1,439 matches
-
a făcut carieră în perioada de după 2000. Adrian Ordean înființează în anul 2000 trupa Amadeus, un grup de 4 fete, instrumentiste: Cristina Filotti - pian, Alexandra Chișe - vioară, Andreea Runceanu - vioară, Grațiela Giolu - contrabas. Prin trupa mai trece și Alină Dinică - violoncel și Patricia Cimpoiașu - violoncel. Din 2000 până în 2010, Amadeus a scos pe piată cinci LP-uri. Datorită stilului muzical proaspăt, plin de naturalețe și a exploziei de energie pe care o degajă pe scenă, Amadeus a avut o accensiune extraordinară
Adrian Ordean () [Corola-website/Science/334404_a_335733]
-
perioada de după 2000. Adrian Ordean înființează în anul 2000 trupa Amadeus, un grup de 4 fete, instrumentiste: Cristina Filotti - pian, Alexandra Chișe - vioară, Andreea Runceanu - vioară, Grațiela Giolu - contrabas. Prin trupa mai trece și Alină Dinică - violoncel și Patricia Cimpoiașu - violoncel. Din 2000 până în 2010, Amadeus a scos pe piată cinci LP-uri. Datorită stilului muzical proaspăt, plin de naturalețe și a exploziei de energie pe care o degajă pe scenă, Amadeus a avut o accensiune extraordinară, fiind răsfățata de mass-media
Adrian Ordean () [Corola-website/Science/334404_a_335733]
-
în New Jersey, dar se identifică cu New York. Ea are doi frați mai mici. Este birasială, cu un tată afro-american și o mamă de culoare albă.Este bisexuală. Ea a avut rădăcini muzicale în timp ce creștea, cântând la vioară, violă, și violoncel până când a început să cânte la chitara acustica la vârsta de 14 ani. Halsey planificase să meargă la colegiu ca să obțină un majorat în arte. După ce a realizat că nu putea să-și permită, ea s-a înscris în colegiul
Halsey (cântăreață) () [Corola-website/Science/334492_a_335821]
-
În 2001 o vioară confecționată de Nicolò a fost vândută la licitație cu 292.000 de dolari. Astăzi viorile produse de Nicolò Amati sunt evaluate la circa 600.000 de dolari. Andrea Amati a proiectat și creat vioara, viola și violoncelul care fac parte din "familia viorii". El a standardizat forma de bază, dimensiunea, materialele și metoda de construcție. Mai mulți lutieri din apropiere de Brescia au experimentat cu forma de vioară, cum ar fi Gasparo da Salò, Micheli, Zanetto și
Amati () [Corola-website/Science/331542_a_332871]
-
destinată pentru a fi utilizată de muzicienii analfabeți așa că designul era simplu și ușor de cântat. Nu se știe ce s-a întâmplat cu această vioară. În schimb mai există astăzi instrumente care datează din perioada cuprinsă între 1538 (primul violoncel produs de Amati, intitulat "Regele") și 1574. Cele mai multe datează din 1560, un set pentru o întreagă orchestră de 38 de membri comandată de Catherine de Medici, regina regentă a Franței și poartă decorațiuni franceze pictate de mână în aur ce
Amati () [Corola-website/Science/331542_a_332871]
-
și poartă decorațiuni franceze pictate de mână în aur ce includeau deviza și stema fiului ei, Carol al IX-lea al Franței. Din cele 38 de instrumente comandate Amati a creat viori în două dimensiuni, viole în două dimensiuni și violoncele de dimensiuni mari. Au fost utilizate până la Revoluția Franceză din 1789 și doar 14 din aceste instrumente mai există și astăzi. Pe unele dintre viorile produse de Amati se mai poate cânta și astăzi. Instrumentele produse de Andrea Amati se
Amati () [Corola-website/Science/331542_a_332871]
-
că opera este una inferioară comparativ cu celelalte opere ale lui Mozart. Opera este orchestrată pentru două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. Basso continuo din recitative este asigurat de clavecin și violoncel. Când lucrarea este interpretată cu instrumentele vremii se folosește adesea și pianoforte. Vitellia, fiica împăratului detronat Vitellius, vrea să se răzbune pe Titus și îl agită pe prietenul ezitant al lui Titus, Sesto, care este îndrăgostit de ea, să acționeze
