2,160 matches
-
în cojoace, cu puști în mâini, încă fumegânde. Impușcaseră doi lupi și-i alungaseră pe ceilalți. Priveau la nebunul din fața lor, care nu-și mai termina cântecul. Anghel râdea încet, și mâna lui dreaptă, rănită de ger, care mișca încă vioi arcușul aproape rupt, nu se opri nici când îl suiră cu grijă în sanie. Avea privirile rătăcite, albe și nu spunea decât atîta: - Ce v-am spus eu, nene Dumitre și nene Mitică, țineți-vă bine, să vă cânt eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Este atât de frecventă melancolia neagră la nebuni, încît aproape toți tind spre sinucidere, o soluție atât de grea până nu ești nebun. Aș vrea să înnebunesc într-un singur caz. Când aș ști că aș ajunge un nebun vesel, vioi și permanent bine dispus, care nu-și pune nici o problemă și n-are nici o obsesie, dar care râde fără sens de dimineața până seara. Deși doresc infinit extaze luminoase, n-aș vrea nici de acestea, căci ele sânt urmate de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-adevăr păgânească. Luna își vărsa lumina ei cea fantastică prin ferestele mari, albind podelele de păreau unse cu cridă; păreții posomorâți aveau, pe unde ajungea lumina lunei, două cuadrate mari argintoase, ca reflectare a ferestrelor; pânzele de painjin străluceau vioi în lună și deasupra cărților dorminde în colț se ivea o îngerească umbră de om. Era aninat într-un cui bustul în mărime naturală a unui copil ca de vro optsprezece ani, cu păr negru și lung, cu buzele subțiri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sublime, și-a muiat sufletul în visurile cele {EminescuOpVII 179} mai dragi, pentru ca în urmă, căzut. pe pământ, să nu-i rămână decât decepțiunea și tristețea, gravată în jurul buzelor, că nu mai e în ceri. Repedea îmflare a nărilor și vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inimă din cele nebune, un caracter pasionat. Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degete lungi și aristocrate sămăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată espresiunea în sine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în fluier de soc. Chiuiturele vesele, fumul înălțîndu-se din focurile multe, fețele cele curioase cu ochii lor cei vii, cari de cari mai mari - în fine, acolo-l vedeai pe român, cu fața arsă dar adâncă, cu ochii caprii și vioi, cu pletele lungi, crețe, negre strălucit, cari-ncadrau frunți largi și netede, mustața neagră, nasul de vultur, bărbia cam ieșită, ca a războinicilor străbuni. Sumanele cafenii ce spânzurau pe umere, cămașa cea albă ce, slobodă, dezvălea pieptul cel ars de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
între terapeut și pacient în timpul ședinței de vindecare, astfel încât energiile negative s... nu curg... din nou înspre cel tratat. Aceast... metod... se realizeaz... ținând palmă cu degetele unite, lipit... de spatele pacientului, executând de câteva ori o miscare brusc... și vioaie a palmei dinspre omoplatul stâng spre oasele din partea dreapt... a bazinului și invers. Canalele Ida și Pingala sunt dou... trasee energetice adiacente canalului central Sushumna; ele coboar... elicoidal și simetric în jurul acestuia din urm.... Blocarea lor produce grave discontinuit...ți
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de la gară cu 24, 27, 26 sau cu 119 sau 276 până la magazinul Bucur Obor/Acolo sunt raioane speciale/cu hârtie fotografică, tișlaifăre, portocale/jocuri optice, autosalvări/rechizite și peisaje sculptate în lumânări./ Acolo te servesc în halatul roz și vioi/cu zâmbetele vâlvoi/elevele în practică de la liceul Economic doi”. În acest prolog sui-generis, deși figurile de stil propriu-zise sunt puține (în afară de epitetele „vioi” și „vâlvoi”, care atrag atenția mai cu seamă prin ineditul combinațiilor în care intră, merită semnalate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
