1,402 matches
-
votat 33-12; Camera Reprezentanților a votat-o la 13 martie cu 111-38. Deși presat de moderații din Congres să semneze legea drepturilor civile, Johnson s-a îndepărtat decisiv de aceștia, refuzând să o promulge la 27 martie. Mesajul său de veto obiecta împotriva măsurii deoarece ea acorda cetățenie sclavilor eliberați într-un moment când unsprezece din cele treizeci și șase de state nu erau reprezentate și încerca să impună prin lege federală „o egalitate perfectă între rasele albă și neagră în
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
o lege, iar republicanii au strâns această majoritate (în Senat—la limită—33:15, și în Camera Reprezentanților cu 122:41) iar legea drepturilor civile a devenit oficială. Congresul a trecut și legea Biroului pentru Eliberați cu aceeași majoritate, peste vetoul lui Johnson. Ultima propunere a moderaților a fost Amendamentul al 14-lea, al cărui principal autor a fost reprezentantul John Bingham. Acesta a fost gândit pentru a introduce în Constituție specificațiile cele mai importante ale legii drepturilor civile, dar a
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
în 1986, și așa mai acceptă jurisdicția Curții numai de la caz la caz. Capitolul XIV al Cartei Organizației Națiunilor Unite autorizează Consiliul de Securitate ONU de a pune în aplicare hotărârile Curții Mondiale, dar aplicarea este condiționată de dreptul de veto a celor cinci membri permanenți ai Consiliului. În prezent există douăsprezece cazuri la Curtea Mondială. CIJ este compusă din cincisprezece judecători aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU de la o listă de
Curtea Internațională de Justiție () [Corola-website/Science/314805_a_316134]
-
ziarului, bancherului Mathieu Pigasse, omului de afaceri Pierre Bergé, și companiei Xavier Niel. Vânzarea era condiționată cu respectarea pe mai departe de noii proprietari, a libertății presei. Președintele Nicolas Sarkozy a amenințat în mod repetat redacția "Bergé & Co." cu un veto, cu privire la atribuirea mai departe subvențiilor de stat.
Le Monde () [Corola-website/Science/322914_a_324243]
-
responsabil pentru Camera Deputaților, camera inferioară a unei legislaturi bicamerale. Senatul, sau Camera Superioară, a constat din opt reprezentanți din fiecare dintre cele trei provincii. Jumătate din senatori au fost desemnați de către rege, care a avut, de asemenea, dreptul de veto asupra legislației și de a dizolva camera inferioară. Autonomia locale în provincii a fost exercitată prin intermediul guvernelor provinciale și legislative. Benghazi și Tripoli au servit alternativ ca și capitale naționale. Regatul Unit al Libiei a fost un monarhie constituțională și
Regatul Libiei () [Corola-website/Science/323971_a_325300]
-
privilegii disproporționate nobilimii. Constituția a introdus egalitate în drepturi politice între orășeni și nobilime și i-a pus pe țărani sub protecția guvernului, ameliorând cele mai rele abuzuri asupra iobagilor. Constituția a abolit unele instituții parlamentare dăunătoare, cum era "liberum veto", care la un moment dat făcea ca sejmul să fie la mila oricărui deputat care dorea, sau care era mituit de o putere străină, să respingă legile adoptate de acesta. Constituția încerca să înlocuiască anarhia existentă și întreținută de unii
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
dintre care multe erau proprietatea personală a unui mare nobil care se temea de apariția unei clase de mijloc independente, erau ținute în ruină. Numeroși istorici afirmă că o cauză majoră a decăderii Uniunii a constituit-o neobișnuita instituție a vetoului liber ("liberum veto"), care a permis în principiu, începând cu 1652, oricărui deputat din Sejm să anuleze orice lege adoptată de acesta. Astfel, deputații mituiți de magnați sau de puterile străine, sau care pur și simplu credeau că trăiesc într-
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
erau proprietatea personală a unui mare nobil care se temea de apariția unei clase de mijloc independente, erau ținute în ruină. Numeroși istorici afirmă că o cauză majoră a decăderii Uniunii a constituit-o neobișnuita instituție a vetoului liber ("liberum veto"), care a permis în principiu, începând cu 1652, oricărui deputat din Sejm să anuleze orice lege adoptată de acesta. Astfel, deputații mituiți de magnați sau de puterile străine, sau care pur și simplu credeau că trăiesc într-o „Epocă de
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