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
este expusă în pp, iar la reluare (măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema a1 este reluată identic de orchestră, noutatea apărând la harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore cu aspect de variațiune netematică. Tema a2 revine doar cu prima frază
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
și ca Cvartetul Amadeus) este un cvartet vocal-instrumental, un proiect muzical originar din București, România, care adoptă stilurile classical crossover și pop. Trupa Amadeus este alcătuită din patru muzicieni: Andreea Runceanu (vioară/voce), Bianca Gavrilescu (voară/backing vocals), Patricia Cimpoiașu (violoncel/backing vocals) și Naomi Anelis (pian/keyboards). Trupa Amadeus a fost fondată în luna noiembrie 2000 de către producătorul muzical Adrian Ordean și managerul artistic Florin Ionescu, fiind compusă din Andreea Runceanu, Alexandra Chișe, Cristina Filotti și Grațiela Giolu. Din 2000
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
2015, Amadeus a concertat în Bălti, Republica Moldova, alături de Orchestră Națională din Moldova. În 2015, Amadeus a fost premiată cu trofeul Cea mai de succes trupa românească la nivel internațional. <br> Andreea Runceanu - fondator , vioară, voce : 2000 - prezent<br> Patricia Cimpoiașu - violoncel, backing vocals: 2007 - prezent<br> Naomi Anelis - pian, keyboards : 2014 - prezent<br> Bianca Gavrilescu - vioară, backing vocals: 2014 - prezent<br> Membri în formulele anterioare:<br> Cristina Filotti (keyboards) : 2000 - 2014<br> Alexandra Chise (vioară) - 2000 - 2014<br> Grațiela Giolu (double
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
Anelis - pian, keyboards : 2014 - prezent<br> Bianca Gavrilescu - vioară, backing vocals: 2014 - prezent<br> Membri în formulele anterioare:<br> Cristina Filotti (keyboards) : 2000 - 2014<br> Alexandra Chise (vioară) - 2000 - 2014<br> Grațiela Giolu (double bass) - 2000 - 2004<br> Alină Dinică (violoncel) - 2004 - 2007<br>
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
Da Maria (care afirmase anterior că muzica are rolul de a elibera îngerul care zace în om și de a-l face să-și ia zborul, înălțând astfel și sufletul omului), profesorul Antim își dă seama că interpretarea ei la violoncel întrece tot ce înțelesese el până atunci din muzică și că fata, deși îi este elevă, are un talent superior. Surprinși de Antim, tinerii coboară din pod, iar Ieronim își narează propria poveste de copil-minune în lumea teatrului, afirmând că
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Jocuri ÎI” - pentru cvartet de coarde și orchestră, LP Electrecord (1978) 23. “Eroii” - madrigal pentru cor mixt (1979) 24. "Cvartetul de coarde nr. 3" (1979) LP Electrecord 25. “Columne” - cântată pentru cor și orchestră (1979) 26. “Jocuri III” - pentru violă (violoncel) și orchestră (1979) 27. “Jocuri IV” - pentru vioară și orchestră (1980) 28. “O Altă Poveste de Dragoste” - Opera (1980) 29. “Nocturne” - pentru soprana și orchestră (1980) 30. “Velerim și Veler Doamne” - pentru cor mixt (1966, rev. 1980) 31. “Hayku” - trei
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Mass” - pentru cor și orgă (1985) 38. Două preludii - pentru clarinet (trompeta) și pian (1986) 39. “Pace” - mini cântată pentru cor de copii și orchestră (1987) 40. Simfonia nr. 1 - varianta a doua, “În Memoriam”, (1988-89) 41. Dublu concert - pentru violoncel (violă), pian și orchestră (1990) 42. Simfonia nr. 2 - “Sacra” pentru cor, mezzo-sopran și orchestră (1992) 43. “A Musical Journey” - pentru orchestră (1993) 44. “Rita Dove Triptych” - pentru soprana și orchestră (1993-94) 45. “Simfonietta” - pentru orchestră (1995) 46. Jocuri V-