jocuri optice, autosalvări/rechizite și peisaje sculptate în lumânări./ Acolo te servesc în halatul roz și vioi/cu zâmbetele vâlvoi/elevele în practică de la liceul Economic doi”. În acest prolog sui-generis, deși figurile de stil propriu-zise sunt puține (în afară de epitetele „vioi” și „vâlvoi”, care atrag atenția mai cu seamă prin ineditul combinațiilor în care intră, merită semnalate asociațiile la fel de neașteptate de termeni lexicali pitorești, ca „tișlaifăre” sau „farfise”), verva parodică și instinctul sigur al ironiei creează un efect puternic. Cea de-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stau lipite...”. Ea deschide o veritabilă paradă a modei și a virtuților În lumea păsărilor și a florilor de luncă. Cucul e Îngîmfat, macul doarme, senil, În timpul concertului, nufărul e Întristat ca un văduv, gîndăceii poartă hlamide smălțuite, bujorelul e vioi, rumen, busuiocul concupiscent („iubitor de sînuri albe”) etc. Abuzul de gingășii supără, evident, la lectură, Însă din aceste acumulări de făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc plutește”). Extazul atinge
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se trezi față în față cu tot ce putea fi mai rău. Era durdulie și cu sânii mari, ceea ce sugera cheful de vorbă. Avea buze subțiri, ceea ce însemna că, pe lângă că vorbea mult, vorbea și repede. Ochii i se mișcau vioi în cap, la fel și degetele grăsuțe, dovedind simțuri din cale-afară de treze. Era îmbrăcată cu grijă, eșarfa se asorta perfect cu poșeta și cu botinele, făcea, adică, lucrurile cu migală. Și, colac peste pupăză, era minionă, cu alte cuvinte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai lua în seamă hârâielile bărbatului, că sunteți bine. La primul etaj, dădu în casa scării peste un aragaz unde uleiurile din tigăi sfârâiau de sănătate. Ușile celor două apartamente stăteau larg deschise, mirosul de ulei încins era, oricum, mai vioi și mai vesel decât duhorile de corabie scufundată venind din subsoluri și decât cele de igrasie care colcăiau în pereți. Două femei dolofane își împărțeau ochiurile de aragaz, fiecare cu tigaia ei și cu fumul gros, de-a dreptul inițiatic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
constatare că Dan Bogdan pare mult mai redus intelectualicește când îl pui pe planul conversației de toate zilele. Erudiția lui îi dă o jenă și un aer de pedanterie, în vreme ce frate-său, judecând lucrurile direct, are un raționament mult mai vioi. Cultura a agravat la Dan Bogdan toate tarele spiritului rural, făcîndu-l sastisit, întortocheat, disimulat până la agasare. Bogdan a fost foarte sărac în copilărie și a urmat școala prin sacrificiile părinților și apoi prin burse. Chiar la Universitate la București a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jos. - Bagaj ceva a luat? - Nu prea. Văz că acum în odaie, când ați deschis, erautoate bagajele. O fi luat un geamantan mic, de mână, pe care-l ținea sus, pe gardirop. De când a plecat s-a întristat casa, erau vioi, cântau toți în cor. - (Anchetatorul, ironic.) Ce vreți? Băieți veseli! Alt interogator: - Vă numiți G. Carababă, tatăl actorului Nicu Carababă? - Exact. - A ieșit fiul dumneavoastră din casă în ziua de 4 de-cembrie? - Iese-n fiecare zi, domnule, și dimineața și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prim plan pe un tânăr care are misiunea de la tatăl său, arendaș, să plătească cincizeci de galbeni, câștigul datorat boierului, care se întâlnește în drum cu diavolul, întrupat într-un călăreț, cu înfățișare de negustor: ,,un roșcovan grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pisturiu; dar om plăcut la înfățișare și tovarăș glumeț; numai atâta că e șașiu, și când se uită în ochii tânărului, îi face așa ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor’’. Și de această
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. „Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală , în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit biruitor (II Cor. 2, 14). Când ostașii l-au adus la tribunal, dregătorii orașului și toată mulțimea care îl însoțea intonau cele mai deosebite strigăte, parcă ar fi adus tocmai pe Hristos