lege adoptată de acesta. Astfel, deputații mituiți de magnați sau de puterile străine, sau care pur și simplu credeau că trăiesc într-o „Epocă de Aur”, au paralizat guvernul Uniunii timp de peste un secol. Amenințarea pe care o constituia "liberum veto" putea fi, însă, înlăturată prin înființarea unui „sejm confederat”, care era imun la acesta. Sejmul cel Mare, de patru ani, întrunit între 1788-1792, care a adoptat , a fost un astfel de sejm, și doar datorită acestei imunități la vetoul liber
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
liberum veto" putea fi, însă, înlăturată prin înființarea unui „sejm confederat”, care era imun la acesta. Sejmul cel Mare, de patru ani, întrunit între 1788-1792, care a adoptat , a fost un astfel de sejm, și doar datorită acestei imunități la vetoul liber acesta a fost capabil să adopte o lege atât de radicală. Iluminismul căpătase influență în unele cercuri poloneze și lituaniene în timpul domniei (1764-95) ultimului său rege, Stanisław August Poniatowski, iar acesta promovase unele reforme pe scară restrânsă, cum ar
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
ambasadorul rus care l-a prezidat neoficial, Nikolai Repnin), cele cinci „principii veșnice și neschimbate” pe care Ecaterina s-a angajat să le apere „pentru toată vremea ce va veni în numele libertăților Poloniei”: libera alegere a regelui; dreptul la "liberum veto"; dreptul de a renunța la fidelitatea față de rege și de a se revolta împotriva acestuia ("rokosz"); dreptul exclusiv al șleahtei de a deține pământ și funcții oficiale; și dreptul de viață și de moarte al unui proprietar de pământ asupra
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
ereditar și să treacă la Frederick Augustus I al Saxoniei, din familia Wettin, familie din care proveniseră doi dintre regii aleși ai Poloniei din acea perioadă. Constituția a abolit câteva surse instituționale de slăbiciune guvernamentală și anarhie națională, inclusiv "liberum veto", confederațiile, sejmurile confederate, puterea excesivă a sejmikurilor (sejmuri regionale) rezultată din faptul că instrucțiunile lor erau obligatorii pentru deputații respectivei regiuni din Sejm. Constituția a recunoscut catolicismul drept „religie dominantă”, dar a garantat toleranță și libertate tuturor religiilor. Armata urma
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
aprobată rezoluția 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, cu zece voturi pentru și cinci abțineri, fiind prevăzută o zonă de excludere aeriană asupra Libiei. China și Rusia s-au abținut de la vot, dar nu și-au folosit dreptul de veto pentru blocarea rezoluției. După încheierea summit-ului de la Paris, aproximativ 20 de aeronave militare franceze au fost implicate în operațiunea declanșata de armata franceză în Libia, De asemenea, nave americane au lansat primele rachete asupra Libiei, iar un submarin britanic
Istoria Libiei () [Corola-website/Science/319987_a_321316]
-
preocupată în a menține și respecta suveranitatea statelor - cooperarea integuvernamentală. Cooperarea la nivel european presupune deci, punerea laolaltă și nu transfer de suveranitate Schema funcțională se referă la faptul că fiecare stat are drept egal de decizie, adică dreptul de veto. Interguvernamentalismul se bazează și pe ceea ce se poate numi cooperare între state care înseamnă căutarea unor acorduri liber consimțite prin dezbateri, discuții permanente și chiar confruntări care au loc între membrii. Organizațiile care au la bază cooperarea au un aparat
Teorii de integrare europeană () [Corola-website/Science/318965_a_320294]
-
din afară acestuia. ... (5) Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenta a cel puțin jumătate plus unul din numărul membrilor consiliului de administrație, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor. În caz de divergență, președintele consiliului de administrație are drept de veto, iar problema aflată în divergență este supusă spre analiza adunării generale a acționarilor. ... (6) Dezbaterile consiliului de administrație au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de către președinte. Acestea se consemnează într-un proces-verbal al ședinței, care
STATUTUL din 21 octombrie 1999 (*actualizat*) Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273095_a_274424]
-
îi sunt încredințate de către entitatea contractantă respectivă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva entitate contractantă; ... c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate. ... (2) În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că entitatea contractantă în sensul art. 10 alin. (1
LEGE nr. 100 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272070_a_273399]
-
