KorAP: Find »[drukola/base=vin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...1867 >

46,652 matches

Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329

numai ierni îmblănite cu ger. Ele, care au avut în surâsuri mlădieri de boboci și de flori, au primit prohodiri de jale și înmormântări. Ei, care n-au avut pâine și vin pe masă au fost și sunt Pâinea și Vinul cuminecării noastre nemuritoare. Ele, care n-au avut calde îmbrățișări și mângâieri dulci au avut rezervate înjurături, sudălmi și lovituri. Ei sunt Testamentul ortodox al nemuririi noastre din Ceruri! Ele sunt Zorile ce ne luminează viața noastră cea de toate

NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
Corola-blog/BlogPost/377627_a_378956

desfrunzire revenim, La frunzele, păcatele, ce-și scriu... Dacă aevea credem și iubim, E Toamnă și ni-e drumul fumuriu, De soarele trimis într-un pustiu, Pentru aroma florilor, ca s-o păzim. Dacă e toamna ne-ncepută-n miere Și-n vinul vaporos din ochii tăi, Înseamnă, că mai credem în durere Și ne acoperim în vis cu flori de tei. Și dacă noi mai credem într-o toamnă, Argila casei cerului o tot lipim de cuib, Să ne întoarcem, două păsări

DACĂ E TOAMNA ÎNCĂ UN PRELUDIU... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1441345584.html [Corola-blog/BlogPost/377627_a_378956]
Corola-blog/BlogPost/337808_a_339137

cu care ne tratăm au zero eficacitate, declară doctorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției Terapie intensivă nou-născuți de la Marie Curie, într-un interviu pentru Republica. Mai mult, o parte dintre pacienții pe care îi tratează în secția pe care o conduce vin din spitale și maternități din țară deja colonizați cu 2-3 tipuri de bacterii extrem de rezistente la tratament. „Suntem atât de obișnuiți cu aceste lucruri... Este o obișnuință a noastră foarte tristă, înțelegeți? Practic nu ar trebui să existe așa ceva. Este

„Niciun efect”. Medicul Cătălin Cîrstoveanu, pentru Republica: „Vă dați seama cum mă simt eu?!” by https://republica.ro/exploziv-medicamentele-contra-infectiilor-zniciun-efect-medicul-catalin-cirstoveanu-pentru-republica-zva [Corola-blog/BlogPost/337808_a_339137]
Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158

DOUA - AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Tetrarhul Irod Antipa se trezi târziu, pe la ceasul al treilea în acea dimineață. Mâncase copios în seara precedentă și băuse din vinul rubiniu poate cam prea mult. Chemă un sclav care îi turnă apă pentru a se spăla și după ce se șterse cu un prosop tetrarhul ieși din camera în care dormise și merse spre camera Irodiadei unde aceasta dormea încă. Pe

AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1429947278.html [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671

zicându-mi că la război îi musai să omori, ca să nu fii tu omorât. Ș-acu’ să vă lamuresc că nu bat câmpii.” Și, la măsuța din mijlocul ogrăzii, la umbra bolții de vie, cu strugurii gata de prefăcut în vin, veteranul de la Soci deșira, cu limbajul întregului său corp, ghemul de amintiri născut din întâlnirea sa cu Istoria vie a Neamului: “Am fost soldat în Regimentul 4 Cernăuți, din Divizia a 8-a, cu 12 regimente în alcătuire. Eu am

EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341

profesor lui Gabriel Coșoveanu! Ca să nu repete consecințele primei tentative de a intra în USR, Nicolae Bălașa s-a „blindat” și la această întîlnire cu „darurile pascale” sugerate de Paul Arețu: cărnița de miel, cîrnăciori proaspeți și niște sticle de vin bun, cu care, tot la o oră matinala, s-a dus spre locuința lui Gabriel Coșoveanu. Prevăzător, acesta nu l-a invitat în casă, ci l-a așteptat „la capătul aleii din fața blocului”! Dar, cum „cadourile” erau grele, Nicolae Bălașa

MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422288974.html [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
Corola-blog/BlogPost/384706_a_386035