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
în vestibul și de sus, din capul scărilor care duc la dormitor, se aude vocea tonică a Monicăi, lansând un "Ceao, Gabriel". Începe să coboare, cu precauția dintotdeauna, și după câteva secunde am în față o Monica surâzătoare, cu privirea vioaie și ludică. Încearcă amândoi să mă convingă să nu mă încred în aparențe. Oricum, le sugerez, se află pe drumul cel bun. Cuvintele acestea îi smulg lui Virgil un hohot de râs, după care îmi spune ― Monica tocmai ieșise ― cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia esplicabilă s-ar putea deduce că acești huțuli Sunt "daci slavizați ", pe când românii cari - i pricep fără să li vorbească limba Sunt "daci romanizați ". Acest trib este puțin numeros, mărunt la stat și vioi. Dar aceia cari - i dușmănesc pe români nu Sunt acești daci slavizați, ci rutenii din Galiția, care, scăpând pe pământ moldovenesc de apăsarea polonă, de miliția austriacă și de alte rele, pretind că a lor e Bucovina, că ei Sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la tine se regasesc numai la tine. Așa ceva e îngrozitor, știi tu.. oribil. Este o lume care se ține după tine și care îți povestește mereu o poveste...nici o tremurare depre ea, deci lumea, după ce ultimele ei... Nu știu: Finalul vioi, ca o suferință a foamei înțepenită în zahar, după o ruladă din vitrina unui cofetar rafinat. Spațiul dinre tine și acel Obiect este totuși un spațiu ridicul, pentru că acolo cineva ar putea să spună chiar ceva serios, ca să rămână totul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine din componența brigatei reușesc totuși să ne convingă, să nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai sunt întru-totul credibile în puritatea lor, pentru că se pune întrebarea firească de ce aceste femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine din componența brigatei reușesc totuși să ne convingă, să nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai sunt întru-totul credibile în puritatea lor, pentru că se pune întrebarea firească de ce aceste femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sale (revoluționară, atât În Franța cât și În Statele Unite), astrologia o asociază cu transformarea și tulburarea. În tranzitele sale, Uranus se deosebește clar de celelalte planete transsaturniene prin faptul că are efecte foarte nete. Aduce de regulă stări de spirit vioaie și evenimente foarte clare. Acestea sunt descrise adesea Într-o manieră negativă (suporta oare ființa umană să iasă din rutină?). Cu toate acestea, din câte am putut observa, tranzitele lui Uranus sunt total neutre. Uranus nu e bun sau rău
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
două fenomene. Voi face referire la sonetul care oferă o definiție paradigmatică a dragostei În limba spaniolă, dată de Lope de Vega: Sleit și Îndrăzneț, chiar cu mânie, ești aspru și duios, și rece, darnic, cinstit și trădător, viteaz, fățarnic, vioi, tânjind, trăind o moarte vie; loc, tihnă doar Întru iubire-ți fie, vesel și trist, Înfumurat, slugarnic, viteaz, fugar, și-apoi plângând amarnic, sperios și mulțumit; și josnicie. Nu vrei să vezi o limpede-amăgire, otravă-ți pare-a fi dulce
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
grupului creator la Bârlad la începutul secolului al XXlea (Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, T. Pamfile - cel mai complet conducător de publicații, scriitor folclorist, vezi Rev. Ion Creangă, 1908-1921, episcopul Iacov Antonovici, apoi G.G. Ursu, Gh. Vrabie etc.), după pâlpâirea mai vioaie dintre cele 2 Războaie Mondiale la Vaslui și Huși (prof. Constantin Capră, ministrul C. Angelescu, acad. Gh. Vrânceanu, C-tin Ciuhodaru, Alexandru Mironescu etc.) și cei 50 de ani de lentoare sub comunism, cu slabă reprezentare națională, iată în preajma lui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]