alte persoane juridice controlate de aceeași entitate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie concesiunea de lucrări sau concesiunea de servicii, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate. ... (4) Prezenta lege nu se aplică nici contractelor de concesiune atribuite unei persoane juridice de drept privat sau
LEGE nr. 100 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272070_a_273399]
-
care îi sunt încredințate de către entitățile contractante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de aceleași entități contractante; ... c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția participațiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate. ... (5) În sensul alin. (4) lit. a), entitățile contractante în sensul art. 10 alin. (1) lit. a) exercită
LEGE nr. 100 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272070_a_273399]
-
JAI) din 7 și 8 martie 2013 - chestiunea fusese anterior amânată de mai multe ori, dar nu respinsă prin vot. Primind semnale că în cazul unui vot mai multe țări membre ale UE ar fi făcut uz de dreptul de veto (chiar și Germania), guvernul a renunțat la această strategie, ministrul de externe Titus Corlățean declarând în plus, la 1 martie, că România nu mai e interesată de aderare. Băsescu a ținut pe 4 martie o conferință de presă, reiterând că
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
a elaborat o Constituție pentru a înlocui monarhia absolută cu una limitată, iar puterea reală urma să fie transferată unei adunări alese prin vot. O parte din Constituție s-a stabilit în 1789 în privința atribuțiilor limitate ale regelui, dreptul de veto suspensiv nefiind votat definitiv decât în septembrie 1791. Regele putea să vorbească cu miniștrii care nu erau membri ai Adunării și cu comandanții militari. Dreptul său de veto suspensiv nu a putut fi aplicat datorită chestiunilor financiare sau constituționale, el
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
s-a stabilit în 1789 în privința atribuțiilor limitate ale regelui, dreptul de veto suspensiv nefiind votat definitiv decât în septembrie 1791. Regele putea să vorbească cu miniștrii care nu erau membri ai Adunării și cu comandanții militari. Dreptul său de veto suspensiv nu a putut fi aplicat datorită chestiunilor financiare sau constituționale, el depinzând de Adunare pentru politica externă, având nevoie de asentimentul ei pentru a declara război. Regele, a cărui funcție era ereditară, era subordonat Adunării, pentru a vota legi
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
declarându-i suspecți pe toți preoții care nu au depus jurământul, iar cealaltă susținea că toți emigranții care nu se întorc până în ianuarie 1792 își vor pierde proprietățile și vor fi considerați trădători. Când regele și-a folosit dreptul de veto împotriva acestor legi, părea că subminează revoluția. În aprilie 1792, a izbucnit războiul cu Austria. Inițial, marile puteri nu erau interesate sa intervină, mai ales împăratul Leopold al II-lea de Habsburg care aproba reformele liberale și nu dorea întoarcerea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de stat din partea generalilor. Ludovic a refuzat aprobarea acestor legi, iar Roland, ministrul girondin a protestat. Ludovic l-a demis cu alți miniștri girondini la 13 iunie. Dumouriez a demisionat, iar la 19 iunie, Ludovic și-a folosit dreptul de veto împotriva legilor în privința preoților refractari și taberei gărzilor provinciale. La 18 iunie a fost citită scrisoare lui La Fayette în Adunare, în care scria că îi acuză pe iacobini că au instaurat un stat în stat și cerea Adunării să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
48 de secțiuni au reacționat organizând o demonstrație armată la 20 iunie, ai căror lideri proveneau din Clubul Cordelierilor. Iacobinii i-au respins. 8.000 de demonstranți, membri ai Gărzii naționale, au năvălit la Tuileries. Regele nu și-a retras vetoul și nici nu i-a rechemat pe miniștri girondini. Adunarea a luat măsuri pentru a fi recunoscută importanța crescânda a sanculoților. La 11 iulie,a declarat stare de urgență, emițând decretul ""La patrie en danger"", care chema toți francezii la
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
ales de către popor cu vot direct pentru un mandat de 4 ani; el este și seful armatei. Președintele este cel care îl numește în funcție pe primul ministru, are dreptul de-a dizolva guvernul, drept de inițiativă și drept de veto. Din data de 17 octombrie 1961, Mongolia face parte din grupul Națiunilor Unite. De-a lungul istoriei principalul aliat al Mongoliei a fost U.R.S.S., care o ajută economic și militar. În 1986 Mongolia și-a restabilit relațiile cu China
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]