004). Mai mult decât atât, unii autori au susținut empiric faptul că atractivitatea percepută a vestimentației este un factor de reușită socială în multe situații, persoanele îmbrăcate atractiv obținând mai ușor măriri salariale, performanțe academice bune și locuri de muncă, fiind percepute ca dezirabile și fericite (A.M. Creekmore, 1980, 203). Dimensiunea atractivității sexuale poate constitui un

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
în legătură cu relațiile sexuale premaritale), precum și convingerile lor despre frecvența cu care studenții cu vederi liberale despre sex poartă stiluri diferite de îmbrăcăminte, în comparație cu studenții conservatori. Elementele cognitive (convingerile) ale atitudinilor lor au arătat că există o varietate de stiluri de vestimentație considerate ca indicând atitudini și comportamente sexuale liberale. Indiciile aspectului exterior pentru subiecții de sex masculin includ mersul desculț, purtarea tricourilor mai decoltate sau a sandalelor, lipsa tricoului, purtarea tricourilor transparente. Indiciile pentru subiecții de sex feminin includ bluze deasupra

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]