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Tristan Tzara (1996) 49. Concert pentru saxofon și orchestră - (1997) 50. “Jocuri VI” - pentru clarinet și violă (1997) 51. “Ludus Modalis” - cvartet de coarde nr. 4 (1998) 52. “Ode To Hope” - cântată pentru cor și orchestră (1999) 53. Concertino - pentru violoncel și orchestră (2000) 54. Trei BOSSA NOVA (2001) 55.”Blues And Trouble” pentru orchestră de cameră (2002) 56. Preludio, Bossa , Postludio - per quatro fsgotti (2003) 57. FRESCĂ pentru cor mixt și orchestră (2004) 58. Triptic Antic- Ciclu de lieduri pe
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
2009) 65. Elegie-pentru violina și orchestră (2010) - În Memoriam Ștefan Ruha 66. Divertimento I pentru orchestră (2010) 67. Divertimento ÎI pentru orchestră (2010) 68. Divertimento nr.3 pentru patru fagoți (2010) 69. Divertimento nr.4 pentru Oboi, Fagot, Violă și Violoncel (2010 70. DE PROFUNDIS -Poem pentru cor mixt (2011) 71. Peste Vârfuri -Madrigal pentru cor mixt (2011) 72. Jocuri IX (Ecouri) pentru combo și orchestră (2012) 73. Piano Trio Divertimento nr.4)(2012) 74. PROMETHEUS -Poem simfonic -(2012) 75. Divertimento
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
sub bagheta lui George Singer, precum și cu alți dirijori renumiți în Israel și peste hotare. În 1957 Alexander Tal a fost rugat să-l înlocuiască pe Loránd Fenyves în cvartetul din care făcea parte, împreună cu Alice Fenyves (violă), Talma Yellin (violoncel), la un concert organizat la Muzeul de artă din Tel Aviv. Era și ultima apariție a Talmei Yellin într- un concert. În acele împrejurări Moshe Kanyuk, care conducea muzeul, a inițiat întemeierea unui nou cvartet - Noul Cvartet Israelian - în locul celui
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
(n. 9 noiembrie 1965) este un chitarist, solist vocal și compozitor român. A urmat Liceul de Artă George Enescu, secția violoncel, iar apoi Conservatorul de stat Ciprian Porumbescu, la secția Pedagogie Muzicală, în paralel urmând cursuri de Dirijat de Orchestră (prof. Petru Andriesei) și canto clasic (prof. Daniela Slusanschi). A debutat la vârsta de 18 ani cu grupul Șui Generis, iar
Mihai Alexandru () [Corola-website/Science/333837_a_335166]
-
Giori, care studiază muzicile originale (balada, rock-ul, valsul, samba etc) a confecționat și păpușile lui Pinocchio, în timp ce Barina a transformat în texte teatrale cercetările ei privind Anguana. În spectacol pot fi ascultați Stefano Baldan (mandola și percuție), Erika Tosatto (violoncel), Verdiana Bacchin (tobe). Dansuri: Serenella Maluta. Coregrafia, Lăură Sgaragli. Duminică, 18 februarie, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția, si Creart - Centrul de Creație, Arte și Tradiții din București, vor organiza în cadrul Carnavalului, un itinerariu muzical susținut de
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
structura clasică a-a fost comandată lui Philip Glass de Orchestra de cameră din Stuttgart care a fost dirijată la premieră de același Davies. Philip Glass a acordat fiecăruia dintre cele nouăsprezece instrumente cu coarde, zece viori, patru viole, trei violoncele și două contrabasuri un rol de solist. Heroes,Low SymphonyAmerican ComposersSinfonieorchester Simfonia no.5, intitulată Before the Creation este o simfonie pentru cor și orchestră alcătuită din trei părți, Requiem, Bardo și Nirmanakaya. A fost comandată compozitorului de Festivalul de la
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]