Acasa > Strofe > Epigrama > DESPRE EPIGRAMĂ Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ambient . Când ești invitat la cramă, Cu vin bun, ceva pastramă, Bunul simț atunci te-cheamă, Ca să scrii și... o epigramă... Remediu . Când citești o epigramă Gânduri rele, se destramă Parcă ești lovit de cuanta Hazlie, ce-o poartă...poanta! Definiție. Epigrama e o stare De tărie, de

DESPRE EPIGRAMĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1447272010.html [Corola-blog/BlogPost/384706_a_386035]
lovit de cuanta Hazlie, ce-o poartă...poanta! Definiție. Epigrama e o stare De tărie, de culoare Ce prin poanta-i în extaz Provoacă: Haz de necaz! Avantaj. Epigrama la Mizil Are poantă, are stil, Că îi curge printre oase, Vinul antic de Pietroase! Tragedie Romeo și Julieta Teleportați la Mizil, Au adus cu ei dieta Epigramei cu trotil! Îndemn Epigrama fără teamă Pe epigramiști îi cheamă, Să aducă după caz Poanta, cu haz de necaz! Definire Epigrama-i un catren

DESPRE EPIGRAMĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1447272010.html [Corola-blog/BlogPost/384706_a_386035]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
serioase presiuni fiind siliți să plătească mai mult decât cei ce aveau vin vechi 699. Astfel, la Tâmna și Valea Perilor proprietarii îi silesc, în anul 1844 pe țărani, să plătească 1 leu pentru fiecare vită sau să dea din vin din cinci vedre una sau câte 20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
și anume aceia că în zona Mehedințiului cele mai întinse plantații cu vii erau situate nu în partea de nord ci în cea centrală și sudică (plășile Ocolul, Blahnița și Câmpu) de unde se obțineau și celelalte cantități de struguri și vin. O caracteristică a viticulturii din perioada Regulamentului organic este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici izolate aparținând unui număr mare de proprietari. Cu toate acestea existau moșii, sate și locuri

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
acestora la linie și organizarea lor mai compactă, viile și livezile rămân tot mai mult în afara satelor 710. Sub raportul întinderii suprafețelor ocupate cu vii în județul Mehedinți trebuie să arătăm că în urma calculelor făcute, luând ca bază producția de vin obținută în întreg județul 711, precum și productivitatea medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și condiții naturale dintre diversele zone ale județului, nu se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili totuși că peste 60 la sută suprafața cultivată cu viță

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
pe țărani să încheie învoieli și să dea bani sau dișme. La Tâmna și Valea perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc. judecate de judecătorie, sunt numeroase. O statistică alcătuită de noi pe baza documentelor și dosarelor ce se referă la cauze de asemenea natură cuprinde numai pentru perioada 1831-1840 46 procese având ca obiect conflicte pentru vii și

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile de consum rămânând disponibilități însemnate pentru comerț. În anul 1833, an pentru care avea date mai complete, situația se prezenta în felul următor 720

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile de consum rămânând disponibilități însemnate pentru comerț. În anul 1833, an pentru care avea date mai complete, situația se prezenta în felul următor 720. Producția totală de vin a Mehedințiului era de 3802574 ocă, din care

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile de consum rămânând disponibilități însemnate pentru comerț. În anul 1833, an pentru care avea date mai complete, situația se prezenta în felul următor 720. Producția totală de vin a Mehedințiului era de 3802574 ocă, din care 2434000 erau destinate consumului și 1542574 poentru vânzare (cu 8-12 parale/ocă). NOTE 655. În timpul ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Ibidem, dosar 128(5013)/1835, f. 1. 693 .Arh. Ist. Centrală București, Ministerul de Interne, Comunale, dosar 2b/1848 (inventar 318), f. 253.215 694 .În unele cazuri (la Strâmba, în 1838) mai mulți proprietari își dispută veniturile din vânzarea vinului și rachiului, la sărbătoarea hramului bisericii. (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 389/1838, f. 10). 695 .Ocârmuirea, dosar 18(2209)/1834, f. 368. 696 .Ibidem. 697 .Ibidem, f. 658; Arh. St. Buc., Ministerul de Interne

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]